Decizie nr. 126 din 11.10.2023

La originea cauzei se află sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate a articolului 27 alin. (1) literele c) și i) din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate nr. 170 din 19 iulie 2007 și a pct. 12) subpct. 2 din Regulamentul cu privire la unele reglementări ce țin de asigurarea financiară a ofițerilor de informații și securitate, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 253 din 20 aprilie 2012, ridicată de dl avocat Stanislav Bordian, în interesele dnei Veronica Savin, în dosarul nr. 3-936/2022 și, respectiv, de dl avocat Alexandr Podlesnov, în interesele dl Serebreanchi Alexei, parte în dosarul nr. 3-4471/2019, ambele pendinte la Judecătoria Chișinău, sediu Râșcani.

Sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de dl judecător Vitalii Ciumac și de dl judecător Victor Sârbu de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, în baza articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție.

Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor și a motivelor care stau la baza criticilor de neconstituționalitate a articolului 27 alin. (1) lit. i) din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicției constituționale, atribuindu-i numărul 192g/2022. ÎN FAPT Dosarul nr. 3-936/2022 (sesizarea nr. 192g/2022)

La 23 martie 2022, dna Veronica Savin, care se afla la dispoziție pe baza articolului 27 alin. (1) lit. i) din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate, a fost trecută la dispoziție pe baza articolului 27 alin. (1) lit. (c) din aceeași Lege, în legătură cu pornirea urmăririi penale în privința sa, în baza ordinului directorului Serviciului de Informații și Securitate. În consecință, i-a fost întreruptă achitarea salariului până la soluționarea definitivă a cauzei penale, pe baza pct. 12) subpct. 2 din Regulamentul cu privire la unele reglementări ce țin de asigurarea financiară a ofițerilor de informații și securitate, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 253 din 20 aprilie 2012. Acest ordin a fost contestat cu cerere prealabilă și apoi în fața instanței de contencios administrativ.

La 2 iunie 2022, dna Veronica Savin a fost scoasă de sub urmărirea penală în baza ordonanței procurorului de caz.

La 24 iunie 2022, dna Veronica Savin a solicitat Directorului Serviciului de Informații și Securitate să fie repusă în funcția anterioară trecerii la dispoziție.

Printr-un ordin din 29 iunie 2022, directorul Serviciului de Informații și Securitate a dispus trecerea la dispoziție a dnei Veronica Savin pe baza articolului 27 alin. (1) lit. (i) din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate. În consecință, dna Savin a solicitat instanței de contencios administrativ concretizarea pretențiilor sale din cadrul procedurilor pendinte (a se vedea § 4 supra ).

În cadrul ședinței de judecată, dl avocat Stanislav Bordian a ridicat, în interesele dnei Veronica Savin, excepția de neconstituționalitate a articolului 27 alin. (1) literele c) și i) din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate și a pct. 12) subpct. 2 din Regulamentul cu privire la unele reglementări ce țin de asigurarea financiară a ofițerilor de informații și securitate adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 253 din 20 aprilie 2012.

Printr-o încheiere din 12 septembrie 2022, judecătorul cazului de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia. Dosarul nr. 3-4471/2019 (sesizarea nr. 19g/2023)

La 27 iunie 2019, prin ordinul directorului Serviciului de Informații și Securitate, dl Alexei Serebreanchi a fost trecut la dispoziție cu eliberarea sa din funcția deținută, pe baza articolului 27 alin. (1) lit. i) din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate.

La 20 septembrie 2019, dl Alexei Serebreanchi a contestat acest ordin al directorului Serviciului de Informații și Securitate în fața instanței de contencios administrativ.

În cadrul ședinței de judecată, dl avocat Alexandru Podlesnov a ridicat, în interesele dl Alexei Serebreanchi, excepția de neconstituționalitate a articolului 27 alin. (1) lit. (i) din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate.

Printr-o încheiere din 26 ianuarie 2023, judecătorul de caz de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia A. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 1 Statul Republica Moldova „[…] „(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate.” Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle „[…] (2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative.” Articolul 26 Dreptul la apărare „(1) Dreptul la apărare este garantat. (2) Fiecare om are dreptul să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și libertăților sale. […].” Articolul 43 Dreptul la muncă și la protecția muncii „(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum și la protecția împotriva șomajului. (2) Salariații au dreptul la protecția muncii. Măsurile de protecție privesc securitatea și igiena muncii, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum și alte situații specifice. […].” Articolul 54 Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți „(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului. (2) Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției. (3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24. (4) Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății.”

Prevederile relevante ale Legii privind statutul ofițerului de informații și securitate nr. 170 din 19 iulie 2007: Articolul 27 Trecerea la dispoziție „(1) Trecerea la dispoziție a ofițerului de informații, cu eliberarea lui din funcție și menținerea în serviciu, se efectuează în următoarele cazuri și termene: […] c) pornire a urmăririi penale în privința sa – până la soluționarea definitivă a cauzei penale ; […] i) în alte cazuri de eliberare din funcție, la decizia directorului Serviciului – pe cel mult 4 luni, perioadă în care urmează numirea în o altă funcție, detașarea sau eliberarea din serviciu, în modul stabilit . […].” [ În redactarea de până la 12 iunie 2023 ]

Prevederile relevante ale Regulamentului cu privire la unele reglementări ce țin de asigurarea financiară a ofițerilor de informații și securitate, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 253 din 20 aprilie 2012: „[…] 12. În cazul trecerii ofițerilor de informații și securitate la dispoziție, în conformitate cu prevederile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 170 din 19 iulie 2007 privind statutul ofițerului de informații și securitate: […] 2) în temeiul lit. c), achitarea salariului se întrerupe până la soluționarea definitivă a cauzei/cauzelor penale. În cazul pronunțării sentinței de achitare sau încetării procesului penal pe motive de reabilitare, ofițerii de informații și securitate au dreptul la compensarea salariului neplătit, în conformitate cu prevederile Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești ; […].” ÎN DREPT A. Argumentele autorilor sesizărilor 1. Cu privire la sesizarea nr. 192g/2022

Autorul sesizării nr. 192g/2022 afirmă că prevederile contestate sunt imprevizibile și nu-i oferă ofițerului de informații garanții împotriva unui eventual abuz al directorului Serviciului de Informații și Securitate.

În special, autorul susține că prevederile articolului 27 alin. (1) lit. c) din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate îi acordă Serviciului de Informații și Securitate o putere discreționară largă pe care o aplică în mod discriminatoriu pentru a trece la dispoziție ofițerii de informații vizați într-o cauză penală, fără a argumenta necesitatea acestei măsuri. Mai mult, trecerea la dispoziție pe baza acestui motiv poate fi dispusă fără demersul procurorului privind aplicarea măsurii de asigurare a suspendării din funcție și indiferent dacă infracțiunea imputată persoanei are legătură cu exercitarea funcției.

De asemenea, autorul susține că ofițerul de informații trecut la dispoziție din inițiativa angajatorului pentru că este urmărit penal nu este remunerat și nici nu poate pretinde la recuperarea salariului în caz de achitare sau încetare a procesului penal pe motive de reabilitare, așa cum prevede pct. 12) subpct. 2 din Regulamentul cu privire la unele reglementări ce țin de asigurarea financiară a ofițerilor de informații și securitate. Astfel, trecerea la dispoziție a ofițerului de informații, dispusă fără demersul procurorului privind suspendarea provizorie din funcție, îl privează de posibilitatea să solicite recuperarea salariului neachitat în condițiile Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuratorii și ale instanțelor judecătorești.

Totodată, articolul 27 alin. (1) lit. i) din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate permite trecerea la dispoziție a ofițerului Serviciului de Informații și Securitate atunci când există alte cazuri de eliberare din funcție.

Aceste motive constituie măsuri disproporționate care conduc la eliberarea din funcție a ofițerului de informații și permit interpretarea lor de o manieră abuzivă, contrar garanțiilor dreptului la muncă prevăzut de articolul 43 din Constituție.

Totodată, autorul excepției susține că, deși ofițerul de informații trecut la dispoziție își păstrează calitatea de ofițer de securitate în această perioadă, acestuia îi este retrasă legitimația și insigna de serviciu. Mai mult, funcția de ofițer de informații este incompatibilă cu îndeplinirea altei activități remunerate, cu excepția activităților științifice, didactice și de creație care nu împiedică îndeplinirea obligațiilor de serviciu. Așadar, trecerea la dispoziție a ofițerului de informații urmărit penal, pe de o parte, îl lipsește de salariu, iar pe de alta, îl împiedică să practice o altă activitate remunerată. Această prevedere insensibilă nu admite excepții nici în privința părinților solitari care au la întreținere copii și, astfel, îi plasează într-o situație care afectează dreptul la un trai decent.

În fine, autorul susține că prevederile contestate sunt contrare articolelor 16, 21, 23, 24, 26, 28, 43, 47, 49, 50, 54 și 57 din Constituție. 2. Cu privire la sesizarea nr. 19g/2023

În sesizarea 19g/2023, autorul excepției afirmă că prevederile articolului 27 alin. (1) lit. i) din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate sunt neclare și imprevizibile. În particular, acestea acordă Serviciului de Informații și Securitate o marjă discreționară largă cu privire la trecerea la dispoziție a ofițerului de informații, fără a justifica necesitatea și oportunitatea acestei măsuri.

Astfel, ofițerul de informații este trecut la dispoziție cu eliberarea lui din funcție de o manieră abuzivă, fără a fi necesară constatarea altor cazuri de eliberare din funcție. Din acest motiv, măsura trecerii la dispoziție a ofițerului de informații în alte cazuri de eliberare din funcție îi încălca dreptul la muncă.

În consecință, autorul sesizării susține că prevederea contestată este contrară articolelor 16, 24, 26, 43 și 54 din Constituție. B. Aprecierea Curții

În această cauză, Curtea va verifica respectarea condițiilor de admisibilitate a unei sesizări, stabilite în jurisprudența sa constantă.

Excepțiile de neconstituționalitate, ridicate de avocații părților în procese, sunt formulate de subiecții cărora li s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor Parlamentului și a hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate și a unor prevederi dintr-un Regulament adoptat printr-o Hotărâre a Guvernului, ține de competența Curții Constituționale.

Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate în două cauze în care se examinează, inter alia , legalitatea actului administrativ individual privind trecerea la dispoziție a ofițerului de informații și securitate pe baza lit. c) și i) din articolul 27 din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate. Curtea admite că prevederile contestate vor fi aplicate la soluționarea cauzelor în care au fost ridicate excepțiile de neconstituționalitate.

Obiectul excepțiilor de neconstituționalitate îl reprezintă articolul 27 alin. (1) literele c) și i) din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate, în redactarea de până la 12 iunie 2023, și pct. 12) subpct. 2 din Regulamentul cu privire la unele reglementări ce țin de asigurarea financiară a ofițerilor de informații și securitate, care reglementează trecerea la dispoziție a ofițerului de informații și salarizarea acestuia pe perioada aflării la dispoziție.

Curtea reține că articolul 27 alin. (1) lit. i) din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate nu a constituit anterior obiect al controlului de neconstituționalitate.

Totodată, prin Decizia nr. 147 din 17 decembrie 2020, Curtea a examinat criticile referitoare la pretinsa neclaritate și imprevizibilitate a articolului 27 alin. (1) lit. c) din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate și a punctului 12 subpct. 2) din Regulamentul cu privire la unele reglementări ce țin de asigurarea financiară a ofițerilor de informații și securitate, care ar afecta prezumția de nevinovăție, și a declarat inadmisibilă excepția de neconstituționalitate.

Totuși, Curtea observă că autorul sesizării nr. 192/2022 a formulat, în raport cu aceste prevederi, argumente de neconstituționalitate care nu au fost examinate anterior (a se vedea §§ 17-23 supra ).

Având în vedere că primele patru condiții de admisibilitate ale unei excepții de neconstituționalitate au fost întrunite, Curtea va analiza dacă problemele de drept ridicate de autorii sesizărilor fac incidente dispozițiile constituționale invocate.

În sesizări, autorii excepțiilor afirmă că prevederile contestate sunt contrare articolelor 16 ( egalitatea ), 21 ( prezumția de nevinovăție ), 23 ( dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle ), 24 ( dreptul la viață și la integritate fizică și psihică ), 26 ( dreptul la apărare ), 28 ( viața intimă, familială și privată ), 43 ( dreptul la muncă și la protecția muncii ), 47 ( dreptul la asistență și protecție socială ), 49 alin. (2) ( protecția familiei și a copiilor orfani ), 50 alin. (1) ( ocrotirea mamei, copiilor și a tinerilor) și 54 ( restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți ), 56 ( devotamentul față de țară ), 57 ( apărarea Patriei ) din Constituție.

În jurisprudența sa, Curtea a subliniat că articolele 16, 23 și 54 din Constituție nu pot fi invocate de sine stătător. Pentru a fi incidente, autorul sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existența unor ingerințe în drepturile garantate de Constituție (DCC nr. 54 din 13 aprilie 2021, § 26).

Cu privire la criticile de neconstituționalitate referitoare la articolul 27 alin. (1) lit. c) din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate și punctul 12 subpct. 2) din Regulamentul cu privire la unele reglementări ce țin de asigurarea financiară a ofițerilor de informații și securitate, Curtea observă că acestea vizează: ( i ) posibilitatea trecerii la dispoziție de o manieră arbitrară; ( ii ) neachitarea salariului pe perioada aflării la dispoziție și lipsa unui remediu efectiv în această privință; ( iii ) interdicția desfășurării altor activități salarizate în perioada aflării la dispoziție.

Cu referire la trecerea la dispoziție a ofițerului de informații urmărit penal, Curtea observă că autorul sesizării nr. 192g/2022 critică atât măsura, cât și procedura aplicării ei.

În cazul trecerii la dispoziție a ofițerului de informație, potrivit articolului 27 alin. (1) lit. c) din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate, decizia se adoptă prin ordinul directorului Serviciului de Informații și Securitate. Astfel, Curtea notează că această măsură ar putea fi dictată de necesitatea de a asigura protecția instituției publice față de pericolul continuării activității ilicite și al extinderii consecințelor periculoase ale faptei penale (a se vedea, mutatis mutandis , DCC nr. 142 din 22 noiembrie 2018, § 30; DCC nr. 23 din 25 februarie 2019, § 20).

În jurisprudența sa recentă, Curtea Europeană a analizat pe baza articolului 8 din Convenție măsura suspendării ex lege din funcție a doi procurori urmăriți penal pentru pretinsele abateri în legătură cu declararea periodică a averii ( Gashi și Gina v. Albania , 4 aprilie 2023, § 50). Deși baza legală pentru suspendare era aceeași pentru ambii reclamanți, Curtea Europeană a considerat, totuși, că situația reclamanților este diferită cu privire la admisibilitatea capătului de cerere în baza articolului 8 din Convenție. Astfel, Curtea Europeană a declarat inadmisibil acest capăt de cerere în privința primului reclamant, având în vedere că pretinsa „ingerință” a durat două luni și jumătate (§ 58). Pe de altă parte, ea a constatat încălcarea articolului 8 în privința celui de-al doilea reclamant pentru că suspendarea continua timp de 20 de luni, în absența unei baze legale, deși procedurile penale în privința sa erau deja terminate (§ 69).

Așadar, o măsură de suspendare ex lege din funcție a unei persoane urmărite penal, precum cea analizată de Curtea Europeană în Gashi și Gina v. Albania , nu conduce, în sine, la aplicabilitatea articolului 8 din Convenție. În acest sens, Curtea Europeană a menționat că intentarea oricărui proces penal implică o imixtiune în viața privată și de familie a inculpatului și că nu există o ingerință în articolul 8 din Convenție, dacă nu se depășește ceea ce este necesar și inevitabil într-o astfel de situație (a se vedea Sannino v. Italia , (dec.), 24 februarie 2005; Calmanovici v. România , 1 iulie 2008, § 137).

Totodată, Curtea reține că prevederile contestate nu impun Serviciului de Informații și Securitate să se pronunțe asupra vinovăției sau nevinovăției persoanei și nici asupra răspunderii sale penale, acestea fiind chestiuni a căror soluționare intră în competența instanțelor judecătorești. Prin urmare, articolul 21 din Constituție nu este incident (a se vedea DCC nr. 147 din 17 decembrie 2020, § 26).

Cu referire la neachitarea salariului pe perioada aflării la dispoziție, Curtea precizează că, deși trecerea la dispoziție pe baza articolului 27 alin. (1) lit. c) din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate conduce la întreruperea achitării salariului până la soluționarea definitivă a cauzei penale, ofițerul de informații are dreptul la compensarea salariului neplătit dacă în privința sa este pronunțată o sentință de achitare ori de încetare a procesului penal pe motiv de reabilitare.

Pe de altă parte, autorul sesizării nr. 192g/2022 susține că dreptul la compensarea salariului neplătit poate fi exercitat doar în cazul în care trecerea la dispoziție a fost dispusă pe baza demersului procurorului privind suspendarea provizorie din funcție. Curtea nu poate reține acest argument al autorului sesizării. Potrivit interpretării date de Curtea Supremă de Justiție, persoana scoasă de sub urmărire penală are dreptul de a solicita, pe baza Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, repararea prejudiciului suferit, indiferent dacă i-a fost aplicată o măsură procesuală de constrângere sau nu (a se vedea, spre exemplu, deciziile Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție din 23 decembrie 2020, dosarul nr. 2ra-xx89/xx , și din 23 februarie 2022, dosarul 2ra-1797/21 ).

Prin urmare, Curtea constată că acest capăt de sesizare reprezintă o chestiune de aplicare și interpretare a legii, competență care le revine instanțelor de judecată (a se vedea DCC nr. 27 din 24 februarie 2022, § 28).

Cu referire la interzicerea ofițerului de informație și securitate să desfășoare alte activități salarizate în perioada aflării la dispoziție, Curtea reține că normele contestate nu prevăd o asemenea interdicție. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că excepția de neconstituționalitate trebuie să cuprindă trei elemente obligatorii: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității (prevederea legală), textul de referință pretins a fi încălcat (prevederea constituțională) și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate dintre cele două texte, adică motivarea neconstituționalității textului criticat (a se vedea DCC nr. 99 din 12 iulie 2022, § 14).

Așadar, pentru că criticile de neconstituționalitate bazate pe articolele 24, 28, 47, 49 și 50 din Constituție nu sunt raportate la obiectul sesizărilor, Curtea constată că aceste capete de sesizare reprezintă actiones populares și sunt inadmisibile (a se vedea DCC nr. 94 din 7 iulie 2022, § 29).

Cu referire la incidența articolelor 56 și 57 din Constituție, Curtea notează că acestea reprezintă îndatoriri fundamentale ale cetățenilor Republicii Moldova, nu o prerogativă a ofițerului de informații. Totuși, excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată de către o persoană, parte într-o cauză pendinte, pentru protejarea unor drepturi sau a unor libertăți constituționale ale sale (DCC nr. 85 din 20 iulie 2020, § 25).

Cu privire la criticile de neconstituționalitate a articolului 27 alin. (1) lit. i) din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate, Curtea notează că acestea vizează incidența articolelor 16, 23, 24, 26, 43 și 54 din Constituție.

Curtea reține că trecere la dispoziție a ofițerului de informații poate fi dispusă de către directorul Serviciului, în alte cazuri de eliberare din funcție, pe o perioadă de cel mult 4 luni. Prin urmare, norma admite că pot exista alte cazuri în care poate fi necesară eliberarea din funcție a ofițerului de informații. Având în vedere că activitatea Serviciului se desfășoară pe principiul îmbinării metodelor și mijloacelor de activitate publică și secretă (a se vedea articolul 2 din Legea nr. 136 din 8 iunie 2023 privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova), Curtea admite că aceste cazuri nu pot fi prevăzute în mod exhaustiv. Totuși, în ordinul de trecere la dispoziție pe baza normei contestate, directorul Serviciului trebuie să indice motivul legal al eliberării din funcție și, după caz, să-i stabilească ofițerului de informații atribuții și sarcini de serviciu speciale (articolul 27 alin. (5) din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate).

Mai mult, în perioada aflării la dispoziție pe baza acestui motiv, ofițerului de informații i se achită salariul în cuantum deplin din ultima funcție deținută în cadrul Serviciului (a se vedea pct. 12 subpct. 3) din Regulamentul cu privire la unele reglementări ce țin de asigurarea financiară a ofițerilor de informații și securitate).

Totodată, în această perioadă, ofițerul de informații trecut la dispoziție poate fi ( i ) numit în altă funcție, ( ii ) detașat sau ( iii ) eliberat din serviciu, în modul stabilit. În acest sens, Curtea observă că Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate reglementează condițiile în care ofițerul de informații poate fi numit într-o altă funcție (articolul 24 din Lege), detașat (articolul 26 din Lege) sau eliberat din serviciu (articolul 36 din Lege). Prin urmare, numirea într-o altă funcție, detașarea sau eliberarea din serviciu pot fi dispuse doar în cazurile și condițiile prevăzute de articolele 24, 26 și, respectiv, 36 din Legea contestată.

De asemenea, Curtea notează că persoana poate contesta ordinul de trecere la dispoziție în fața instanței de judecată pe baza prevederilor din Codul administrativ, remediu pe care autorii sesizărilor l-au exercitat în cauzele în care au ridicat excepțiile de neconstituționalitate (a se vedea § 8 și § 12 supra ). Mai mult, potrivit articolului 225 alin. (2) din Codul administrativ, instanța de judecată are competența de a verifică modul de exercitare a dreptului discreționar de către autoritatea publică. Prin urmare, Curtea nu constată incidența articolelor 26 și 43 din Constituție în prezenta cauză.

Cu referire la incidența articolului 24 din Constituție, Curtea observă că autorul sesizării nr. 19g/2023 nu a argumentat contrarietatea prevederilor contestate cu norma constituțională invocată. În aceste condiții, Curtea nu poate identifica, în mod rezonabil, nicio critică de neconstituționalitate (DCC nr. 99 din 12 iulie 2022, §§ 14-16).

Pentru că nu a constatat incidența drepturilor fundamentale invocate de autorii sesizărilor, Curtea menționează că nu este necesar să analizeze criticile de neconstituționalitate pe baza articolelor 16, 23 și 54 din Constituție.

Pe baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate sunt inadmisibile și nu pot fi acceptate pentru examinare în fond. Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională DECIDE: 1 . Se declară inadmisibile sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate a articolului 27 alin. (1) literele c) și i) din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate nr. 170 din 19 iulie 2007 și a pct. 12) subpct. 2 din Regulamentul cu privire la unele reglementări ce țin de asigurarea financiară a ofițerilor de informații și securitate, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 253 din 20 aprilie 2012, ridicată de dl avocat Stanislav Bordian, în interesele dnei Veronica Savin, în dosarul nr. 3-936/2022, și, respectiv, de dl avocat Alexandr Podlesnov, în interesele dlui Serebreanchi Alexei, parte în dosarul nr. 3-4471/2019, ambele pendinte la Judecătoria Chișinău, sediu Râșcani. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Nicolae ROȘCA Chișinău, 10 octombrie 2023 DCC nr. 126 Dosarul nr. 192g/2022