1ra-417/2023 — Art. 186 alin. 2 lit. d CP

Dmitri Furnica s-a născut în anul 1995 în r-nul Cahul. El a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal (furt).

Dmitri Furnica a fost învinuit că, la 25 octombrie 2021, aflându-se în ospeție la domiciliul lui Maria Pavlioglo, profitând de lipsa locatarilor, a sustras pe ascuns din bucătărie telefonul mobil „Samsung Galaxy A11”. Ulterior, acesta a părăsit locul faptei și a vândut telefonul, cauzând proprietarei un prejudiciu material de 2.000 de lei.

La 26 septembrie 2022, prin sentința Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, a fost încetat procesul penal și aplicată amnistia.

La 04 octombrie 2022, procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Alexandr Selemet, a depus apel prin care solicită casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri de condamnare și liberare de executarea pedepsei în baza Legii privind amnistia. Acesta susține că instanța de fond trebuia mai întâi să constate vinovăția inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal și ulterior să pronunțe o sentință de condamnare, cu stabilirea pedepsei și liberarea de la executarea acesteia în baza amnistiei.

La 09 noiembrie 2022, Curtea de Apel Comrat a respins apelul și a menținut sentința. Instanța de apel a subliniat că acordul inculpatului la aplicarea amnistiei nu reprezintă recunoașterea vinovăției și nu încalcă prezumția de nevinovăție. De asemenea, legea nu impune ca aplicarea amnistiei să fie precedată de o sentință de condamnare. Întrucât inculpatul a solicitat aplicarea amnistiei, iar condițiile legale erau întrunite, instanța de fond a procedat corect încetând procesul penal. Decizia motivată a fost pronunțată la 07 decembrie 2022.

La 05 ianuarie 2023, procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Lilia Sîrbu, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Recurentul solicită casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare. Autorul susține că decizia este neîntemeiată, deoarece instanța a menținut greșit încetarea procesului penal în baza amnistiei. Potrivit codului de procedură penală, în cazul aplicării amnistiei, instanța trebuia să pronunțe o sentință de 1 condamnare cu stabilirea pedepsei și liberarea de executarea acesteia, nu să înceteze procesul penal. Prin încetarea procesului nu a fost stabilită juridic vinovăția inculpatului, deși instanța de fond analizase probele și constatase fapta.

La 14 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. Până în prezent, ea nu a primit vreo referință.

Urmărirea penală a fost pornită la 10 noiembrie și s-a terminat la 03 decembrie 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 09 decembrie 2021 - 26 septembrie 2022. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 13 octombrie - 09 noiembrie 2022. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 14 martie 2023.

Prevederile relevante ale Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, sunt următoarele: „ Art. 2. – (1) Procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr. 985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. … (3) Încetarea procesului penal conform alin. (1) și (2) are loc cu acordul scris al persoanei bănuite, învinuite sau inculpate.”

Articolul 107 alin. (1) Cod penal prevede următoarele: „Amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei.”

Articolul 389 alin. (4) pct. 2 Cod de procedură penală prevede următoarele: 2 „ (4) Sentinţa de condamnare se adoptă: … 2) cu stabilirea pedepsei şi cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 din Codul penal şi în cazurile prevăzute în art. 89 alin. (2) lit. a), b), c), e), f) şi g) din Codul penal.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul se bazează pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. Procurorul consideră că instanțele eronat a încetat procesul penal. În opinia sa, instanța trebuia să pronunțe o sentință de condamnare, să stabilească pedeapsa și apoi să aplice Legea privind amnistia și să libereze condamnatul de executarea pedepsei.

Completul este de acord cu procurorul. Potrivit practicii Curții Supreme de Justiție, instanța trebuia să emită o hotărâre de condamnare și liberare de executare pedepsei, nu una de încetare a procesului. Prima instanță a aplicat eronat instituția amnistiei. Deși în partea constatatoare a sentinței ea a reținut comiterea faptei de către inculpat, ea a dispus încetarea procesului penal ca efect al Legii privind amnistia, fără a pronunța hotărâre prevăzută de art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod procedură penală.

Chiar dacă a fost admisă o eroare judiciară, această eroare nu este suficientă pentru admiterea recursului. Nu orice eroare de drept este temei de recurs. În primul rând, ea trebuie să cadă sub incidența unui temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. De asemenea, aceasta nu trebuie să cadă sub incidența unui temei de inadmisibilitate. Art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală menționează temeiurile de inadmisibilitate a unui recurs împotriva unei decizii adoptate pe marginea apelului într-o cauză penală. Pct. 5) al acestui alineat menționează că recursul este inadmisibil atunci când problema invocată nu prezintă o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței (mutatis mutandis încheierea nr. 1ra-1728/23, § 23).

Atât prima instanță, cât și curtea de apel, au reținut că condamnatul a comis faptele incriminate. La etapa judecării cauzei, amnistia nu poate fi aplicată 3 față de o persoană nevinovată. Încetarea procesului penal pe motiv de amnistie este una de nereabilitare.

Practica Curții Supreme de Justiție în această materie a fost clarificată (decizia nr. 1ra-303/2024 §§ 36-42). Indiferent de hotărârea adoptată, condamnatul oricum ar fi fost liberat de pedeapsa penală, iar încetarea procesului nu a afectat cu nimic starea juridică a condamnatului, deoarece încetarea procesului în baza amnistiei nu este temei de reabilitare. În asemenea circumstanțe, recursul este inadmisibil în temeiul rt. 432 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală. Chiar dacă ar fi admis, admiterea nu ar produce efecte practice, iar problema juridică invocată în recurs nu mai este de o importanţă fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenţei (încheierea nr. 1ra-64/2024, § 73).

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul procurorului Lilia Sîrbu împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 09 noiembrie 2022. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Ghenadie Eremciuc Vladislav Gribincea 4