CCRM 04.11.2021

Decizie nr. 169 din 04.11.2021

HOTĂRÂRE
04.11.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Constituțională
Tip
decizii
RĂSFOIEȘTE: Curtea Constituțională · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
Decizie nr. 169 din 04.11.2021 (Curtea Constituțională, 2021)

a sesizării nr. 193g/2021

privind excepția de neconstituționalitate

a unor dispoziții din articolul 36 alin. (2) din Legea nr. 170 din 19 iulie 2007 privind statutul ofițerului de informații și securitate

(

eliberarea din serviciu a ofițerului de informații și securitate

)

4 noiembrie 2021

Curtea Constituțională, judecând în componența:

dnei Domnica MANOLE,

Președinte

,

dlui Nicolae ROȘCA,

dnei Liuba ȘOVA,

dlui Serghei ȚURCAN,

dlui Vladimir ȚURCAN,

judecători

,

cu participarea dlui Gheorghe Reniță,

asistent judiciar

,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 12 august 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menționate,

Având în vedere actele și lucrările dosarului,

Deliberând pe 4 noiembrie 2021, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

1.

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „care se emite în termen de până la o lună din data apariției temeiului de eliberare” din articolul 36 alin. (2) din Legea nr. 170 din 19 iulie 2007 privind statutul ofițerului de informații și securitate, ridicată de dl avocat Eugeniu Glușcenco, în interesele dnei Ina Chitic, parte în dosarul nr. 3-656/2021, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

2.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dl judecător Oleg Melniciuc din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în baza articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție.

A.

Circumstanțele litigiului principal

3.

Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, se află cererea de chemare în judecată a dnei Ina Chitic împotriva Serviciului de Informații și Securitate privind contestarea actului administrativ.

4.

În ședința de judecată din 5 august 2021, dl avocat Eugeniu Glușcenco a ridicat, în interesele dnei Ina Chitic, excepția de neconstituționalitate a textului „care se emite în termen de până la o lună din data apariției temeiului de eliberare” din articolul 36 alin. (2) din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate.

5.

Printr-o încheiere din aceeași dată, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat în acest sens Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia.

B.

Legislația pertinentă

6.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

„[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sînt garantate.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle

„[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative.

7.

Prevederile relevante ale Legii nr. 170 din 19 iulie 2007 privind statutul ofițerului de informații și securitate sunt următoarele:

Articolul 12

Contractul de îndeplinire a serviciului

„[...]

(4) Cu 2 luni până la expirarea contractului de îndeplinire a serviciului, ofițerul este informat în scris despre posibilitatea încheierii unui contract succesiv. Ofițerul de informații are obligația să comunice în scris despre intenția sa de a încheia sau nu un contract succesiv. Dacă, la expirarea contractului, ofițerul nu a fost eliberat din serviciu, contractul se consideră încheiat de drept pentru o nouă durată de 5 ani.

[…].”

Articolul 36

Eliberarea din serviciu

„[...]

(2) Eliberarea din serviciu se efectuează prin ordin al directorului Serviciului,

care se emite în termen de până la o lună din data apariției temeiului de eliberare

. Ofițerul de informații este eliberat din serviciu la data radierii lui din tabelul nominal al Serviciului, după predarea gestiunii și a funcției.

[…].”

A.

Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

8.

Autorul excepției de neconstituționalitate afirmă că textul „care se emite în termen de până la o lună din data apariției temeiului de eliberare” din articolul 36 alin. (2) din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate nu corespunde standardului calității legii stabilit de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

9.

În particular, autorul excepției de neconstituționalitate notează că textul contestat intră în coliziune cu articolul 12 alin. (4) din Legea nr. 170 din 19 iulie 2007 privind statutul ofițerului de informații și securitate.

10.

Din acest motiv, în opinia sa, dispozițiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin. (3) și 23 alin. (2) din Constituție.

B.

Aprecierea Curții

11.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

12.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr. 170 din 19 iulie 2007 privind statutul ofițerului de informații și securitate, ține de competența Curții Constituționale.

13.

Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părți din proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

14.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie textul „care se emite în termen de până la o lună din data apariției temeiului de eliberare” din articolul 36 alin. (2) din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate. Acest articol reglementează eliberarea din serviciu a ofițerului de informații și securitate.

15.

Curtea reține că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

16.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză în care este contestat un act administrativ emis în baza prevederilor contestate. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

17.

Curtea notează că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental (a se vedea DCC nr. 86 din 8 iunie 2021, § 18; DCC nr. 95 din 17 iunie 2021, § 28).

18.

Autorul excepției de neconstituționalitate a invocat că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin. (3) [

preeminența dreptului

] și 23 alin. (2) [

calitatea legii

] din Constituție.

19.

În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că articolele 1 alin. (3) și 23 alin. (2) din Constituție nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existența unor ingerințe în drepturile fundamentale (a se vedea DCC nr. 106 din 1 iulie 2021, § 23).

20.

Autorul sesizării nu a invocat niciun drept fundamental. Criticile sale se rezumă doar la calitatea legii. Totuși, problema calității unei legi nu reprezintă o problemă de constituționalitate atât timp cât nu este afectat un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 8 din 26 ianuarie 2021, § 26; DCC nr. 115 din 15 iulie 2021, § 19).

21.

Mai mult, Curtea observă că autorul sesizării compară textul contestat din articolul 36 alin. (2) din Legea nr. 170 din 19 iulie 2007 cu articolul 12 alin. (4) din aceeași Lege pentru a evidenția contrarietatea prevederilor legale.

22.

În acest sens, Curtea reiterează că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, dar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele și furnizarea unei concluzii care ar rezulta din comparație la dispoziții ori principii ale Constituției (a se vedea DCC nr. 135 din 24 noiembrie 2020, § 25; DCC nr. 158 din 22 decembrie 2020, § 29). Astfel, o pretinsă incompatibilitate între două sau mai multe norme infraconstituționale cuprinse în acte normative distincte sau în același act normativ nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci una de interpretare și de aplicare a legii, a cărei rezolvare le revine instanțelor de judecată (a se vedea DCC nr. 109 din 13 iulie 2021, § 25 și jurisprudența citată acolo).

23.

Prin urmare, în baza celor menționate

supra

, Curtea constată că sesizarea în cauză nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

1.

Se declară inadmisibilă

sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „care se emite în termen de până la o lună din data apariției temeiului de eliberare” din articolul 36 alin. (2) din Legea nr. 170 din 19 iulie 2007 privind statutul ofițerului de informații și securitate, ridicată de dl avocat Eugeniu Glușcenco, în interesele dnei Ina Chitic, parte în dosarul nr. 3-656/2021, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Președinte

Domnica MANOLE

Chișinău, 4 noiembrie 2021

DCC nr. 169

Dosarul nr. 193g/2021

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă