Hotărâre nr. 9 din 07.04.2022

La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituțională pe 22 martie 2022, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 25 lit. g) din Legea nr. 317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituțională şi 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale nr. 502 din 16 iunie 1995, de dl Vasile Bolea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Autorul sesizării îi solicită Curții să verifice constituționalitatea Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Prin decizia Curții Constituționale din 29 martie 2022, Curtea a declarat sesizarea admisibilă, fără a se prejudeca fondul cauzei.

La 30 martie 2022, autorul sesizării a depus la Curtea Constituțională un supliment prin care și-a concretizat criticile de neconstituționalitate. La aceeași dată, autorul sesizării a formulat o cerere de suspendare a acțiunii legii contestate. Analizând argumentele cererii de suspendare, Curtea a adoptat Decizia nr. 41 din 30 martie 2022, prin care a admis parțial cererea și a dispus suspendarea acțiunii articolului 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, până la soluționarea cauzei.

În şedinţa publică a Curţii a fost prezent reprezentantul autorului sesizării, dl avocat Maxim Lebedinschi. Parlamentul a fost reprezentat de dl Radu Radu, consultant principal în cadrul Serviciului reprezentare la Curtea Constituțională și la organele de drept, din cadrul Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de dl Eduard Serbenco, Secretar de Stat al Ministerului Justiției. ÎN FAPT

La 10 martie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a votat în lectură finală Legea nr. 26 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor (în continuare, Legea nr. 26 din 10 martie 2022 ), care a intrat în vigoare la 16 martie 2022, data publicării în Monitorul Oficial.

Potrivit articolului 1 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, obiectul acesteia constituie reglementarea raporturilor juridice aferente procedurii de evaluare a integrității candidaților la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum şi a candidaților la funcţia de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților şi de alegere sau numire a acestora în funcţiile respective. De asemenea, Legea nr. 26 din 10 martie 2022 urmărește instituirea unei comisii de evaluare ad hoc , responsabilă de verificarea integrității acestor candidați.

În procesul elaborării proiectului Legii în discuție, ministrul Justiției i-a solicitat Comisiei de la Veneția o opinie referitoare la acesta.

Astfel, la 13 decembrie 2021, Comisia de la Veneția a adoptat Opinia CDL-AD(2021)046 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor și cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare, Opinia CDL-AD(2021)046 ).

Prevederile relevante ale Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor sunt următoarele: Articolul 1 Obiectul legii „Prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum şi a candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților şi de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective.” Articolul 14 Contestarea deciziei Comisiei de evaluare „(1) Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii prealabile. (2) Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată special compus din 3 judecători şi un judecător supleant. Judecătorii şi judecătorul supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție şi confirmați prin decret al Președintelui Republicii Moldova . (3) Președintele Republicii Moldova poate respinge motivat candidaturile judecătorilor desemnați de președintele Curţii Supreme de Justiție. În acest caz, președintele Curţii Supreme de Justiție va desemna alți judecători din cadrul Curţii Supreme de Justiție pentru a fi incluși în componenţa completului de judecată special . […].” Articolul 15 Dispoziţii finale „(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se aplică până la 31 decembrie 2022. În perioada de aplicare a prezentei legi, normele altor acte normative cu forţă juridică egală sau inferioară se aplică în măsura în care nu contravin prevederilor acesteia. […] (11) Prin derogare de la prevederile art.9 alin.(1) din Legea nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi prevederile art.73 alin.(1) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, mandatele membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi ai Consiliului Superior al Procurorilor, cu excepţia mandatelor membrilor de drept, se prelungesc, prin extindere, până la ocuparea funcţiei de către succesorii de competență. (12) Pentru perioada de timp de până la data întrunirii legale a noii componențe a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Procurorilor, pentru a nu admite disfuncționalități în exercitarea de către consiliile menționate a atribuțiilor stabilite prin Constituția Republicii Moldova, hotărârile acestor consilii vor fi adoptate în conformitate cu dispozițiile Codului administrativ ce reglementează emiterea actelor administrative .”

Prevederile relevante ale Legii nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii sunt următoarele: Articolul 15 Ședințele „[…] (2) Ședința Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din membrii lui. […]” Articolul 24 Adoptarea de hotărâri „(1) Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al majorității membrilor săi, cu excepţia cazului prevăzut la art.19 alin.(4). La adoptarea hotărârilor cu privire la cariera judecătorilor, răspunderea disciplinară a acestora, sancționarea şi eliberarea din funcţie a judecătorilor, membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii participă fără drept de vot." […].”

Prevederile relevante ale Codului administrativ, adoptat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, sunt următoarele: Articolul 133 Cvorumul „(1) Cvorumul reprezintă numărul minim necesar de membri prevăzut de lege pentru întrunirea valabilă a unui organ colegial sau emiterea unui act administrativ individual. (2) Organul colegial acționează legal dacă sunt prezenți jumătate plus unul din membrii săi, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.” Articolul 134 Majoritatea „Majoritatea reprezintă numărul minim de voturi ale membrilor organului colegial necesar conform legii pentru ca un act administrativ individual să poată fi emis.” Articolul 135 Tipuri de majoritate „(1) Majoritatea poate fi: simplă, absolută sau calificată. (2) Majoritatea simplă reprezintă cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți. (3) Majoritatea absolută reprezintă cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor organului colegial. (4) Majoritatea calificată reprezintă orice proporție mai mare decât majoritatea absolută, raportată la numărul total de membri ai organului colegial. (5) Dacă pentru emiterea unui act administrativ individual de către un organ colegial legea nu prevede în mod expres majoritatea necesară, se aplică regula majorității simple. (6) Orice abținere de la vot este considerată drept vot negativ. (7) În caz de paritate de voturi, procedura de votare se va repeta. Dacă egalitatea de voturi se înregistrează repetat, actul administrativ individual se consideră respins.”

Prevederile relevante ale Legii nr. 47 din 10 martie 2022 pentru modificarea articolului 13 din Legea nr.154/2012 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor, sunt următoarele: „ Art.II. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. (2) În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, la cererea judecătorilor care cad sub incidenţa prezentului alineat, Consiliul Superior al Magistraturii va înainta Preşedintelui Republicii Moldova propunerile de numire în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă pentru: a) judecătorii al căror termen iniţial de numire în funcţie a expirat la data intrării în vigoare a prezentei legi, dar nu au fost supuşi evaluării extraordinare a performanţelor, prevăzută la art.13 alin.(4) lit.a) din Legea nr.154/2012 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor; b) judecătorii al căror termen iniţial de numire în funcţie va expira până la data de 1 aprilie 2022. (3) La înaintarea propunerilor prevăzute la alin.(2) din prezentul articol se va ţine cont de rezultatele evaluării periodice a performanţelor judecătorilor respectivi, efectuată o dată la 3 trei ani, conform prevederilor art.13 alin.(2) din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului şi ale Legii nr.154/2012 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor. (4) Judecătorii prevăzuţi la alin.(2) care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu au fost supuşi niciunei evaluări periodice sau extraordinare a performanţelor vor fi înaintaţi pentru numire în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă după constituirea Consiliului Superior al Magistraturii plenipotenţiar.” ÎN DREPT

În conformitate cu articolele 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale, deputații au prerogativa sesizării Curții Constituționale

Curtea a reținut că obiectul sesizării îl constituie Legea nr. 26 din 10 martie 2022. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor ține de competența Curții Constituționale.

Legea contestată nu a făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

Autorul sesizării a susținut că legea contestată contravine articolelor 6 [ separația şi colaborarea puterilor ], 23 [ dreptul fiecărui om de a-şi cunoaște drepturile şi îndatoririle ], 28 [ viața intimă, familială şi privată ], 116 [ statutul judecătorilor ], 119 [ folosirea căilor de atac ] și 122 [ componența Consiliului Superior al Magistraturii ] din Constituție.

Cu privire la incidența articolelor 6 și 116, autorul sesizării a menționat că, prin instituirea comisiei de evaluare a magistraților, ai cărei membri sunt numiți de Parlament, s-ar încălca principiul separației puterilor în stat și principiul independenței judecătorilor.

Curtea nu a considerat justificate argumentele, pentru că Legea nr. 26 din 10 martie 2022 nu-și propune evaluarea magistraților, așa cum afirmă autorul sesizării. Legea în discuție are ca obiect de reglementare evaluarea integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum şi a candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora.

Comisia de la Veneția a subliniat că verificarea integrității candidaților la funcțiile de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor și organelor specializate ale acestora reprezintă un proces de filtrare și nu un proces de verificare judiciară. Dacă această măsură este implementată în modul corespunzător, ea ar putea realiza un echilibru corect între beneficii, i.e. sporirea încrederii în sistemul judecătoresc, și dezavantaje (Opinia CDL-AD(2021)046, §§ 14, 43).

De asemenea, Comisia de la Veneția a menționat în Opinia CDL-AD(2021)046 că testul de integritate nu-i vizează pe judecători și pe procurori în legătură cu rolurile lor de judecători sau procurori și, prin urmare, nu pune în discuție independența funcției lor (§ 15). Din acest motiv, Curtea reține că evaluarea prealabilă a integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora nu interferează, per se , cu principiul independenței justiției și cu principiul separației puterilor în stat.

Din acest motiv, Curtea nu a reținut incidența articolelor 6 și 116 din Constituție în raport cu critica formulată de autorul sesizării față de existența în sine a mecanismului de verificare în discuție.

Totuși, Curtea a observat că autorul sesizării a susținut incidența articolelor 6 și 116 din Constituție în raport cu soluția legislativă prevăzută la articolul 14 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, potrivit căreia Președintele Republicii Moldova confirmă prin decret componența completului de judecată care deține competența soluționării contestațiilor formulate împotriva deciziilor Comisiei de evaluare. Aceste prevederi mai stabilesc că Președintele Republicii Moldova poate respinge motivat candidaturile judecătorilor desemnați de Președintele Curții Supreme de Justiție. În acest caz, Președintele Curții Supreme de Justiție va desemna alți judecători din cadrul Curții Supreme de Justiție pentru a fi incluși în componența completului de judecată special.

Curtea Europeană a stabilit în jurisprudența sa referitoare la articolul 6 § 1 din Convenție că tribunalele trebuie să se bucure de independență, în special în relația lor cu executivul, cu legislativul și cu părțile procesului. Pentru a stabili dacă un tribunal se bucură de independență, Curtea Europeană are în vedere factori ca modalitatea de desemnare și durata mandatului membrilor săi, existența protecției împotriva presiunilor externe și chestiunea existenței unei aparențe de independență a entității (a se vedea, e.g ., Denisov v. Ucraina [MC], 25 septembrie 2018, § 60 și Xhoxhaj v. Albania , 9 februarie 2021, § 289).

Curtea a notat că, odată numiți în funcție, j udecătorii se bucură de prezumția independenței și că sunt liberi de orice presiune sau influență atunci când își exercită rolul jurisdicțional. Curtea a admis că acordarea către Președintele Republicii a competenței de respingere a candidaturilor judecătorilor desemnați de Președintele Curții Supreme de Justiție pentru examinarea contestațiilor împotriva Comisiei de evaluare, urmată de desemnarea altor candidați care vor fi confirmați de Președintele Republicii, face incidente principiile separației puterilor în stat și independenței judecătorilor. Participarea Președintelui Republicii Moldova la formarea completului de judecată care trebuie să soluționeze cauze concrete care vizează cariera și reputația persoanelor poate crea aparența că judecătorii desemnați nu sunt liberi de orice influență.

Din acest motiv, Curtea a reținut că sesizarea pretinde o examinare în fond a textului „şi confirmați prin decret al Președintelui Republicii Moldova” din articolul 14 alin. (2) și a articolului 14 alin. (3) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022.

Cu privire la incidența articolului 119 din Constituție, Curtea a reiterat că nicio prevedere din Constituție nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. În același registru, Curtea a notat că articolul 119 din Constituție stabilește că părțile interesate pot exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești în condițiile legii (DCC nr. 77 din 1 iunie 2021, § 25; DCC nr. 16 din 15 februarie 2022, § 37). Dreptul la un dublu grad de jurisdicție garantat de articolul 2 § 1 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană se referă doar la materia penală.

Cu privire la incidența articolului 28 din Constituție, Curtea a constatat că autorul sesizării a susținut, pur și simplu, că legea contestată poate încălca dreptul la respectarea vieții private, fără a detalia și fără a explica pretinsul caracter nejustificat al ingerinței în dreptul la viața privată. În raport cu această normă constituțională, Curtea a reținut că autorul nu a îndeplinit condiția motivării sesizării, care este stabilită la articolele 24 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 39 din Codul jurisdicției constituționale.

Autorul sesizării a afirmat aplicabilitatea articolului 122 din Constituție care se referă la componența Consiliului. Curtea nu a putut identifica incidența acestui articol în raport cu normele de bază ale Legii nr. 26 din 10 martie 2022, pentru că legea în discuție nu afectează componența Consiliului Superior al Magistraturii sau echilibrul dintre numărul membrilor judecători și cel al non-judecătorilor.

Totuși, Curtea a observat că articolul 122 din Constituție este aplicabil în privința unor dispoziții finale ale legii. Potrivit articolului 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, pentru perioada de timp de până la data întrunirii legale a noii componențe a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Procurorilor, pentru a nu admite disfuncționalități în exercitarea de către consiliile menționate a atribuțiilor stabilite prin Constituția Republicii Moldova, hotărârile acestor consilii vor fi adoptate în conformitate cu dispozițiile Codului administrativ ce reglementează emiterea actelor administrative.

Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii prevede la articolul 15 alin. (2) că ședința Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la aceasta participă cel puțin două treimi din membrii lui. În continuare, articolul 24 alin. (1) din aceeași lege stabilește că Consiliul Superior adoptă hotărâri cu votul deschis al majorității membrilor săi, cu excepția cazului prevăzut la articolul 19 alin.(4). La adoptarea hotărârilor cu privire la cariera judecătorilor, răspunderea disciplinară a acestora, sancționarea şi eliberarea din funcție a judecătorilor, membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii participă fără drept de vot.

Curtea reține că prevederile articolului 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 ar putea fi interpretate în sensul în care suspendă aplicabilitatea regulii speciale a cvorumului de două treimi din membri și regula potrivit căreia Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor săi. Suspendarea aplicabilității prevederilor referitoare la procedura de adoptare a hotărârilor de către Consiliul Superior al Magistraturii ar putea conduce la aplicabilitatea regulii generale de emitere a actelor administrative individuale reglementată de Codul administrativ. În acest sens, articolul 133 alin. (2) din Cod stabilește, ca regulă generală, că organul colegial acționează legal dacă sunt prezenți jumătate plus unul din membri săi, iar articolul 135 alineatele (2) și (5) stabilește regula generală a majorității simple (voturile a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți) pentru emiterea actelor administrative individuale.

Curtea constată că suspendarea aplicabilității normelor speciale cu privire la procedura de adoptare a hotărârilor de Consiliul Superior al Magistraturii în favoarea aplicabilității normelor generale ale Codului administrativ ar putea perturba echilibrul între condiția asigurării independenței judecătorilor și condiția evitării autoguvernării corporatiste în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul ar putea adopta inclusiv hotărâri referitoare la cariera judecătorilor doar cu votul membrilor judecători, dat fiind faptul că, la data intrării în vigoare a legii în discuție, componența Consiliului Superior al Magistraturii nu era una completă.

Astfel, Curtea a conchis că articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 reclamă o examinare în fond, prin prisma articolului 122 din Constituție, pentru a se verifica dacă nu este lezat echilibrul corect din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Curtea a observat că autorul excepției a pretins încălcarea articolului 23 din Constituție. Pentru a fi aplicabil acest articol, autorul trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existența unor ingerințe în drepturile fundamentale garantate de Constituție (a se vedea DCC nr. 16 din 15 februarie 2022, § 26). Totuși, în această cauză, autorul sesizării nu a demonstrat existența unor ingerințe în drepturile fundamentale în raport cu normele pe care le consideră că nu sunt conforme cu exigențele calității legii.

În contextul celor menționate, Curtea a reținut că textul „și confirmați prin decret al Președintelui Republicii Moldova” din articolul 14 alin. (2) și articolul 14 alin. (3) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 pretind o examinare în fond, prin prisma articolelor 6 și 116 din Constituție. De asemenea, articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 urmează a fi examinat în fond, prin prisma articolului 122 din Constituție.

Autorul sesizării a menționat că prin instituirea comisiei de evaluare a magistraților, ai cărei membri sunt numiți de Parlament, se încalcă principiul separației puterilor în stat și principiul independenței judecătorilor, stabilite în articolele 6 și 116 din Constituție.

De asemenea, bazându-se pe articolele 6 și 116 din Constituție, autorul sesizării a criticat soluția legislativă prevăzută la articolul 14 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. Potrivit acestei norme, candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet special de judecată compus din trei judecători şi un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul supleant sunt desemnați de Președintele Curții Supreme de Justiție și sunt confirmați prin decret al Președintelui Republicii Moldova. Președintele Republicii Moldova poate respinge motivat candidaturile judecătorilor desemnați de Președintele Curții Supreme de Justiție. În acest caz, Președintele Curții Supreme de Justiție va desemna alți judecători din cadrul Curții Supreme de Justiție pentru a fi incluși în componența completului de judecată special.

În opinia autorului, legislatorul i-a oferit Președintelui Republicii Moldova competența de a decide cu privire la formarea completului de judecată care trebuie să soluționeze contestațiile formulate împotriva Comisiei de evaluare, fapt incompatibil cu principiul separației puterilor în stat și principiul independenței judecătorilor.

De asemenea, potrivit autorului sesizării, prevederile articolului 14 alineatele (2) și (9) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 ar fi contrare articolului 119 din Constituție, pentru că nu stabilesc două grade de jurisdicție pentru examinarea contestațiilor formulate împotriva Comisiei de evaluare.

Autorul sesizării a menționat că mecanismul de evaluare care a fost introdus prin legea contestată ar fi contrar articolului 28 din Constituție care garantează dreptul la viața privată.

Autorul sesizării a susținut incidența articolului 122 din Constituție, afirmând că, potrivit bunelor practici europene, chestiunile cu privire la cariera judecătorilor trebuie să fie soluționate de instituții independente de tipul Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, autorul sesizării pretinde că mai multe norme din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 nu sunt conforme cu normele de tehnică legislativă și cu exigențele calității legii. Astfel, în opinia sa, normele legale ar fi contrare articolului 23 din Constituție.

În suplimentul depus la Curtea Constituțională în 30 martie 2022, autorul sesizării a criticat prevederile articolului 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. În opinia sa, aceste dispoziții au ca obiect derogarea de la cerințele cvorumului și a majorității stabilite în Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii în favoarea aplicării regulilor din Codul administrativ. Prin efectul acestei norme a fost redusă cerința cvorumului pentru a considera deliberativă ședința Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit autorului sesizării, articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 aduce atingere procedurii organizării și funcționării organului de autoadministrare judecătorească care are un mandat expirat. B. Argumentele autorităților și ale organizațiilor care și-au prezentat opiniile

Parlamentul a susținut că sesizarea în discuție nu îndeplinește cerința motivării și, prin urmare, trebuie să fie declarată inadmisibilă.

În opinia sa scrisă, Parlamentul a notat că Legea nr. 26 din 10 martie 2022 a fost elaborată cu consultarea Comisiei de la Veneția, a membrilor societății civile și a judecătorilor și procurorilor. Parlamentul a menționat că mecanismul de pre-vetting nu încalcă principiile separației puterilor în stat și al independenței justiției, pentru că testarea integrității candidaților la funcțiile de membri ai organelor de autoadministrare ale puterii judecătorești nu atentează la mandatul de judecător.

De asemenea, potrivit Parlamentului, Legea nr. 26 din 10 martie 2022 nu instituie ingerințe nejustificare în dreptul la viața privată a persoanelor.

Cu privire la pretinsa neconstituționalitate a articolului 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, Parlamentul a menționat că, de vreme ce Constituția nu stabilește vreo condiție cu privire la cvorum și la modul de adoptare a hotărârilor de către Consiliul Superior al Magistraturii, Parlamentul poate să reglementeze aceste aspecte prin lege organică.

În opinia Guvernului, sesizarea nu este argumentată în modul corespunzător.

Guvernul a notat că Legea nr. 26 din 10 martie 2022 nu urmărește evaluarea activității magistraților, ci evaluarea candidaților la funcțiile de membri în organele de autoadministrare ale puterii judecătorești, fapt care nu atentează la mandatul de judecător. Din acest motiv, Guvernul consideră că Legea nr. 26 din 10 martie 2022 nu afectează principiul separației puterilor în stat și principiul independenței judecătorilor.

Cu privire la pretinsa neconstituționalitate a articolului 14 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, Guvernul a susținut că în procesul de constituire a completului de judecată care deține competența soluționării contestațiilor formulate împotriva deciziilor Comisiei de evaluare s-a urmărit implicarea puterii judecătorești și a puterii executive. Partajarea atribuțiilor Președintelui Curții Supreme de Justiție și ale Președintelui Republicii Moldova în vederea formării completului de judecată asigură conlucrarea puterilor.

În opinia Guvernului, Legea nr. 26 din 10 martie 2022 nu instituie ingerințe nejustificare în dreptul la viața privată a persoanelor.

Referitor la articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, Guvernul a relevat că articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 stabilește că până la data întrunirii legale a noii componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, hotărârile Consiliului vor fi adoptate în conformitate cu dispozițiile Codului administrativ. Totuși, regulilor generale de emitere a actelor administrative din Codul administrativ nu pot fi aplicate dacă există norme speciale. În cazul în discuție, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii conține norme speciale în raport cu Codul administrativ și, prin urmare, trebuie aplicate prevederile Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Cu alte cuvinte, articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 a creat un cerc vicios.

În opinia sa scrisă, Președintele Republicii Moldova relevă că sesizarea nu îndeplinește cerința motivării și, prin urmare, trebuie să fie declarată inadmisibilă.

Consiliul Superior al Magistraturii a menționat în opinia sa că evaluarea candidaților la funcțiile de membri în organele de autoadministrare a puterii judecătorești nu afectează principiul separației puterilor în stat și independența judecătorilor. Testul de integritate stabilit de Legea nr. 26 din 10 martie 2022 nu-i vizează pe judecători în legătură cu rolul lor de judecători, ci în legătură cu statutul de candidați în organele de autoadministrare ale puterii judecătorești.

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a notat că, potrivit articolului 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, pentru perioada de timp de până la data întrunirii legale a noii componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a nu admite disfuncționalități în exercitarea de către Consiliu a atribuțiilor stabilite prin Constituția Republicii Moldova, hotărârile sale vor fi adoptate în conformitate cu dispozițiile Codului administrativ ce reglementează emiterea actelor administrative. Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii, aceste prevederi urmăresc scopul asigurării continuității exercitării atribuțiilor de către Consiliu. De asemenea, în opinia sa scrisă, Consiliul Superior al Magistraturii a notat că, până la data întrunirii legale a noii componențe, componența actuală a Consiliului și-a propus să nu examineze chestiuni care țin de cariera judecătorilor.

Consiliul Superior al Magistraturii consideră că declararea neconstituționalității articolului 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 ar conduce la blocarea activității instituției și, în mod implicit, la afectarea independenței justiției.

Institutul pentru Politici și Reforme Europene i-a prezentat Curții opinia sa în care a menționat că prevederile Legii nr. 26 din 10 martie 2022 sunt conforme cu Constituția. În opinia Institutului pentru Politici și Reforme Europene, legea contestată nu afectează principiul separației puterilor în stat, pentru că aceasta urmărește doar evaluarea candidaților la funcțiile de membri în organele de autoadministrare ale puterii judecătorești și procuraturii.

De asemenea, Institutul pentru Politici și Reforme Europene a menționat că Legea nr. 26 din 10 martie 2022 nu instituie ingerințe nejustificate în dreptul la viața privată a candidaților sau a rudelor candidaților la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum şi a candidaților la funcţia de membru în organele specializate ale acestora.

Cu privire la atribuția Președintelui Republicii Moldova de a confirma componența completului de judecată care deține competența soluționării contestațiilor formulate împotriva deciziilor Comisiei de evaluare, Institutul pentru Politici și Reforme Europene a notat că acest mecanism asigură respectarea principiului checks and balances . C. Aprecierea Curții 1) Cu privire la constituționalitatea prevederilor articolului 14 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 1.1. Principii generale

Curtea reține că dispozițiile constituționale privind separația puterilor în stat (articolul 6), privind independența, imparțialitatea şi inamovibilitatea judecătorilor instanțelor judecătorești (articolul 116 alin.(1)), privind stabilirea prin lege organică a organizării instanțelor judecătorești, a competenței acestora şi a procedurii de judecată (articolul 115 alin.(4)) definesc statutul juridic al judecătorului în Republica Moldova şi subliniază calitatea justiției de ramură independentă şi imparțială a puterii de stat. Pentru a-şi putea realiza competențele, puterea judecătorească trebuie să fie independentă față de puterile legislativă și executivă, fapt care implică libertate faţă de orice influență care poate fi exercitată de acestea din urmă.

De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că judecătorii trebuie să ia decizii în deplină libertate şi să acționeze fără restricție şi fără a fi supuși unor influențe, incitări, presiuni, amenințări sau intervenții ilegale, directe sau indirecte, indiferent din partea cărei persoane vin şi de motivul de la baza lor. În calitate de deținător al autorității judecătorești, judecătorul trebuie să-şi poată exercita funcția în deplină independență în raport cu toate constrângerile de natură socială, economică şi politică, chiar şi în raport cu alți judecători şi în raport cu administrația judecătorească (a se vedea HCC nr. 2 din 9 februarie 2016, § 97; HCC nr. 7 din 24 martie 2020, § 38).

Curtea Europeană a precizat că simpla numire în funcție a judecătorilor de către un membru al executivului nu creează, în sine, o dependență, dacă, odată numiți, acești judecători nu sunt supuși presiunilor sau instrucțiunilor în exercitarea funcției lor judiciare (a se vedea Thiam v. Franța , 18 octombrie 2018, §§ 80-82).

Atunci când examinează dacă un tribunal poate fi considerat independent, Curtea Europeană ține cont și de aparențe. Cu privire la existența unei aparențe de independență, punctul de vedere al unei părți este important, însă nu are un rol decisiv. Curtea Europeană analizează aparența independenței unui tribunal din perspectiva unui „observator obiectiv” ( Clarke v. Regatul Unit (dec.), 25 august 2005; Grace Gatt v. Malta , 8 octombrie 2019, § 85). 1.2. Aplicarea principiilor în prezenta cauză

Articolul 14 alineatele (1)-(3) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 stabilește că decizia Comisiei de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor poate fi contestată de către candidatul evaluat în termen de cinci zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii prealabile. Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată special compus din trei judecători și un judecător supleant. Judecătorii şi judecătorul supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție şi sunt confirmați prin decret al Președintelui Republicii Moldova. Președintele Republicii Moldova poate respinge motivat candidaturile judecătorilor desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție. În acest caz, președintele Curţii Supreme de Justiție va desemna alţi judecători din cadrul Curții Supreme de Justiție pentru a fi incluşi în componența completului de judecată special.

Din analiza acestor prevederi rezultă că legislatorul i-a acordat Președintelui Republicii, care este un exponent al puterii executive, competența de a confirma și de a respinge candidaturile judecătorilor desemnați de Președintele Curții Supreme de Justiție pentru examinarea contestațiilor împotriva Comisiei de evaluare. Respingerea candidaturilor judecătorilor de către Președintele Republicii este urmată de desemnarea altor candidați, care, de asemenea, vor fi confirmați de Președintele Republicii.

Această soluție legislativă nu este conformă cu principiul separației puterilor în stat, pentru că admite ingerința nejustificată a unei autorități care face parte din puterea executivă în administrarea justiției. În acest context, în jurisprudența sa, Curtea a notat că intervenția unei instituții care nu face parte din puterea judecătorească în problemele administrative ale puterii judecătorești este inacceptabilă din perspectiva principiilor separației puterilor şi al bunei-administrări a justiției (a se vedea HCC nr. 32 din 5 decembrie 2017, § 108).

Mai mult, această soluție legislativă nu este conformă nici cu principiul independenței judecătorilor. Din punctul de vedere al unui observator obiectiv , examinarea contestațiilor formulate împotriva deciziilor Comisiei de evaluare de un complet de judecată format doar din judecători care au fost confirmați de Președintele Republicii ar putea trezi dubii referitoare la independența judecătorilor. Un astfel de mecanism ar putea crea percepția că judecătorii confirmați de Președintele Republicii acționează sub autoritatea acestuia.

Din aceste motive, Curtea consideră că textul „şi confirmați prin decret al Președintelui Republicii Moldova” din articolul 14 alin. (2) și articolul 14 alin. (3) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 contravin articolelor 6 și 116 din Constituție. 2) Cu privire la constituționalitatea dispozițiilor articolului 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 2.1. Principii generale

În jurisprudența sa, Curtea a subliniat importanța distribuirii mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii între judecători și non-judecători, astfel încât să fie asigurat un echilibru între condiția asigurării independenței judecătorilor și condiția evitării autoguvernării corporatiste în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (a se vedea Avizele Curții Constituționale nr. 1 din 22 septembrie 2020, § 125, și nr. 2 din 3 decembrie 2020, § 82).

Concluzia Curții cu privire la acest aspect se bazează, în principal, pe bunele practici europene. În acest context, cu referire la ponderea judecătorilor în componența Consiliului Superior al Magistraturii, Comisia de la Veneția susține că o parte substanțială sau majoritatea membrilor Consiliului Judiciar trebuie să fie aleasă de judecătorii înșiși (Raportul privind numirile judecătorilor, CDL-AD(2007)028, § 50). În același timp, în viziunea Comisiei de la Veneția, pentru a se evita corporatismul și politizarea, este necesară monitorizarea sistemului judiciar prin intermediul membrilor non-judecători ai Consiliului.

Doar o metodă echilibrată de numire a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii poate garanta independența sistemului judiciar. Corporatismul ar trebui ponderat prin participarea unor persoane care aparțin altor profesii juridice și care au legătură cu domeniul justiției, e.g. avocați, procurori, notari, profesori de drept și membri ai societății civile (a se vedea Opinia CDL-AD(2018)003-e, § 56). 2.2. Aplicarea principiilor în prezenta cauză

La §§ 34-36 supra , Curtea a constatat că prevederile articolului 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 ar putea perturba echilibrul între condiția asigurării independenței judecătorilor și condiția evitării autoguvernării corporatiste în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste prevederi stabilesc că, pentru perioada de timp de până la data întrunirii legale a noii componențe a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Procurorilor, pentru a nu permite disfuncționalități în exercitarea de către consiliile menționate a atribuțiilor stabilite prin Constituția Republicii Moldova, hotărârile acestor consilii vor fi adoptate în conformitate cu dispozițiile Codului administrativ ce reglementează emiterea actelor administrative.

Curtea menționează că analiza constituționalității acestor prevederi nu poate fi disociată de contextul și de circumstanțele de fapt în care a fost adoptată Legea nr. 26 din 10 martie 2022.

La data la care a intrat în vigoare Legea nr. 26 din 10 martie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii avea în componența sa doar 8 membri (un membru de drept, șase membri aleși din rândul judecătorilor și un membru profesor de drept titular) din numărul de 12 stabilit de legislația în vigoare la data respectivă. La 1 aprilie 2022, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 120 din 23 septembrie 2021 pentru modificarea Constituției Republicii Moldova, mandatele membrilor de drept din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au încetat ope legis . Astfel, după 1 aprilie 2022, Consiliul are în componență 7 membri (dintre care șase sunt judecători aleși).

De asemenea, la data la care a intrat în vigoare Legea nr. 26 din 10 martie 2022, șase membri ai Consiliului Superior al Magistraturii aveau mandatele expirate. Din acest motiv, la articolul 15 alin. (11) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, legislatorul a stabilit că mandatele membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi ai Consiliului Superior al Procurorilor, cu excepția mandatelor membrilor de drept, se prelungesc, prin extindere, până la ocuparea funcției de către succesorii de competență.

Din analiza circumstanțelor menționate rezultă că, pe baza articolului 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, legislatorul a împuternicit Consiliul Superior al Magistraturii să adopte hotărâri, care pun în aplicare atribuțiile stabilite de Constituție, în conformitate cu dispozițiile Codului administrativ care reglementează emiterea actelor administrative. Sub acest aspect, Curtea reține că atribuțiile constituționale ale Consiliului Superior al Magistraturii sunt, între altele, cele prevăzute la articolul 123 ( i.e. numirea, transferarea, detașarea, promovarea în funcție şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători) și cea prevăzută la articolul 136 alin. (2) din Constituție ( i.e. numirea a doi judecători la Curtea Constituțională).

Curtea observă că, potrivit articolului 133 alin. (2) din Codul administrativ, organul colegial acționează legal dacă sunt prezenți jumătate plus unu din membri, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel. Totodată, articolul 135 alineatele (2) și (5) din același cod stabilește regula generală a majorității simple (voturile a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți) pentru emiterea actelor administrative individuale, cu excepția cazurilor în care legea prevede în mod expres o altă majoritate pentru emiterea actelor.

Analizând prevederile relevante ale Codului administrativ, Curtea constată că regulile generale prevăzute de articolele 133 alin. (2) și 135 alineatele (2) și (5) din Cod sunt aplicabile doar în situația în care alte legi speciale nu reglementează alte cerințe referitoare la cvorum și la tipul de majoritate. În acest sens, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii stabilește norme speciale în raport cu prevederile Codului administrativ. Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii prevede la articolul 15 alin. (2) că ședința Consiliului este deliberativă dacă la aceasta participă cel puțin două treimi din membrii lui. În continuare, articolul 24 alin. (1) din aceeași lege stabilește că Consiliul adoptă hotărâri cu votul deschis al majorității membrilor săi, cu excepția cazului prevăzut la articolul 19 alin.(4).

Așadar, Curtea notează că articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 stabilește că până la data întrunirii legale a noii componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, hotărârile Consiliului vor fi adoptate în conformitate cu dispozițiile Codului administrativ. Totuși, aplicabilitatea regulilor generale de emitere a actelor administrative din Codul administrativ sunt condiționate de lipsa unor norme speciale. În cazul în discuție, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii conține norme speciale în raport cu Codul administrativ.

Curtea reține că o interpretare potrivit căreia articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 constituie o normă de trimitere la o altă normă de trimitere din Codul administrativ ar fi contrară principiului actus interpretandus este potius ut valeat quam ut pereat (actul trebuie interpretat în sensul în care poate produce efecte, nu în sensul în care nu produce efecte). Altfel spus, o normă juridică trebuie interpretată în sensul său pozitiv, care generează efecte juridice, astfel încât rezultatul aplicării practice a normei juridice să fie cât mai aproape de finalitatea urmărită de text în contextul său.

Având în vedere că articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 reprezintă o normă conținută în dispozițiile finale și a fost adoptată în circumstanțele în care Consiliul Superior al Magistraturii activa într-o componență redusă, Curtea reține că aceste prevederi trebuie interpretate, mai curând, în sensul în care suspendă aplicabilitatea regulii cvorumului de două treimi din membri și a regulii potrivit căreia Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor săi, în favoarea aplicării normelor generale ale Codului administrativ.

Această interpretare are ca efect acordarea către Consiliul Superior al Magistraturii care funcționează cu șapte membri (dintre care șase judecători aleși), marea majoritate a acestora având mandatele expirate, a competenței de a decide cu majoritate simplă de patru voturi chestiunile care pun în aplicare atribuțiile sale constituționale.

Așadar, Curtea menționează că instituirea unui asemenea mecanism referitor la exercitarea atribuțiilor prevăzute la articolele 123 și 136 alin. (2) din Constituție afectează echilibrul dintre condiția asigurării independenței judecătorilor și condiția evitării autoguvernării corporatiste în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Autoguvernarea corporatistă apare în situația în care un număr redus de membri ai Consiliului care fac parte din rândul judecătorilor au competența să decidă cu privire l