1ra-179/2025 — Art. 186 alin. 2 lit. b, c CP

Andrei Cioban s-a născut în anul 1998 în mun. Chișinău. El a fost apărat de avocatul Boris Druță.

Andrei Cioban a fost învinuit că, la 28 iunie 2023, în jurul orei 02:00, împreună și prin înțelegere prealabilă cu o altă persoană, a pătruns într-o locuință din mun. Chișinău de unde a sustras pe ascuns scule electrice și de lucru, aparate electronice și electrocasnice, precum și alte bunuri, în valoare totală de 66.460 de lei, cauzându-i părții vătămate Varvara Nemțanu daune în proporții considerabile. Organul de urmărire penală a încadrat fapta conform art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedura generală. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 10 mai 2024, Andrei Cioban a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate și condamnat la închisoare pe un termen de doi ani și trei luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Prin sentință a fost soluționată soarta corpurilor delicte și a mijloacelor materiale de probă. Acțiunea civilă înaintată de Varvara Nemțanu privind încasarea prejudiciului material în sumă de 66.460 de lei a fost admisă în principiu, urmând ca asupra acesteia să se pronunțe instanța civilă. Instanța a constatat că vinovăția inculpatului a fost dovedită prin probele administrate. Declarațiile lui Cioban, potrivit cărora a acționat singur și a sustras doar unele bunuri, au fost respinse. Instanța a reținut agravantele prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal, apreciind că fapta a fost săvârșită de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință și cu cauzarea de daune considerabile. Acțiunea civilă nu a întrunit cerințele prevăzute de art. 166-167 Cod de procedură civilă pentru a fi examinată în procesul penal.

La 17 mai 2024, avocatul Boris Druță a declarat apel. El a solicitat casarea parțială a sentinței și aplicarea unei ”pedepse nonprivative de libertate, în temeiul art. 90 Cod penal”. Potrivit apelului, Andrei Cioban a recunoscut parțial vinovăția și acțiunea civilă. El a susținut că alte persoane au sustras o parte din bunuri și că prejudiciul cauzat de el, în valoare de circa 27.000 de lei, a fost restituit. Avocatul a invocat că recunoașterea parțială a vinovăției nu i-a permis inculpatului să solicite examinarea cauzei în procedura simplificată prevăzută de 1 art. 3641 Cod de procedură penală. În opinia sa, pedeapsa privativă de libertate este neîntemeiată.

Prin decizia din 11 decembrie 2024, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul, a casat parțial sentința în latura penală și a pronunțat o nouă hotărâre. Andrei Cioban a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal și condamnat la doi ani și trei luni de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Din pedeapsă au fost reduse 297 de zile pentru constatarea încălcării condițiilor de detenție. Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute. Instanța de apel a exclus agravanta prevăzută la art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal. A respins solicitarea privind aplicarea unei pedepse nonprivative de libertate, având în vedere condamnările anterioare pentru infracțiuni similare și lipsa circumstanțelor atenuante.

La 11 decembrie 2024, avocatul Boris Druță a declarat recurs, invocând temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 2) și 6) Cod de procedură penală. El a solicitat casarea deciziei și a sentinței, ”respingerea parțială a acțiunii civile” și aplicarea prevederilor Legii nr. 243/2021 privind amnistia în privința condamnatului. Avocatul a susținut că instanța de apel nu a examinat corespunzător latura civilă. Inculpatul a recunoscut că a sustras doar bunuri în valoare de circa 27.000 de lei, pe care le-a restituit părții vătămate. Prin urmare, avocatul a contestat cuantumul prejudiciului în mărime de 66.460 de lei. În opinia apărării, aplicarea pedepsei cu închisoarea este nejustificată, iar instanța de apel nu a examinat posibilitatea aplicării Legii nr. 243/2021 privind amnistia.

Urmărirea penală a fost pornită la 12 iulie și s-a terminat la 04 august 2023. În prima instanță cauza penală a fost examinată în perioada 08 august 2023 – 10 mai 2024. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 01 iulie – 11 decembrie 2024. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 11 aprilie 2025.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recurentul invocă în recurs temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 2), 6) Cod de procedură penală. El contestă soluția privind acțiunea civilă, consideră nejustificată aplicarea pedepsei cu închisoarea și susține că instanța de apel trebuia să examineze posibilitatea aplicării Legii nr. 243/2021 privind 2 amnistia.

Sentința în partea acțiunii civile nu a fost contestată. Apelul a vizat categoria pedepsei. În conformitate cu art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile care nu au fost invocate în apel nu pot fi formulate pentru prima dată în recurs (încheierea nr. 1ra-1248/2023, § 17, nr. 1ra-86/2026, § 41).

Critica privind neaplicarea amnistiei va fi examinată prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală. Recurentul susține că instanța de apel era obligată să examineze posibilitatea aplicării amnistiei. Apărarea nu a solicitat aplicarea actului amnistiei nici în instanța de fond, nici în instanța de apel. Curtea Supremă de Justiție, în ordine de recurs, nu poate aplica actul de amnistie dacă acest lucru nu a fost solicitat în instanța de apel. Totuși, aplicarea amnistiei poate fi solicitată în procedura executării sentinței (încheierea nr. 1ra-1867/2023, § 19). Prin urmare, în această parte recursul este vădit neîntemeiat.

Critica adusă pedepsei aplicate va fi examinată conform art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală (încheierea nr. 1ra-738/2024, § 16). Acest temei de recurs se referă la aplicarea pedepsei în alte limite decât cele prevăzute de sancțiunea articolului incriminat. Recurentul nu a indicat în mod clar prevederile legale care ar fi fost încălcate de instanțele de judecată atunci când au aplicat pedeapsa cu închisoarea. Completul constată că pedeapsa a fost stabilită în limitele prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. Alegerea tipului pedepsei și mărimea acesteia intră în discreția judecătorului. Curtea Supremă de Justiție nu poate să modifice categoria pedepsei stabilite de instanțele inferioare, atâta timp cât aceasta este prevăzută de norma de incriminare. Prin urmare, recursul nu se încadrează în temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) și 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Boris Druță împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2024. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Sergiu Stratan 3