Decizie nr. 32 din 27.02.2025

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 18 alin. (1) teza a III-a din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, ridicată de dl avocat Petru Balan, în interesele dlui Igor Dodon, în dosarul nr. 1-1/2022, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecători format din dna judecătoare Stella Bleșceaga și dnii judecători Ion Malanciuc și Ghenadie Eremciuc, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Circumstanțele litigiului principal, așa cum au fost formulate de autorul excepției, pot fi rezumate după cum urmează.

Pe rolul Curții Supreme de Justiție se află cauza penală a dlui Igor Dodon, care este acuzat de comiterea infracțiunilor prevăzute de articolele 324 alin. (3) lit. a), b), c) (

În cadrul examinării cauzei, dl avocat Petru Balan a ridicat, în interesele dlui Igor Dodon, excepția de neconstituționalitate a textului „în perioada examinării contestației, judecătorul vizat nu poate emite acte judecătorești de dispoziție" din articolul 18 alin. (1) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Printr-o încheiere din 6 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a admis cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție sunt următoarele:

Autorul sesizării pretinde că, deși proiectul de lege care a vizat modificările normative contestate are un impact în privința cheltuielilor bugetare și activității Curții Supreme de Justiție, Guvernul nu a adoptat un aviz la proiectul de lege, ci o decizie protocolară. În acest sens, autorul consideră că au fost încălcate articolele 102 și 131 alin. (4) din Constituție.

Potrivit autorului sesizării, prevederile contestate nu sunt previzibile și nu sunt formulate cu suficientă precizie, fapt care contravine articolului 23 alin. (2) din Constituție. Totodată, textul normativ contestat nu corespunde principiului unității materiei legislative, deoarece articolul 31 alin. (3) din Codul de procedură penală prevede în mod strict situațiile în care judecătorul nu poate participa la judecarea cauzei, iar situația din norma contestată nu este inclusă în norma procesual-penală.

Potrivit autorului sesizării, normele contestate contravin articolelor 6 și 116 din Constituție, deoarece prin interzicerea emiterii actelor judecătorești de dispoziție în perioada examinării contestației în fața Curții Supreme de Justiție legislatorul a intervenit în activitatea de administrare a justiției, fapt care afectează principiul independenței justiției.

Din acest motiv, autorul susține că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin. (3), 6, 20, 23, 76, 102, 116 și 131 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, ține de competența Curții Constituționale.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepția este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă articolul 18 alin. (1) teza a III-a din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

O altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 193 din 21 decembrie 2023, § 16).

Autorul excepției susține că norma contestată contravine articolelor 1 (

În jurisprudența sa, Curtea a reținut că articolele 1 alin. (3) și 6 din Constituție comportă un caracter general. Ele nu pot constitui repere separate și nu pot fi invocate de sine stătător, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituție, care trebuie să fie aplicabilă (a se vedea DCC nr. 140 din 16 septembrie 2021, § 31; HCC nr. 3 din 14 ianuarie 2021, § 22; HCC nr. 17 din 10 iunie 2021, § 24).

Cu privire la incidența articolului 23 din Constituție, Curtea a subliniat că nu poate fi invocat de sine stătător. Pentru a fi incident, autorul sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existența unor ingerințe în drepturile garantate de Constituție. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinței Curtea poate aplica prevederile acestui articol (DCC nr. 54 din 13 aprilie 2021, § 26; DCC nr. 161 din 29 noiembrie 2022, § 12).

Referitor la incidența în prezenta cauză a articolului 20 din Constituție, corespondent al articolului 6 § 1 din Convenție, Curtea menționează că autorul excepției nu a prezentat argumente care să demonstreze caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu norma constituțională. Curtea reiterează că simpla enumerare a unor articole din Constituție nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate. În situații similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituție, fără explicarea pretinsei neconformități cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituțională s-ar substitui autorilor lor în invocarea argumentelor de neconstituționalitate și ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr. 195 din 21 decembrie 2023, § 26; DCC nr. 26 din 2 aprilie 2024, § 25).

Referitor la incidența articolelor 76, 102 și 131 din Constituție, autorul sesizării pretinde că proiectul de lege are impact asupra bugetului de stat și a fost adoptat în lipsa avizului Guvernului. În jurisprudența sa, Curtea a reținut

Curtea reține că autorul sesizării invocă aplicabilitatea articolului 116 din Constituție în legătură cu interdicția aplicată judecătorilor care nu au promovat evaluarea externă să emită acte judecătorești de dispoziție în perioada examinării contestației în fața Curții Supreme de Justiție. Potrivit autorului sesizării, acest fapt afectează principiul independenței magistraților.

În jurisprudența sa, Curtea a notat că excepția de neconstituționalitate reprezintă un instrument prin care cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a se apăra împotriva autorităților statului, în cazul în care, prin anumite norme juridice, drepturile sale constituționale sunt încălcate (a se vedea DCC nr. 152 din 9 noiembrie 2023, § 14). Curtea a respins sesizările în care autorii revendicau apărarea drepturilor terților (a se vedea,

Curtea constată că norma contestată are ca destinatari judecătorii care au contestat decizia Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la nepromovarea evaluării. În sesizare, autorul nu a demonstrat în ce măsură interdicția contestată i-a afectat în mod direct drepturile și libertățile fundamentale. Prin argumentele prezentate în sesizare, autorul revendică mai curând încălcarea drepturilor unui judecător din completul de judecată care a fost înlocuit în baza normei contestate.

Curtea subliniază că poate verifica constituționalitatea prevederilor contestate dacă soluția sa îi poate fi favorabilă situației autorului excepției. În caz contrar, acest instrument devine o

Ținând cont de faptul că autorul nu a demonstrat vreo ingerință în articolele 20 și 116 din Constituție, Curtea reține că nici articolele 1 alin. (3), 6, 23, 76, 102 și 131 din Constituție nu sunt incidente.

Pe baza celor menționate, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.