Hotărâre nr. 5 din 14.02.2023

La originea cauzei se află sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate a următoarelor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor: - a termenilor „grav”, „reprobabile” și „inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a), - a sintagmei „în ultimii 15 ani” din articolul 8 alin. (4) lit. b), - a textului „ori a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2)” din articolul 8 alin. (5) lit. c); - a textului „nu depinde” din articolul 8 alin. (6) și - a textului „dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin. (8) lit. b).

Sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de dl avocat Petru Balan, în interesele dnei judecătoare Angela Bostan, parte în dosarul nr. 3-1/2023, în interesele dlui judecător Sergiu Osoianu, parte în dosarul nr. 3-6/2023, și în interesele dnei judecătoare Ecaterina Buzu, în dosarul nr. 3-7/2023, de domnii avocați Rodion Tocan și Marian Bucătaru, în interesele dlui judecător Iurie Bejenaru, parte în dosarul nr. 3-2/2023, de dl judecător Vladislav Holban, parte în dosarul nr. 3-4/2023, de dl avocat Nicolae Leșan, în interesele dlui judecător Vitalie Stratan, parte în dosarul nr. 3-3/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiție, în fața completului de judecată special instituit pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

Sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate au fost trimise la Curtea Constituțională de completul de judecată în discuție, format din domnul judecător Vladimir Timofti și doamnele judecătoare Svetlana Filincova și Ala Cobăneanu, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Prin decizia Curții Constituționale din 7 februarie 2023, sesizările nr. 17g/2023 și nr. 21g/2023 au fost declarate admisibile, fără a se prejudeca fondul cauzei. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor și a motivelor care stau la baza criticilor de neconstituționalitate, prin Decizia Curții din 13 februarie 2023, sesizările nr. 23g2023, nr. 24g/2023, nr. 27g/2023 și nr. 31g/2023 au fost conexate cu sesizările nr. 17g/2023 și nr. 21g/2023, atribuindu-i-se numărul 17g/2023 .

În procesul examinării sesizării, Curtea Constituțională a solicitat opiniile Parlamentului, Președintelui Republicii Moldova și Guvernului .

Printr-o decizie a Plenului Curții Constituționale a fost respinsă declarația de abținere a dnei judecătoare Domnica Manole de la examinarea prezentei cauze.

Î n ședința publică a Curții au fost prezenți dna judecătoare Angela Bostan, dl avocat Petru Balan, în interesele dnei judecătoare Angela Bostan, ale dlui judecător Sergiu Osoianu și ale dnei judecător Ecaterina Buzu, dnii avocați Rodion Tocan și Marian Bucătaru, în interesele dlui judecător Iurie Bejenaru, dl Valeriu Kuciuk, reprezentantul Parlamentului și dna Veronica Mihailov-Moraru, reprezentantul Guvernului. ÎN FAPT A.

Doamna Angela Bostan, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, a candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, domnia sa a fost supusă procedurii de evaluare a candidaților la această funcție. Procedura s-a desfășurat în fața Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

După evaluare, Comisia a emis Decizia nr. 6 din 9 decembrie 2022, prin care a constatat că doamna judecătoare Angela Bostan nu corespunde criteriilor de integritate, pentru că s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică și financiară, și că nu a promovat evaluarea.

În ianuarie 2023, doamna Angela Bostan a contestat Decizia Comisiei în fața Completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție. La o ședință de judecată din 30 ianuarie 2023, dl avocat Petru Balan a ridicat, în interesele dnei Angela Bostan, excepția de neconstituționalitate a termenilor „grav”, „reprobabile” și „inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a), a sintagmei „în ultimii 15 ani” din articolul 8 alin. (4) lit. b), a textului „ori a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2)” din articolul 8 alin. (5) lit. c) și a textului „dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin. (8) lit. b) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Într-o încheiere din aceeași zi, judecătorii completului special al Curții Supreme de Justiție au admis în parte solicitarea dlui avocat și au supus controlului Curții Constituționale textul „dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin. (8) lit. b) din Legea în discuție. În motivarea soluției lor, judecătorii Curții Supreme au menționat faptul că termenii „grav”, „reprobabile” și „inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a), sintagma „în ultimii 15 ani” din articolul 8 alin. (4) lit. b) și textul „ori a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2)” din articolul 8 alin. (5) lit. c) au făcut obiectul controlului de constituționalitate în Hotărârea Curții Constituționale nr. 9 din 7 aprilie 2022. Potrivit Curții Supreme, în acea Hotărâre, Curtea Constituțională a verificat constituționalitatea întregii Legi nr. 26. Curtea Supremă a mai reținut că textul „dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin. (8) al Legii a fost introdus în textul original prin Legea nr. 354 din 22 decembrie 2022, adică după pronunțarea Hotărârii Curții. II. Circumstanțele litigiului în care domnul Iurie Bejenaru are calitatea de reclamant (sesizarea nr. 21g/2023)

Domnul Iurie Bejenaru, judecător al Curții Supreme de Justiție, a candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Domnia sa a fost supus unei evaluări. Procedura de evaluare a avut loc în fața Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

După evaluare, Comisia a emis Decizia nr. 4 din 9 decembrie 2022, prin care a stabilit că dl Iurie Bejenaru nu corespunde criteriilor de integritate, pentru că s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică și financiară. Prin urmare, domnul Iurie Bejenaru nu a promovat evaluarea.

În ianuarie 2023, domnul Iurie Bejenaru a contestat Decizia Comisiei în fața Completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție. La o ședință de judecată din 2 februarie 2023, dnii avocați Rodion Tocan și Marian Bucătaru au ridicat, în interesele domnului Bejenaru, excepția de neconstituționalitate a textului „dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin. (8) lit. b) și a textului „nu depinde” din articolul 8 alin. (6) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022.

Într-o încheiere din aceeași zi, judecătorii completului special al Curții Supreme de Justiție au admis în parte solicitarea domnilor avocați și au supus controlului Curții Constituționale textul „dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin. (8) lit. b) din Legea în discuție. În motivarea soluției lor, judecătorii Curții Supreme au menționat faptul că celelalte capete ale excepției au făcut obiectul controlului de constituționalitate în Hotărârea Curții Constituționale nr. 9 din 7 aprilie 2022. Potrivit Curții Supreme, în acea Hotărâre, Curtea Constituțională a verificat constituționalitatea întregii Legi nr. 26. Curtea Supremă a mai reținut că textul „dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin. (8) lit. b) al Legii a fost introdusă în textul original prin Legea nr. 354 din 22 decembrie 2022, adică după pronunțarea Hotărârii Curții. III. Circumstanțele litigiului în care domnul Vladislav Holban are calitatea de reclamant (sesizarea nr. 23g/2023)

Din materialele dosarului rezultă că dl Vladislav Holban, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Domnia sa a fost supus unei evaluări. Procedura de evaluare a avut loc în fața Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

După evaluare, Comisia a emis Decizia nr. 7 din 21 decembrie 2022, prin care a stabilit că dl Vladislav Holban nu corespunde criteriilor de integritate, pentru că s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică și financiară. Prin urmare, domnul Vladislav Holban nu a promovat evaluarea.

În ianuarie 2023, domnul Vladislav Holban a contestat Decizia Comisiei în fața Completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție. La o ședință de judecată din 6 februarie 2023, domnul Vladislav Holban a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin. (8) lit. b) și a textului „nu depinde” din articolul 8 alin. (6) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022.

Într-o încheiere din aceeași zi, judecătorii completului special al Curții Supreme de Justiție au admis în parte solicitarea domnului Vladislav Holban și au supus controlului Curții Constituționale textul „dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin. (8) lit. b) din Legea în discuție. În motivarea soluției lor, judecătorii Curții Supreme au menționat faptul că celelalte capete ale excepției au făcut obiectul controlului de constituționalitate în Hotărârea Curții Constituționale nr. 9 din 7 aprilie 2022. Potrivit Curții Supreme, în acea Hotărâre, Curtea Constituțională a verificat constituționalitatea întregii Legi nr. 26. Curtea Supremă a mai reținut că textul „dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin. (8) lit. b) al Legii a fost introdus în textul original prin Legea nr. 354 din 22 decembrie 2022, adică după pronunțarea Hotărârii Curții. IV. Circumstanțele litigiului în care domnul Vitalie Stratan are calitatea de reclamant (sesizarea nr. 24g/2023)

Din materialele dosarului rezultă că dl Vitalie Stratan, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul central, a candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Domnia sa a fost supus unei evaluări. Procedura de evaluare a avut loc în fața Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

După evaluare, Comisia a emis Decizia nr. 5 din 9 decembrie 2022, prin care a stabilit că dl Vitalie Stratan nu corespunde criteriilor de integritate, pentru că s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică și financiară. Prin urmare, domnul Vitalie Stratan nu a promovat evaluarea.

În ianuarie 2023, domnul Vitalie Stratan a contestat Decizia Comisiei în fața Completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție. La o ședință de judecată din 6 februarie 2023, domnul avocat Nicolae Leșan a ridicat, în interesele domnului Vitalie Stratan, excepția de neconstituționalitate a textului „dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022.

Într-o încheiere din aceeași zi, judecătorii completului special al Curții Supreme de Justiție au admis ridicarea excepției de neconstituționalitate. V. Circumstanțele litigiului în care domnul Sergiu Osoianu are calitatea de reclamant (sesizarea nr. 27g/2023)

Domnul Sergiu Osoianu, judecător la Judecătoria Strășeni, a candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Domnia sa a fost supus procedurii de evaluare a candidaților la această funcție. Procedura s-a desfășurat în fața Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

După evaluare, Comisia a emis Decizia nr. 12 din 6 ianuarie 2023, prin care a constatat că domnul judecător Sergiu Osoianu nu corespunde criteriilor de integritate, pentru că s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară, și că nu a promovat evaluarea.

În ianuarie 2023, domnul Sergiu Osoianu a contestat Decizia Comisiei în fața Completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție. La o ședință de judecată din 7 februarie 2023, dl avocat Petru Balan a ridicat, în interesele dlui Sergiu Osoianu, excepția de neconstituționalitate a termenilor „grav”, „reprobabile” și „inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a), a sintagmei „în ultimii 15 ani” din articolul 8 alin. (4) lit. b), a textului „ori a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2)” din articolul 8 alin. (5) lit. c) și a textului „dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin. (8) lit. b) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Într-o încheiere din aceeași zi, judecătorii completului special al Curții Supreme de Justiție au admis în parte solicitarea dlui avocat și au supus controlului Curții Constituționale textul „dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin. (8) lit. b) din Legea în discuție. În motivarea soluției lor, judecătorii Curții Supreme au menționat faptul că termenii „grav”, „reprobabile” și „inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a), sintagma „în ultimii 15 ani” din articolul 8 alin. (4) lit. b) și textul „ori a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2)” din articolul 8 alin. (5) lit. c) au făcut obiectul controlului de constituționalitate în Hotărârea Curții Constituționale nr. 9 din 7 aprilie 2022. Potrivit Curții Supreme, în acea Hotărâre, Curtea Constituțională a verificat constituționalitatea întregii Legi nr. 26. Curtea Supremă a mai reținut că textul „dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin. (8) lit. b) al Legii a fost introdus în textul original prin Legea nr. 354 din 22 decembrie 2022, adică după pronunțarea Hotărârii Curții. VI. Circumstanțele litigiului în care doamna Ecaterina Buzu are calitatea de reclamant (sesizarea nr. 31g/2023)

Doamna Ecaterina Buzu, judecătoare la Judecătoria Orhei, sediul central, a candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Domnia sa a fost supusă procedurii de evaluare a candidaților la această funcție. Procedura s-a desfășurat în fața Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

După evaluare, Comisia a emis Decizia nr. 10 din 4 ianuarie 2023, prin care a constatat că doamna Ecaterina Buzu nu corespunde criteriilor de integritate, pentru că s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară, și că nu a promovat evaluarea.

În ianuarie 2023, doamna Ecaterina Buzu a contestat Decizia Comisiei în fața Completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție. La o ședință de judecată din 10 februarie 2023, dl avocat Petru Balan a ridicat, în interesele doamnei Ecaterina Buzu, excepția de neconstituționalitate a termenilor „grav”, „reprobabile” și „inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a), a sintagmei „în ultimii 15 ani” din articolul 8 alin. (4) lit. b), a textului „ori a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2)” din articolul 8 alin. (5) lit. c) și a textului „dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin. (8) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Într-o încheiere din aceeași zi, judecătorii completului special al Curții Supreme de Justiție au admis în parte solicitarea dlui avocat și au supus controlului Curții Constituționale textul „dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin. (8) din Legea în discuție. În motivarea soluției lor, judecătorii Curții Supreme au menționat faptul că termenii „grav”, „reprobabile” și „inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a), sintagma „în ultimii 15 ani” din articolul 8 alin. (4) lit. b) și textul „ori a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2)” din articolul 8 alin. (5) lit. c) au făcut obiectul controlului de constituționalitate în Hotărârea Curții Constituționale nr. 9 din 7 aprilie 2022. Potrivit Curții Supreme, în acea Hotărâre, Curtea Constituțională a verificat constituționalitatea întregii Legi nr. 26. Curtea Supremă a mai reținut că textul „dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin. (8) al Legii a fost introdusă în textul original prin Legea nr. 354 din 22 decembrie 2022, adică după pronunțarea Hotărârii Curții.

Prevederile relevante ale Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor sunt următoarele: Articolul 14 Contestarea deciziei Comisiei de evaluare „[...] (8) La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele decizii: a) respingerea cererii de contestare; b) admiterea cererii de contestare, dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat , și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisia de evaluare.” ÎN DREPT A. ADMISIBILITATEA

Prin Deciziile sale din 7 și 13 februarie 2023, Curtea a confirmat respectarea, în prezenta cauză, a condițiilor de admisibilitate a sesizărilor, stabilite în jurisprudența sa constantă.

Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de avocații unor părți ale unor procese de judecată și de către o parte a procesului. Ele sunt formulate de subiectele cărora li s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, ține de competența Curții Constituționale.

Deși autorii excepțiilor au contestat mai multe prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, Curtea a reținut că prin încheierile instanței de judecată a fost sesizată să verifice doar constituționalitatea textului „dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin. (8) lit. b) din Legea citată. Prin urmare, Curtea va analiza doar prevederile legale supuse controlului său prin încheierea instanței de drept comun în fața căreia a fost ridicată excepția. Curtea a mai constatat că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

Curtea a reținut că excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate în cauze care au ca obiect contestarea unor decizii ale Comisiei de evaluare prin care s-a reținut că domnii candidați nu au promovat evaluarea pentru ocuparea funcției de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Prin urmare, Curtea a acceptat că completul special al Curții Supreme de Justiție ar putea aplica prevederile contestate în aceste cauze.

Autorii sesizărilor au susținut că textul contestat încalcă articolele 1 alin. (3) [ preeminența dreptului ], 4 [ drepturile și libertățile omului ], 20 [ accesul liber la justiție ], 23 alin. (2) [ claritatea legii ], 26 alineatele (1) și (2) [ dreptul la apărare ], 39 [ dreptul la administrarea treburilor publice ] și 54 [ restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți ] din Constituție.

Curtea a observat că autorii și-au argumentat pretențiile doar din perspectiva articolelor 20, 23 și 54 din Constituție. Așa cum nu poate formula argumente în locul lor în privința celorlalte articole din Constituție invocate, Curtea a verificat dispoziția legală criticată doar pe baza acestor articole. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate astfel, precizând că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (DCC nr. 173 din 13 decembrie 2022, § 20).

În jurisprudența sa, Curtea a reținut că articolele 23 alin. (2) și 54 din Constituție nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorii excepțiilor trebuie să demonstreze existența unor ingerințe în drepturile fundamentale garantate de Constituție. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinței abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituție Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (DCC nr. 173 din 13 decembrie 2022, § 19; HCC nr. 21 din 6 decembrie 2022, § 34).

Referitor la incidența articolului 20 din Constituție, Curtea a stabilit că dreptul de acces la un tribunal trebuie să fie unul practic şi efectiv, nu teoretic şi iluzoriu. Efectivitatea dreptului în discuție reclamă ca persoanele să beneficieze de o posibilitate clară şi concretă de a contesta un act care constituie o ingerință în exercitarea drepturilor lor (HCC nr. 5 din 3 martie 2022, § 60).

În această cauză, deși decizia Comisiei de evaluare privind nepromovarea evaluării nu-l împiedică pe candidat să-și continue activitatea în calitate de judecător, de procuror sau în altă funcție din domeniul dreptului deținută anterior, ea poate afecta reputația profesională a candidatului – protejată de dreptul la viața privată –, de vreme ce ea conține constatări cu privire la lipsa integrității etice și financiare a candidatului (a se vedea Denisov v. Ucraina [MC], 25 septembrie 2018, §§ 107-109 și 115-116; Opinia comună a Comisiei de la Veneția și a Directoratului General pentru Drepturile Omului și Statul de Drept (DGI) ale Consiliului Europei privind unele măsuri legate de selecția candidaților pentru funcții administrative în organele de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, adoptată de Comisia de la Veneția la cea de-a 129-a sesiune plenară (10-11 decembrie 2021), § 15). Din această perspectivă, Curtea a reținut că este esențial pentru candidații nepromovați ca legea să prevadă posibilitatea de a contesta deciziile Comisiei de evaluare în fața unui tribunal.

Curtea a observat că articolul 14 alin. (2) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 prevede că candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare la Curtea Supremă de Justiţie. Același alineat prevede că contestația candidatului va fi examinată de un complet de judecată special compus din trei judecători şi un judecător supleant. Așadar, Curtea a constatat că legislatorul a stabilit o cale de atac împotriva deciziilor Comisiei de evaluare privind nepromovarea evaluării.

Problema pusă în discuție de autorii excepțiilor în această cauză este că dispozițiile contestate reduc, în mod semnificativ, limitele controlului judecătoresc al deciziilor Comisiei de evaluare privind nepromovarea evaluării.

Sub acest aspect, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a stabilit că dreptul de acces la un tribunal nu include doar dreptul de a iniția o acțiune în justiție, ci şi dreptul la soluționarea cauzei de către un tribunal competent să se pronunțe asupra tuturor aspectelor de fapt şi de drept ( Fălie v. România , 19 mai 2015, §§ 22 și 24; Parohia Greco-Catolică Lupeni și alții v. România [MC], 29 noiembrie 2016, § 86).

În această cauză, Curtea a constatat că dispozițiile contestate îi permit completului special al Curții Supreme de Justiție să dispună reluarea procedurii de evaluare a candidatului de către Comisia de evaluare doar dacă constată că există circumstanțe care pot conduce la promovarea evaluării de către candidat. Articolul 8 alin. (1) din Lege prevede că evaluarea integrităţii candidaţilor constă în verificarea integrităţii etice şi a integrităţii financiare a acestora.

Pentru a corespunde criteriilor de integritate etică, Comisia de evaluare trebuie să constate că candidatul a) nu a încălcat grav regulile de etică şi conduită profesională a judecătorilor, a procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum şi nu a admis, în activitatea sa, acţiuni sau inacţiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului şi al unui observator imparţial; b) în privinţa acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de corupţie, actelor conexe actelor de corupţie sau faptelor coruptibile în sensul Legii integrităţii nr. 82/2017; c) nu a încălcat regimul juridic al declarării averii şi intereselor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, al restricţiilor şi/sau al limitărilor (a se vedea articolul 8 alin. (2) din Lege).

Pentru a corespunde criteriilor de integritate financiară, Comisia de evaluare trebuie să constate a) dacă averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislaţie; b) dacă averea dobândită de către candidat în ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate (a se vedea articolul 8 alin. (4) din Lege).

Astfel, dacă Comisia de evaluare constată că candidatul nu corespunde criteriilor de integritate etică și financiară, ea trebuie să emită o decizie motivată privind constatarea nepromovării evaluării (articolul 13 alin. (1) din Lege). Așadar, Curtea constată că, în esență, prin textul de lege contestat legislatorul a stabilit că deciziile Comisiei de evaluare pot fi verificate de către colegiul special doar sub aspectul constatărilor referitoare la îndeplinirea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară. În consecință, controlul judecătoresc al colegiului special se extinde doar asupra chestiunilor de fond, fără a acoperi chestiunile de procedură. Având în vedere caracterul limitat al controlului judecătoresc stabilit de dispozițiile contestate, Curtea a reținut incidența articolului 20 din Constituție.

În consecință, Curtea a reținut incidența articolelor 20, 23 alin. (2) și 54 din Constituție.

Autorii sesizării susțin că modificările aduse articolului 14 alin. (8) lit. b) din Lege vizează în mod direct dreptul de acces liber la justiție al reclamanților, prin faptul că restrânge controlul judecătoresc asupra legalității deciziilor Comisiei de evaluare. Aceştia afirmă că textul de lege contestat nu corespunde exigențelor calității legii și, prin urmare, reclamanții nu pot beneficia de o instanță de judecată cu jurisdicție deplină. Întinderea controlului jurisdicțional asupra deciziilor Comisiei de evaluare ar fi fost redusă, în mod semnificativ, până la punctul în care persoana care depune o contestație este privată de dreptul la o cale judiciară de atac.

Autorii sesizărilor menționează că textul „dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” a fost introdus în articolul 14 alin. (8) lit. b) din Lege după ce reclamanții au fost evaluați de Comisie. Potrivit acestora, „regulile concursului au fost modificate după ce concursul a fost finalizat”. Astfel, limitele controlului judecătoresc al deciziilor Comisiei de evaluare ar fi fost restrâns în mod semnificativ și, prin urmare, s-a limitat dreptul de acces la justiție al reclamanților.

Autorii sesizărilor afirmă că dispozițiile contestate le-au limitat dreptul de acces liber la justiţie şi la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti, și că acestea nu au urmărit niciun scop legitim. Prin urmare, autorii sesizărilor susțin că au fost încălcate articolele 20, 23 alin. (2) și 54 din Constituție. B. Argumentele autorităților care și-au prezentat opiniile

În opinia prezentată de Parlament se menționează că, la 10 martie 2022, a fost adoptată Legea nr. 26, prin care au fost reglementate raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum şi a candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților şi de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective. Prin urmare, a fost creat un mecanism de evaluare a candidaților de către o comisie autonomă specializată, în competența căreia este pusă sarcina verificării integrității etice şi financiare a candidaților. Comisia de evaluare nu substituie şi nu preia funcțiile altor autorități publice ale statului.

Potrivit Legii nr. 26 din 10 martie 2022, până la 31 decembrie 2022, Comisia de evaluare trebuia să evalueze integritatea candidaților la funcțiile vacante respective din sistemul judecătoresc şi al procurorilor. Totuși, Parlamentul a constatat că Comisia de evaluare activează mai lent decât s-a presupus că va activa la adoptarea legii, având în vedere că nu a finalizat evaluarea candidaţilor în termenele stabilite lege. Acest aspect a servit ca motiv pentru modificarea prevederilor Legii în discuție și, astfel, a fost adoptată Legea nr. 354 din 22 decembrie 2022.

Parlamentul afirmă că raționamentul care stă la baza introducerii textului contestat este aducerea în concordanță a prevederii citate cu prevederile articolului 225 din Codul administrativ. Astfel, legislatorul a urmărit să uniformizeze procedurile legale aferente examinării cauzelor de către instanțele judecătorești.

Parlamentul notează că, potrivit articolului 14 alin. (6) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ. Pe de altă parte, articolul 225 alin. (1) din Codul citat prevede că instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui act administrativ. În aceste condiții, a apărut necesitatea ajustării Legii nr. 26 din 10 martie 2022.

Un alt motiv pentru care legislatorul a modificat articolul 14 alin. (8) lit. b) din Lege este că s-a urmărit ca, la examinarea contestației, completul special să nu analizeze oportunitatea adoptării deciziei de către Comisia de evaluare. Astfel, la examinarea contestației, completul special nu trebuie să reevalueze circumstanțele evaluate deja de Comisie, ci să se pronunțe doar asupra faptului dacă au apărut circumstanțe noi, care puteau conduce la promovarea evaluării de către candidat, însă nu au fost examinate anterior în procesul de evaluare.

Parlamentul menționează că textul contestat din articolul 14 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 nu îngrădește accesul la justiție, ci constituie un instrument util pentru a eficientiza procedura de contestare a actelor Comisiei de evaluare, prin trasarea limitelor clare în privința examinării cererilor de contestare de către completul special.

În opinia prezentată de Președintele Republicii se menționează că textul contestat din articolul 14 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 stabilește condițiile în care poate fi admisă o cerere de contestare a deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

Reglementările referitoare la formalitățile care trebuie respectate în vederea depunerii unei căi de atac sunt destinate să asigure buna administrare a justiției și respectarea securității juridice. Limitările aplicate nu trebuie să restrângă accesul la justiție într-o asemenea măsură încât să fie afectată însăși substanța dreptul de acces la justiție. Articolul 20 din Constituție garantează dreptul de acces la justiție, și anume dreptul de a sesiza instanță în materie civilă constituie un aspect din acesta. Acest drept nu este absolut și poate fi supus limitărilor. Astfel, potrivit articolului 115 alin. (4) din Constituție, este de competența exclusivă a legislatorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața unei instanțe judecătorești.

Prevederile articolului 14 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 au fost modificate pentru ca textul normativ să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție. Astfel, în procesul de aplicare și de interpretare a Legii, să ofere candidaților o protecție adecvată împotriva arbitrarului. Prin prevederile contestate, legislatorul nu a restrâns accesul la justiție, dar a introdus elemente legislative necesare aplicării previzibile a normelor de contestare a unei decizii defavorabile. În aceste condiții, justițiabilii au un reper sigur de admitere a cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare. În cazurile în care au fost ridicate excepțiile de constituționalitate, autorii au toate condițiile să beneficieze de o examinare aprofundată a cererilor de contestare de către completul de judecată special.

Președintele Republicii conchide că Parlamentul nu a depășit cadrul constituțional atunci când a reglementat condițiile de admitere a unei cereri de contestare. De asemenea, Parlamentul a asigurat un echilibru just între exigențele interesului general al societății de înfăptuire a justiției și cerințele de protecție a dreptului la un proces echitabil al candidaților evaluați pentru la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor. Cu toate acestea, aprecierea constituționalității prevederilor contestate ține de competența exclusivă a Curții Constituționale.

Guvernul menționează, în opinia sa scrisă, că nu poate fi de acord cu afirmația autorilor sesizărilor precum că a fost îngustată competența Curții Supreme de Justiție de a examina contestațiile asupra deciziilor Comisiei de evaluare, întrucât pentru examinarea contestației depuse, Curtea Supremă de Justiție are acces şi trebuie să examineze toate materialele dosarului de evaluare a candidatului supus procedurii de evaluare. Examinarea de către Curtea Supremă de Justiție a unei cereri de contestare presupune a priori analiza în ansamblu a tuturor aspectelor care prezintă importanță pentru evaluarea candidaților. Or, anume de examinarea multiaspectuală depinde soluția dată de Curtea Supremă de Justiție, fie de a respinge cererea de contestare sau de a o admite şi de a dispune reevaluarea candidatului.

Așadar, identificarea de către Curtea Supremă de Justiție a circumstanțelor care impun soluția de promovare a evaluării de către candidat, implică nemijlocit examinarea tuturor materialelor anexate la dosar, printre care şi declarațiile, probele prezentate de candidat care la o reexaminare ar fi dus la adoptarea unei soluții contrare decât cea de nepromovare emisă de către Comisia de evaluare. În principiu, rolul Curții Supreme de Justiție este de a reexamina toate probele anexate şi de a le contrapune cu concluziile Comisei de evaluare, ceea ce implicit ca proces presupune o reevaluare a candidatului. O soluție contrară nu ar fi fost rațională, din contră, interesul candidatului de a-i fi reexaminat dosarul de evaluare nu ar fi fost valabil.

Dimpotrivă, în ipoteza în care legislatorul ar fi optat pentru soluția de a nu stabili motivele pentru care Curtea Supremă de Justiție ar fi admis contestația, norma criticată ar fi dispus de o marjă de apreciere discreționară şi nelimitată din partea Curții Supreme de Justiție. Lipsa intervenției pe textul legii ar fi creat pretextul unor interpretări extensive şi instituirea unei practici neuniforme în materia examinării contestațiilor. O limitare ar fi fost dacă Curtea Supremă de Justiție s-ar fi expus doar pe încălcările de ordin procedural admise în fața Comisiei de evaluare, fără a întreprinde o examinare în fond a tuturor materialelor dosarului, iar de existența în exclusivitate a unor încălcări de procedură ar fi depins soluția de admitere a cererilor de contestare.

Guvernul afirmă că scopul legitim al completărilor operate în articolul 14 alin.. (8) litera b) din Lege este de a concretiza condițiile în care o cerere de contestare poate fi admisă de către Curtea Supremă de Justiție. Astfel, scopul acestei clarificări este de a asigura o examinare promptă a acestor contestații. Promptitudinea este deosebit de importantă pentru crearea noului Consiliul Superior al Magistraturii şi pentru demararea celorlalte reforme în domeniul justiției. Această normă are şi scopul de a evita reluarea procedurii de evaluare pentru chestiuni minore, fără importanță, când rezultatele verificării sunt în esență corecte, iar reluarea este pur şi simplu ilogică.

Prevederea contestată nu a limitat dreptul de a sesiza instanța de judecată şi dreptul instanței de judecată de a examina în fond circumstanțele de fapt invocate în decizia Comisiei de evaluare. De asemenea, Curtea Supremă de Justiție şi subiectul evaluat au acces la toate materialele pe care se întemeiază decizia Comisiei de evaluare. Așadar, formularea din articolul 14 alin.(8) din Lege nu se referă doar la circumstanțe de fapt, ci şi la încălcări serioase de procedură care pun în discuție însăși concluzia Comisiei de evaluare. Cu alte cuvinte, Curtea Supremă de Justiție are de fapt competența deplină de a anula decizia contestată atunci când soluția Comisiei de evaluare poate fi vădit nerezonabilă, atât din considerente de fapt, cât şi a unor aspecte esențiale de procedură, deci din circumstanțe ce puteau schimba situația.

Unicul lucru limitat prin această normă este posibilitatea instanței de judecată de a invalida decizia Comisiei de evaluare pentru motive neînsemnate/minore de procedură, care nu pun în discuție corectitudinea acesteia. Ar fi ilogic de a admite anularea unei decizii administrative corecte pe motive minore de procedură, deoarece, după corectarea carențelor de procedură va fi emis același act administrativ. Cu alte cuvinte, anularea unui act administrativ pe motive minore de procedură are un singur efect – tergiversarea procedurii administrative. C. Aprecierea Curții (a) Principii generale și jurisprudența Curții în domeniul dreptului de acces la o instanță cu jurisdicție deplină

În jurisprudența sa, Curtea Europeană a menționat că articolul 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului impune, în principiu, ca o instanță sau un tribunal să fie competent să examineze toate chestiunile de fapt și de drept care sunt relevante litigiului cu care a fost sesizată (a se vedea Sigma Radio Television Ltd v. Cipru , 21 iulie 2011, §§ 151-157; Ozdil și alții v. Republica Moldova , 11 iunie 2019, § 68). Acest fapt presupune, în special, că instanța trebuie să aibă competența de a examina, pe fond, punct cu punct, fiecare dintre motivele litigiului, fără să refuze examinarea vreunei dintre ele, și să motiveze clar respingerea lor. Referitor la fapte, instanța trebuie să fie în măsură să le examineze pe cele care sunt esențiale în cazul justițiabilului ( Pişkin v. Turcia , 15 decembrie 2020, § 131).

De asemenea, în Hotărârea nr. 17 din 23 iunie 2020, § 135, Curtea Constituțională a notat că exigența „jurisdicţiei depline” a unui tribunal este îndeplinită atunci când se constată că organul judiciar în discuţie a exercitat o „jurisdicţie suficientă” sau a asigurat o „examinare suficientă” în cadrul procedurii. Această condiţie nu va fi îndeplinită dacă tribunalul este împiedicat să examineze sau nu va examina problemele centrale ale litigiului.

Astfel, în Hotărârea nr. 13 din 14 mai 2018, Curtea a constatat că legea prevedea că în cazul contestării hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de Justiție putea verifica legalitatea acestor hotărâri doar în partea referitoare la procedura de adoptare/emitere. În analiza sa, Curtea a făcut trimitere la jurisprudența Curții Europene aplicabilă cauzei și a reținut că controlul judecătoresc al Curții Supreme de Justiție nu avea o întindere suficientă, deoarece nu-i permitea să reexamineze faptele stabilite de către Consiliul Superior al Magistraturii, în cauze disciplinare împotriva judecătorilor. De asemenea, nici eventualii reclamanți nu aveau, potrivit legilor incidente, posibilitatea unei reexaminări a faptelor decisive pentru cauza lor, de către Curtea Supremă de Justiţie (a se vedea §§ 39 și 42 din hotărâre).

În Hotărârea nr. 17 din 23 iunie 2020 Curtea a examinat o prevedere legală care limita controlul judecătoresc al măsurilor de urgenţă dispuse de către autorităţile executive. Astfel, legea permitea instanțelor să verifice doar dacă măsurile de urgență au fost adoptate ca urmare declarării situaţiei excepţionale, dacă autoritatea avea competența să emită actul, dacă actul autorității era justificat de un interes public și dacă în condiții obișnuite actul nu putea fi emis. Cu toate acestea, Curtea a reținut că deși legea permitea instanțelor să verifice legalitatea măsurilor de urgență, ele nu puteau fi verificate din perspectiva proporționalității. Astfel, legea împiedica instanţele judecătoreşti să examineze probleme care puteau fi fundamentale pentru litigiile cu care au fost sesizate (a se vedea §§ 132 și 138 din hotărâre).

Astfel, în această cauză, Curtea trebuie să verifice dacă limitarea controlului judecătoresc asupra deciziilor Comisiei de evaluare a urmărit un scop legitim și dacă această limitare îi permite colegiului special al Curții Supreme de Justiție să asigure o „examinare suficientă” a problemelor centrale ale eventualelor litigii. (b) Aplicarea principiilor în prezenta cauză (i) Dacă dispozițiile contestate urmăresc realizarea unui scop legitim

Curtea constată că în redactarea originală a articolului 14 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 26/2022, legislatorul a stabilit că la examinarea contestației împotriva deciziei Comisiei de evaluare, completul special al Curții Supreme de Justiţie putea să admită contestația și să dispună reluarea procedurii de evaluare a candidatului de către Comisia de evaluare. Astfel, acea normă îi permitea completului special să examineze toate chestiunile de fapt și de drept care sunt relevante pentru litigiul cu care a fost sesizat.

Ulterior, articolul în discuție a fost modificat prin Legea nr. 354 din 22 decembrie 2022, care a stabilit că la examinarea contestațiilor colegiul special poate dispune reluarea procedurii de evaluare a candidatului doar „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat”.

Curtea reține că în nota informativă la proiectul de Lege nu se regăsește niciun argument cu privire la necesitatea limitării controlului judiciar al deciziilor Comisiei de evaluare. Totuși, din opinia prezentată de autorități și din conținutul textului contestat, Curtea deduce că legislatorul a urmărit să evite situațiile de anulare a deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură nesemnificative, iar pe de altă parte, pentru a asigura celeritatea soluționării contestațiilor pentru a avea mai repede un Consiliu Superior al Magistraturii funcțional. Curtea reține că aceste scopuri legitime pot fi încadrate în obiectivele generale ale ordinii publice și garantării autorității și imparțialității justiției, stabilite de articolul 54 alin. (2) din Constituție. (ii) Dacă dispozițiile contestate îi permit colegiului special al Curții Supreme de Justiție să „examineze suficient” problemele centrale ale eventualelor litigii

Așa cum s-a constatat la § 50 supra , deciziile Comisiei de evaluare pot fi verificate de către colegiul special doar sub aspectul concluziilor referitoare la corespunderea candidatului la criteriile de integritate etică și financiară. Controlul judecătoresc al colegiului special se poate manifesta doar asupra chestiunilor de fond și nu acoperă chestiunile de procedură.

Curtea observă că articolul 12 alin. (4) din Lege stabilește drepturile candidatului în cadrul procedurii de evaluare. Astfel, candidatul are dreptul a) să participe la ședințele Comisiei de evaluare şi să dea explicaţii verbale; b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de evaluare; c) să ia cunoștință de materialele evaluării, cu cel puţin 3 zile până la audiere; d) să prezinte, în formă scrisă, date şi informaţii suplimentare pe care le consideră necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în imposibilitatea de a le prezenta anterior; e) să conteste decizia Comisiei de evaluare.

Totuși, legea trebuie să prevadă un remediu în cazurile în care candidatului nu i-au fost asigurate drepturile procedurale în cadrul procedurii de evaluare. În funcție de eventualele carențe procedurale admise la etapa evaluării, de natura dreptului procedural afectat, precum și de circumstanțele particulare ale cauzei, Curtea reține că neasigurarea unui drept procedural poate fi considerată o problemă centrală a litigiului. În această cauză, Curtea observă că dispozițiile contestate nu le permit candidaților nepromovați să solicite reluarea procedurii de evaluare în cazul în care decizia Comisiei de evaluare este afectată de vicii procedurale grave.

Curtea observă că la limitarea controlului judiciar al deciziilor Comisiei de evaluare legislatorul nu a avut în vedere nici faptul că împotriva deciziilor în discuție legea prevede o singură cale de atac. După epuizarea remediului din fața completului special candidatul nu va putea pune în discuție în fața altui organ jurisdicțional încălcarea drepturilor sale procedurale la e