Decizie nr. 111 din 06.07.2026

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „neadmiterea manifestărilor de corupție” din articolul 5 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrității instituționale și a noțiunii „influență necorespunzătoare” din articolul 3 din Legea integrității nr. 82 din 25 mai 2017, ridicată de dl avocat Veaceslav Scripnic, în interesele dlui Ion Lîsenco, parte în dosarul nr. 3-1808/2022, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dl judecător Grigorii Cazacu de la Judecătoria Chișinău, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. ÎN FAPT A. Circumstanțele litigiului principal

În perioada 7 septembrie 2021 – 7 martie 2022, agenții publici din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică au fost supuși testării integrității profesionale în condițiile Legii nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrității instituționale.

Potrivit datelor Raportului privind rezultatele testării integrității profesionale în cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică și subdiviziunile acestuia, dl Ion Lîsenco, agent public, a avut un rezultat negativ, încălcând prevederile articolului 7 alin. (2) lit. a) din Legea privind evaluarea integrității instituționale, și anume obligația acestuia de a nu admite manifestări de corupție. 2

În cadrul examinării cauzei, dl avocat Veaceslav Scripnic a ridicat, în interesele dlui Ion Lîsenco, excepția de neconstituționalitate a textului „neadmiterea manifestărilor de corupție” din articolul 41 lit. i) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrității instituționale și a sintagmei „influență necorespunzătoare” din articolul 3 din Legea integrității nr. 82 din 25 mai 2017.

Printr-o încheiere din 18 noiembrie 2025, Judecătoria Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate în privința textului „neadmiterea manifestărilor de corupție” din articolul 5 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrității instituționale și a noțiunii „influență necorespunzătoare” din articolul 3 din Legea integrității nr. 82 din 25 mai 2017. Judecătoria Chișinău a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle „(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică. (2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.” Articolul 55 Exercitarea drepturilor și a libertăților „Orice persoană îşi exercită drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile altora.” Articolul 56 Devotamentul față de țară „(1) Devotamentul faţă de ţară este sacru. (2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în cazurile prevăzute de lege, depun jurământul cerut de ea.”

Prevederile relevante ale Legii nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrității instituționale sunt următoarele: 3

Prevederile relevante ale Legii integrității nr. 82 din 25 mai 2017 sunt următoarele: Articolul 3 Noțiuni „(1) În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică: [...] influenţă necorespunzătoare – imixtiune în activitatea profesională a agentului public din partea terţelor persoane, manifestată prin presiuni, ameninţări sau rugăminţi, în vederea determinării acestuia să îşi desfăşoare activitatea profesională într-un mod anumit, atunci când imixtiunea dată este ilegală şi nu este însoţită de promisiunea, oferirea sau darea, personal sau prin mijlocitor, de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin (nu întruneşte elementele unei infracţiuni); [...]” ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

Autorul excepției menționează că dispozițiile criticate nu corespund condițiilor clarității și previzibilității legii, fiind formulate de o manieră imprecisă și neclară.

Cu referire la textul „neadmiterea manifestărilor de corupție” din articolul 5 alin. (2) lit. i) din Legea privind evaluarea integrității instituționale, autorul sesizării afirmă că acesta nu stabilește în ce mod un agent public ar trebui să urmărească acțiunile colegului său de serviciu pentru ca cel din urmă să poată, la rândul său, să divulge aceste informații autorităților corespunzătoare. De asemenea, textul contestat nu reglementează în ce măsură agentul public este responsabil pentru acțiunile testorului de integritate pe care nu le-a denunțat. 4

Potrivit autorului excepției, articolele contestate sunt contrare articolelor 1 alin. (3), 4, 23 alin. (2), 55 și 56 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor – în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind evaluarea integrității instituționale și din Legea integrității – ține de competența Curții Constituționale.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepția este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiecte ale excepției de neconstituționalitate sunt textul „neadmiterea manifestărilor de corupție” din articolul 5 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrității instituționale și noțiunea „influență necorespunzătoare” din articolul 3 din Legea integrității nr. 82 din 25 mai 2017. Curtea constată că dispozițiile atacate nu au fost supuse anterior controlului de constituționalitate.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ care vizează anularea rezultatelor testării integrității profesionale. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate de instanța de judecată la soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția.

Autorul excepției susține că normele contestate contravin articolelor 1 alin. (3) (preeminența dreptului), 4 (drepturile și libertățile omului), 23 alin. (2) (calitatea legii), 55 (exercitarea drepturilor și a libertăților) și 56 (devotamentul față de țară) din Constituție.

Cu referire la articolele 1 alin. (3) și 4 din Constituție, Curtea a precizat în jurisprudența sa că aceste norme constituționale comportă un caracter general, constituie imperative care stau la baza oricăror reglementări și nu pot constitui repere individuale și separate (a se vedea DCC nr. 53 din 4 mai 2023, § 16; DCC nr. 111 din 12 septembrie 2023, § 14).

În același timp, referitor la incidenţa articolului 23 din Constituţie, Curtea reiterează că acest articol nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că testul calităţii legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental. Curtea a stabilit că problema calităţii unei legi nu reprezintă o problemă de constituţionalitate 5

Cu referire la pretinsa încălcare a articolului 55 din Constituție, Curtea menționează că acesta nu este incident în prezenta cauză, având în vedere că acesta stabilește o obligație generală, care le revine tuturor persoanelor, de a exercita drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără a încălca drepturile și libertățile altora (a se vedea DCC nr. 85 din 20 iulie 2020, § 25).

De asemenea, referitor la incidenţa articolului 56 din Constituţie, Curtea notează că acesta reglementează devotamentul față de țară, care reprezintă o îndatorire fundamentală a cetăţenilor Republicii Moldova. Pe această cale, Curtea reamintește că excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată de către o persoană, parte într-o cauză pendinte, pentru protejarea unor drepturi sau a unor libertăți constituţionale ale sale (a se vedea DCC nr. 126 din 10 octombrie 2023, § 49).

Potrivit articolului 24 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituțională şi punctului 10 lit. c) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională, sesizarea trebuie să menționeze norma contestată și prevederea constituţională pretins a fi încălcată şi să motiveze contradicția dintre cele două prevederi, adică să motiveze neconstituţionalitatea prevederii contestate. Curtea reiterează că simpla descriere a faptelor și exprimarea dezacordului față de conținutul unui text de lege, fără raportarea la un drept constituțional fundamental, nu reprezintă o motivare suficientă. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, Curtea l-ar înlocui pe autorul acesteia la formularea unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr. 26 din 2 aprilie 2024, § 25; DCC nr. 32 din 27 februarie 2025, § 21).

În aceste condiţii, Curtea constată că, în cazul dat, autorul sesizării nu a argumentat că textele contestate sunt de natură să reprezinte o ingerinţă în vreun drept fundamental garantat de Constituţie. Această constatare este suficientă pentru a declara inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate.

Prin urmare, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi, astfel, nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 27 alineatele (2) și (3) lit. f), 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională DECIDE: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „neadmiterea manifestărilor de corupție” din 6