Decizie nr. 107 din 29.08.2023

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 29 lit. f) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, ridicată de dl avocat Sergiu Beșliu, în interesele dlui Ion Bivol, parte în dosarul nr. 2-20913/2021, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dl judecător Roman Pascari de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. ÎN FAPT A. Circumstanțele litigiului principal

La 3 septembrie 2021, Compania de Asigurări „General Asigurări” SA a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva dlui Ion Bivol cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare în ordine de regres, inclusiv pe baza articolului 29 lit. f) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006.

La 11 aprilie 2023, dl avocat Sergiu Beșliu a ridicat, în interesele dlui Ion Bivol, excepția de neconstituționalitate a articolului 29 lit. f) din Legea cu privire la cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.

Printr-o încheiere din 29 iunie 2023, Judecătoria Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle „[...] (2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative.”

Prevederile relevante ale Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule sunt următoarele: Articolul 29 Acțiunea de regres „Asigurătorul are dreptul să înainteze acțiune de regres persoanei răspunzătoare de producerea pagubelor atunci când: […] f) utilizatorul autovehiculului nu dispune de certificat de revizie tehnică la momentul producerii accidentului; […].” ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

Autorul excepției menționează că articolul 29 lit. f) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nu corespunde exigențelor calității legii, deoarece nu prevede expres dacă se referă la un certificat de revizie tehnică valabil sau la unul nevalabil.

De asemenea, autorul excepției pretinde că prevederile contestate nu clarifică clar momentul în care certificatul de revizie tehnică încetează să fie valabil. În viziunea sa, pentru a fi respectat articolul 23 din Constituție, termenul „certificat de revizie tehnică” din prevederea contestată trebuie interpretat în sensul în care automobilul să fie într-o stare tehnică bună la momentul producerii unui accident, astfel încât accidentul să nu fie o consecință a stării tehnice a acestuia.

În concluzie, autorul excepției consideră că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin. (3), 20, 23 și 54 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, ține de competența Curții Constituționale.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de avocatul părții în proces. Astfel, Curtea constată că ea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție .

Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie articolul 29 lit. f) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule. Curtea observă că Legea în discuție a fost abrogată prin Legea nr. 106 din 21 aprilie 2022, în vigoare din 1 aprilie 2023. Totuși, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată atât în privința actelor în vigoare, cât și în privința actelor abrogate, dacă sub imperiul acestora s-au născut raporturi juridice care continuă să producă efecte, iar norma este aplicabilă în cazul raporturilor juridice litigioase și este determinantă pentru soluționarea cauzei (a se vedea DCC nr. 5 din 19 ianuarie 2023, § 16).

Curtea reține că prevederea contestată reglementează dreptul asiguratorului de a formula acțiune de regres împotriva persoanei răspunzătoare de producerea pagubelor atunci când utilizatorul autovehiculului nu dispune de un certificat de revizie tehnică la momentul producerii accidentului. Curtea reține că, anterior, prevederile în discuție au fost contestate în fața Curții Constituționale (a se vedea DCC nr. 18 din 23 martie 2016), însă acest fapt nu-i împiedică pe cetățeni să le mai conteste, în mod justificat, la Curte.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză civilă cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare în ordine de regres (a se vedea § 3 supra ). Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

Autorul excepției menționează că prevederea contestată contravine exigențelor calității legii, reglementat de articolul 23 ( dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle ) din Constituție. De asemenea, autorul excepției enumeră articolele 1 alin. (3) ( preeminența dreptului ), 20 ( accesul liber la justiție ) și 54 ( restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți ) din Constituție.

Referitor la articolele 1 alin. (3), 20 și 54 din Constituție, Curtea reține că autorul excepției nu a motivat în ce măsură prevederile contestate afectează normele constituționale menționate. Potrivit articolelor 24 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 39 din Codul jurisdicției constituționale, sesizarea trebuie să fie motivată. În situații similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituție, fără explicarea pretinsei neconformități cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepții de neconstituționalitate, Curtea l-ar înlocui pe autorul acesteia la formularea unor critici de neconstituționalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr. 128 din 13 septembrie 2022, § 24; DCC nr. 53 din 4 mai 2023, § 18).

Cu referire la incidența articolului 23 din Constituție, Curtea reiterează că acest articol nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calității legii, trebuie să existe o ingerință într-un drept fundamental. În jurisprudența sa, Curtea a menționat că testul calității legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental. Curtea a stabilit că problema calității unei legi nu reprezintă o problemă de constituționalitate atât timp cât nu este afectat un drept fundamental (DCC nr. 103 din 19 iulie 2022, § 15).

De asemenea, Curtea observă că sub aparența unor critici referitoare la imprevizibilitatea dispoziției contestate, autorul excepției anticipează o eventuală interpretare și o aplicare pretins eronată a acesteia de către instanța de judecată. În acest sens, Curtea subliniază că aspectele legate de interpretarea și de aplicarea legii în situații concrete exced controlului de constituționalitate și reprezintă o competență a instanțelor de judecată (a se vedea DCC nr. 98 din 12 iulie 2022, § 23).

Prin urmare, pe baza celor menționate supra , Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g) și 140 din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională D E C I D E: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 29 lit. f) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, ridicată de dl avocat Sergiu Beșliu, în interesele dlui Ion Bivol, parte în dosarul nr. 2-20913/2021, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Nicolae ROȘCA Chișinău, 29 august 2023 DCC nr. 107 Dosarul nr. 173g/2023