- Instanța
- Curtea Constituțională
- Data
- 16 ianuarie 2025
- Tipul actului
- Hotărâri
Hotărâre nr. 2 din 16.01.2025
Republica Moldova
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
HOTĂRÂRE pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie și din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative (evaluarea extraordinară a judecătorilor și a procurorilor) (sesizările nr. 282a/2023, nr. 60a/2024 și nr. 170g/2024) CHIŞINĂU 16 ianuarie 2025
HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII UNOR PREVEDERI DIN
LEGEA NR. 65 DIN 30 MARTIE 2023 ȘI DIN LEGEA NR. 252 DIN 17 AUGUST 2023 În numele Republicii Moldova, Curtea Constituțională, judecând în componența: dnei Domnica MANOLE, Președinte, dnei Viorica PUICA, dlui Nicolae ROȘCA, dnei Liuba ȘOVA, dlui Serghei ȚURCAN, judecători, cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar, Având în vedere sesizările înregistrate la 29 decembrie 2023, la 7 martie 2024 și, respectiv, la 9 august 2024, Examinând sesizările menționate în ședință plenară publică, Având în vedere actele și lucrările dosarului, Deliberând la 16 ianuarie 2025, în camera de consiliu, Pronunță următoarea hotărâre: PROCEDURA
La originea cauzei se află trei sesizări [nr. 282a/2023; nr.60a/2024 și nr. 170g/2024] depuse la Curtea Constituțională la 29 decembrie 2023, la 7 martie 2024 și, respectiv, la 9 august 2024, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituţie, 25 literele d) și g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin. (1) literele d) și g) din Codul jurisdicţiei constituţionale.
Autorul sesizării nr. 282a/2023, dl Grigore Novac, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, i-a solicitat Curții să verifice constituționalitatea următoarelor prevederi din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative: - a textului „Comisiile de evaluare nu sunt autorități publice în sensul prevederilor Codului administrativ” din articolul 4 alin. (4); - a textului „din alte surse neinterzise de lege” din articolul 4 alin. (7); - a textului „Comisiile de evaluare prezintă Parlamentului [...] un raport despre activitatea lor în anul precedent” din articolul 5 alin. (3); 2
HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII UNOR PREVEDERI DIN
LEGEA NR. 65 DIN 30 MARTIE 2023 ȘI DIN LEGEA NR. 252 DIN 17 AUGUST 2023 - a textului „dacă a avut un comportament arbitrar sau a emis acte arbitrare” și a textului „o decizie similară a fost contrară” din articolul 11 alin. (2) lit. a) și a articolului 11 alin. (6); - a textului „ia în considerare inclusiv averea, cheltuielile, veniturile persoanelor apropiate” din articolul 11 alin. (5); - a articolului 14 alin. (1) teza a II-a; - articolul 16 alin. (3) și textul „se publică” din articolul 18 alin. (4) din Legea nr. 252/2023; - a textului „în baza dosarului de evaluare recepționat de la comisia de evaluare” din articolul 18 alin. (1); - a textului „ține cont de dovezile care confirmă săvârșirea de către subiectul evaluării a faptelor prevăzute la art.11 alin.(2) şi (3)” din articolul 18 alin. (2) - a textului „dacă constată circumstanțe de fapt sau erori procedurale care puteau duce la promovarea sau” din articolul 18 alin. (3) lit. b); - a textului „se publică” din articolul 18 alin. (4) și - a articolului 18 alin. (6).
Autorii sesizării nr. 60a/2024, dnii Vlad Batrîncea și Vladimir Voronin, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, i-au solicitat Curții să verifice constituționalitatea: - articolelor 3 alin. (2) lit. b) și alin. (3), 6 alin. (1) lit. b) și alin. (6), 11 alineatele (2) și (3), 17 alineatele (2), (4) și (5) și 18 alin. (21) punctul 2) și alin. (22) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaților la funcția de judecător al Curţii Supreme de Justiție și a - articolelor 3 alin. (2) lit. c) și alin. (4), 11 alin. (3), 18 alin. (2), (3), (5) și (6) și 19 alin. (5) punctul 2) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative.
De asemenea, la 9 august 2024, Curtea a înregistrat sesizarea nr. 170g/2024 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din 3
HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII UNOR PREVEDERI DIN
LEGEA NR. 65 DIN 30 MARTIE 2023 ȘI DIN LEGEA NR. 252 DIN 17 AUGUST 2023 Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie menționate infra. Circumstanțele excepției pot fi rezumate după cum urmează.
Dl Andrian Ciobanu, judecător la Curtea de Apel Bălți, a candidat la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Pe baza Legii nr. 65 din 30 martie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii i-a trimis Comisiei de evaluare informația referitoare la candidatura dlui Andrian Ciobanu pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.
La 14 mai 2024, Comisia de evaluare a aprobat raportul de evaluare1 și i-a propus Consiliului Superior al Magistraturii să constate nepromovarea evaluării de către dl Adrian Ciobanu.
Prin Hotărârea nr. 385/25 din 2 iulie 20242, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat raportul Comisiei, a constatat nepromovarea evaluării și a dispus eliberarea din funcție a dlui Adrian Ciobanu.
La 15 iulie 2024, dl Adrian Ciobanu a contestat hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii în fața Curții Supreme de Justiție.
La 16 iulie 2024, dl Adrian Ciobanu a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolelor 11 alineatele (2) și (3), 17 alineatele (2), (4) și (5) și 18 alineatele (21) pct. 2) și (22) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.
Printr-o încheiere din 8 august 2024, Curtea Supremă de Justiție admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională.
Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor şi a motivelor care stau la baza criticilor de neconstituţionalitate, Curtea a decis conexarea sesizărilor într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, dosar căruia i-a atribuit numărul 282a/2023.
În procesul soluționării sesizărilor, Curtea Constituțională a solicitat opiniile Guvernului, Parlamentului, Președintelui Republicii Moldova, Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor, Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova și Institutului pentru Politici și Reforme Europene.
La ședința publică a Curții au fost prezenți dl Grigore Novac, deputat în Parlament, autor al sesizării nr. 282a/2023. Parlamentul a fost reprezentat de dl Serghei Pleșca. Guvernul a fost reprezentat de dl Eduard Serbenco.
LEGISLAŢIA PERTINENTĂ
1https://cdn.prod.websitefiles.com/65dc9c889b671cd4987c7b51/6687b16eda59e7c6c273e1 4d_Ciobanu_report_ROM.signed1.pdf 2 https://www.csm.md/files/Hotaririle/2024/25/385-25.pdf 4
HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII UNOR PREVEDERI DIN
LEGEA NR. 65 DIN 30 MARTIE 2023 ȘI DIN LEGEA NR. 252 DIN 17 AUGUST 2023
Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 1 Statul Republica Moldova „[...] (3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.” Articolul 2 Suveranitatea şi puterea de stat „(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie. (2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.” Articolul 4 Drepturile şi libertăţile omului „(1) Dispozițiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. (2) Dacă există neconcordanțe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.” Articolul 5 Democraţia şi pluralismul politic „(1) Democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul. (2) Nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului.” Articolul 6 Separaţia şi colaborarea puterilor „În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.” Articolul 7 Constituţia, Lege Supremă „Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.” 5
HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII UNOR PREVEDERI DIN
LEGEA NR. 65 DIN 30 MARTIE 2023 ȘI DIN LEGEA NR. 252 DIN 17 AUGUST 2023 Articolul 8 Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale „(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional. (2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conținând dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia.” Articolul 16 Egalitatea „(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.
(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială.” Articolul 20 Accesul liber la justiţie „(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.” Articolul 21 Prezumţia nevinovăţiei „Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale.” Articolul 22 Neretroactivitatea legii „Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos.
De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.” Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaște drepturile şi îndatoririle „(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică. (2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaște drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.” Articolul 28 Viaţa intimă, familială şi privată „Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată.” 6
HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII UNOR PREVEDERI DIN
LEGEA NR. 65 DIN 30 MARTIE 2023 ȘI DIN LEGEA NR. 252 DIN 17 AUGUST 2023 Articolul 39 Dreptul la administrare „(1) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor. (2) Oricărui cetăţean i se asigură, potrivit legii, accesul la o funcţie publică.” Articolul 43 Dreptul la muncă şi la protecţia muncii „(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului. (2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.
(3) Durata săptămânii de muncă este de cel mult 40 de ore. (4) Dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.” Articolul 47 Dreptul la asistenţă şi protecţie socială „(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare. (2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: șomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrânețe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistență, în urma unor împrejurări independente de voința lor.” Articolul 48 Familia „(1) Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului.
(2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între bărbat şi femeie, pe egalitatea lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea părinților de a asigura creşterea, educația şi instruirea copiilor. (3) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. (4) Copiii sunt obligați să aibă grijă de părinți şi să le acorde ajutor.” Articolul 53 Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică 7
HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII UNOR PREVEDERI DIN
LEGEA NR. 65 DIN 30 MARTIE 2023 ȘI DIN LEGEA NR. 252 DIN 17 AUGUST 2023 „(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei. (2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârșite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti.” Articolul 54 Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți „(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.
(2) Exercițiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei. (3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.
(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.” Articolul 114 Înfăptuirea justiţiei „Justiţia se înfăptuiește în numele legii numai de instanţele judecătoreşti.” Articolul 115 Instanţele judecătoreşti „(1) Justiţia se înfăptuiește prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curțile de apel şi prin judecătorii. (2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona, potrivit legii, judecătorii specializate. (3) Înființarea de instanțe extraordinare este interzisă. (4) Organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa acestora şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege organică.” Articolul 116 Statutul judecătorilor „(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparțiali şi inamovibili, potrivit legii.
(2) Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie, în condiţiile legii, până la atingerea plafonului de vârstă, de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea 8
HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII UNOR PREVEDERI DIN
LEGEA NR. 65 DIN 30 MARTIE 2023 ȘI DIN LEGEA NR. 252 DIN 17 AUGUST 2023 Consiliului Superior al Magistraturii. Preşedintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii. [Art.116 alin.(3),(4) abrogate prin Legea nr.120 din 23.09.2021, în vigoare 01.04.2022] (5) Deciziile privind numirea judecătorilor şi cariera acestora trebuie să fie adoptate în baza unor criterii obiective, bazate pe merit, şi a unei proceduri transparente, în condiţiile legii. Promovarea sau transferul judecătorilor se face doar cu acordul acestora. (51) Judecătorii au doar imunitate funcţională în condiţiile legii. (6) Sancţionarea judecătorilor se face în conformitate cu legea.
(7) Funcţia de judecător este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.” Articolul 120 Caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărâri judecătoreşti definitive „Este obligatorie respectarea sentinţelor şi a altor hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti, precum şi colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentinţelor şi a altor hotărâri judecătoreşti definitive.” Articolul 124 Procuratura „(1) Procuratura este o instituţie publică autonomă în cadrul autorităţii judecătoreşti, ce contribuie la înfăptuirea justiţiei, apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanei, societăţii şi statului prin intermediul procedurilor penale şi al altor proceduri prevăzute de lege.
(2) Atribuţiile Procuraturii sînt exercitate de procurori. (3) Competenţele, modul de organizare şi funcţionare a Procuraturii se stabilesc prin lege.” Articolul 1251 Consiliul Superior al Procurorilor „(1) Consiliul Superior al Procurorilor este garantul independenţei şi imparţialităţii procurorilor. (2) Consiliul Superior al Procurorilor este constituit, în condiţiile legii, din procurori aleşi din cadrul procuraturilor de toate nivelurile şi din reprezentanţi ai altor autorităţi, instituţii publice sau ai societăţii civile. Procurorii în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor constituie o parte importantă. (3) Consiliul Superior al Procurorilor asigură numirea, transferarea, promovarea în funcţie şi aplicarea măsurilor disciplinare faţă de procurori.
(4) Modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Procurorilor se stabileşte prin lege.” 9
HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII UNOR PREVEDERI DIN
LEGEA NR. 65 DIN 30 MARTIE 2023 ȘI DIN LEGEA NR. 252 DIN 17 AUGUST 2023
Prevederile relevante ale Legii nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie sunt următoarele: Articolul 3 Subiecții evaluării „[…] (2) Nu sunt supuși evaluării: a) judecătorii Curţii Supreme de Justiţie şi candidaţii la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, care au promovat evaluarea integrităţii prevăzută de Legea nr. 26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor; b) judecătorii care, în termen de 20 de zile de la notificarea privind inițierea evaluării, depun cerere de demisie. (3) Cererea de demisie depusă în condiţiile alin. (2) lit. b) poate fi retrasă doar în interiorul termenului de 20 de zile. Depunerea de către judecător a cererii de demisie după expirarea acestui termen, indiferent de motivul invocat, se echivalează cu nepromovarea evaluării. […]” Articolul 6 Componenţa Comisiei de evaluare „(1) Comisia de evaluare este constituită din 6 membri, numiţi cu votul a 3/5 din deputaţii aleşi, după cum urmează: a) 3 membri, cetăţeni ai Republicii Moldova – la propunerea fracţiunilor parlamentare, cu respectarea reprezentării proporționale a majorităţii şi a opoziției; b) 3 membri – la propunerea partenerilor de dezvoltare. […] (6) În sensul prezentei legi, prin parteneri de dezvoltare se înțeleg donatorii internaționali (organizaţii internaţionale, misiunile diplomatice şi reprezentanțele acestora din Republica Moldova) activi în domeniul reformei justiţiei şi combaterii corupției pe parcursul ultimilor 2 ani. Lista partenerilor de dezvoltare se aprobă prin dispoziția Guvernului. […]” Articolul 11 Criteriile de evaluare „(1) În sensul prezentei legi, evaluarea constă în verificarea integrităţii etice şi celei financiare a subiecților indicați la art. 3 alin. (1). 10
HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII UNOR PREVEDERI DIN
LEGEA NR. 65 DIN 30 MARTIE 2023 ȘI DIN LEGEA NR. 252 DIN 17 AUGUST 2023 (2) Se consideră că judecătorul nu corespunde criteriului de integritate etică dacă Comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că: a) în ultimii 5 ani, acesta a încălcat grav regulile de etică şi conduită profesională a judecătorilor, a procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum şi dacă a avut un comportament arbitrar sau a emis acte arbitrare, în ultimii 10 ani, contrare normelor imperative ale legii, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului stabilise, anterior adoptării actului, că o decizie similară a fost contrară Convenției Europene pentru Drepturile Omului; b) în ultimii 10 ani, a admis în activitatea sa incompatibilități şi conflicte de interese incompatibile cu funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.
(3) Se consideră că judecătorul nu corespunde criteriului de integritate financiară dacă Comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că: a) diferența dintre avere, cheltuieli şi venituri, pentru ultimii 12 ani, depășește, în total, 20 de salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de Guvern pentru anul în care a început evaluarea judecătorului; b) în ultimii 10 ani, a admis iregularități fiscale în urma cărora suma impozitului neplătit a depășit, în total, 5 salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de Guvern pentru anul în care a început evaluarea judecătorului. […] (6) La aprecierea corespunderii cu criteriile prevăzute la alin.(2) şi (3) se ţine cont de prevederile legale existente la momentul săvârşirii faptelor respective.
Actele sau constatările altor entităţi cu competenţe în domeniile respective nu au valoare prestabilită pentru Comisia de evaluare. Constatările din hotărârile judecătoreşti irevocabile se iau în considerare în mod obligatoriu de către Comisia de evaluare, cu excepţia hotărârilor pe care Comisia de evaluare le consideră arbitrare sau vădit nerezonabile. Comisia de evaluare se poate pronunţa doar asupra încălcărilor regulilor de etică şi conduită profesională, fără a se pronunţa asupra legalităţii hotărârilor respective.
[…]” Articolul 17 Examinarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a rezultatelor evaluării „[…] (2) Prin hotărâre motivată, adoptată în cel mult 30 de zile de la recepționarea documentelor menţionate la art.16 alin. (6), Consiliul Superior al Magistraturii: a) acceptă raportul cu privire la evaluare şi constată promovarea sau nepromovarea evaluării; b) respinge raportul cu privire la evaluare şi dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare a judecătorului, dacă constată circumstanţe de fapt sau erori procedurale care puteau duce la promovarea sau, după caz, nepromovarea evaluării; 11
HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII UNOR PREVEDERI DIN
LEGEA NR. 65 DIN 30 MARTIE 2023 ȘI DIN LEGEA NR. 252 DIN 17 AUGUST 2023 c) după recepționarea raportului cu privire la evaluare, întocmit ca urmare a reluării procedurii de evaluare, prevăzută la lit. b), acceptă raportul conform lit. a) sau îl respinge şi constată promovarea sau nepromovarea evaluării. […] (4) Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la nepromovarea evaluării are ca efect eliberarea din funcţie a judecătorului.
(5) Judecătorul eliberat din funcţie conform alin.(4) din prezentul articol: a) nu are dreptul de a exercita funcţia de judecător şi alte funcţii de demnitate publică timp de 7 ani, din data rămânerii definitive a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii; b) este lipsit de dreptul la indemnizația unică de concediere, prevăzută la art. 26 alin. (3) din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului; c) este lipsit de dreptul la pensie specială prevăzută la art. 32 din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, cu menținerea pensiei generale pentru limita de vârstă conform condițiilor generale stabilite de Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii.” Articolul 18 Contestarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii „[…] (21) Curtea Supremă de Justiţie: 1) respinge contestația; 2) admite contestația şi: a) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către Comisia de evaluare; b) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către Consiliul Superior al Magistraturii; c) constată promovarea sau nepromovarea evaluării în cazul anulării hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii emise după reluarea procedurii de evaluare.
(22) Curtea Supremă de Justiţie admite contestația doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise erori procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare sau că există circumstanţe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea evaluării.”
Prevederile relevante ale Legii nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative sunt următoarele: Articolul 3 Subiecții evaluării „[...] 12
HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII UNOR PREVEDERI DIN
LEGEA NR. 65 DIN 30 MARTIE 2023 ȘI DIN LEGEA NR. 252 DIN 17 AUGUST 2023 (2) Nu sunt supuși evaluării conform prezentei legi: [...] c) judecătorii şi procurorii, care fac parte din una dintre categoriile menţionate la alin.(1) şi care, în termen de 20 de zile de la notificarea privind inițierea evaluării, depun cerere de demisie, cu excepţia celor care şi-au retras cererea de demisie în interiorul termenului respectiv; [...] (4) Cererea de demisie depusă în condiţiile alin.(2) lit.c) poate fi retrasă doar în interiorul termenului de 20 de zile. Depunerea cererii de demisie după expirarea acestui termen, indiferent de motivul invocat, se echivalează cu nepromovarea evaluării. [...]” Articolul 4 Competenţa, mandatul şi finanțarea activităţii comisiilor de evaluare „[...] (4) Comisiile de evaluare nu sunt autorităţi publice în sensul prevederilor Codului administrativ.
Activitatea acestora nu este publică, cu excepțiile stabilite de prezenta lege şi de regulamentele de organizare şi funcţionare ale acestora. [...] (7) Finanțarea activităţii comisiilor de evaluare şi a secretariatelor acestora se efectuează din contul şi în limitele mijloacelor financiare aprobate în legea bugetară anuală şi din alte surse neinterzise de lege. [...]” Articolul 5 Independenţa comisiilor de evaluare „[...] (3) Comisiile de evaluare prezintă Parlamentului anual, până la data de 31 martie, un raport despre activitatea lor în anul precedent, care se publică pe pagina web oficială a comisiilor de evaluare. [...]” Articolul 6 Componenţa comisiilor de evaluare „(1) Fiecare comisie de evaluare este formată din 6 membri, numiţi cu votul a 3/5 din deputaţii aleşi, după cum urmează: [...] b) 3 membri – la propunerea partenerilor de dezvoltare.
[...]” 13
HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII UNOR PREVEDERI DIN
LEGEA NR. 65 DIN 30 MARTIE 2023 ȘI DIN LEGEA NR. 252 DIN 17 AUGUST 2023 Articolul 11 Criteriile de evaluare „[...] (2) Se consideră că subiectul nu corespunde cerințelor de integritate etică dacă comisia de evaluare a stabilit că: a) în ultimii 5 ani, a încălcat grav regulile de etică şi conduită profesională a judecătorilor sau, după caz, a procurorilor, precum şi dacă a avut un comportament arbitrar sau a emis acte arbitrare, în ultimii 10 ani, contrare normelor imperative ale legii, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului stabilise, anterior adoptării actului, că o decizie similară a fost contrară Convenției Europene pentru Drepturile Omului; b) în ultimii 10 ani, a admis în activitatea sa incompatibilități şi conflicte de interese care afectează funcţia deținută.
(3) Se consideră că subiectul evaluării nu corespunde criteriului de integritate financiară dacă comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că: a) diferența dintre avere, cheltuieli şi venituri, pentru ultimii 12 ani, depășește 20 de salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023; b) în ultimii 10 ani, a admis iregularități fiscale în urma cărora suma impozitului neplătit a depășit, în total, 5 salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023. [...] (5) La aprecierea corespunderii cu criteriile prevăzute la alin.(3) din prezentul articol, comisia de evaluare ia în considerare inclusiv averea, cheltuielile, veniturile persoanelor apropiate, astfel cum acestea sunt definite în Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, precum şi ale persoanelor indicate la art.33 alin.(4) şi (5) din Legea nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate.
(6) La aprecierea corespunderii cu criteriile prevăzute la alin. (2) şi (3) se ţine cont de prevederile legale existente la momentul săvârșirii faptelor respective. Actele sau constatările altor entități cu competenţe în domeniile respective nu au valoare prestabilită pentru comisia de evaluare. Constatările din hotărârile judecătoreşti irevocabile se iau în considerare în mod obligatoriu de către comisia de evaluare, cu excepţia hotărârilor pe care comisia de evaluare le consideră arbitrare sau vădit nerezonabile. Comisia de evaluare se poate pronunța doar asupra încălcărilor regulilor de etică şi conduită profesională, fără a se pronunța asupra legalităţii hotărârilor respective.” Articolul 14 Acumularea informaţiei „(1) Comisiile de evaluare şi secretariatele acestora au acces în regim de timp real la sistemele informaționale care conțin informaţia necesară pentru realizarea mandatului, în condiţiile legislaţiei privind schimbul de date şi interoperabilitatea.
Comisiile de evaluare 14
HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII UNOR PREVEDERI DIN
LEGEA NR. 65 DIN 30 MARTIE 2023 ȘI DIN LEGEA NR. 252 DIN 17 AUGUST 2023 pot primi de la orice persoană doar informațiile relevante despre subiectul evaluat şi pot acumula de sine stătător informațiile respective.” Articolul 16 Audierea [...] (3) Audierea are loc în şedinţă publică. În caz de necesitate, audierea poate continua într-o şedinţă suplimentară. La solicitarea motivată a subiectului evaluării, dacă acest lucru este necesar pentru asigurarea ordinii publice, protecţia vieţii private sau moralităţii, audierea sau o parte a acesteia poate avea loc în şedinţă închisă. Comisia poate refuza solicitarea de a desfăşura audierea sau o parte a acesteia în şedinţă închisă doar dacă există motive temeinice pentru aceasta.
Articolul 18 Examinarea rezultatelor evaluării de către Consiliul Superior al Magistraturii sau de către Consiliul Superior al Procurorilor „(1) Consiliul Superior al Magistraturii sau, după caz, Consiliul Superior al Procurorilor examinează rezultatele evaluării în şedinţă, în baza dosarului de evaluare recepționat de la comisia de evaluare. Subiectul evaluării poate prezenta informaţii suplimentare pe care le consideră relevante doar dacă probează că a fost în imposibilitate de a le prezenta anterior. Reprezentantul comisiei de evaluare şi subiectul evaluării, în persoană, sunt în drept să își prezinte poziția.
(2) În procesul examinării rezultatelor evaluării, Consiliul Superior al Magistraturii sau, după caz, Consiliul Superior al Procurorilor ţine cont de dovezile care confirmă săvârșirea de către subiectul evaluării a faptelor prevăzute la art.11 alin.(2) şi (3). (3) Prin hotărâre motivată, adoptată în cel mult 30 de zile de la recepționarea documentelor menţionate la art.17 alin.(6), consiliul respectiv: a) acceptă raportul cu privire la evaluare şi constată promovarea sau nepromovarea evaluării; b) respinge raportul cu privire la evaluare şi dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare, dacă constată circumstanţe de fapt sau erori procedurale care puteau duce la promovarea sau, după caz, nepromovarea evaluării; c) după recepționarea raportului cu privire la evaluare, întocmit ca urmare a reluării evaluării prevăzute la lit. b), acceptă raportul conform lit. a) sau îl respinge şi constată promovarea sau nepromovarea evaluării.
(4) Hotărârea motivată a consiliului respectiv se publică pe pagina web oficială a acestuia şi se expediază la adresa de poştă electronică subiectului evaluării şi comisiei de evaluare în ziua adoptării. (5) Hotărârea consiliului respectiv cu privire la nepromovarea evaluării are ca efect eliberarea din funcţie a judecătorului sau, după caz, a procurorului. 15
HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII UNOR PREVEDERI DIN
LEGEA NR. 65 DIN 30 MARTIE 2023 ȘI DIN LEGEA NR. 252 DIN 17 AUGUST 2023 (6) Judecătorul sau, după caz, procurorul eliberat din funcţie conform prevederilor alin.(5) din prezentul articol: a) nu are dreptul de a exercita funcţia de judecător, de procuror, precum şi alte funcţii de demnitate publică timp de 5–7 ani din data rămânerii definitive a hotărârii consiliului respectiv, a ordinului Procurorului General sau, după caz, a decretului Preşedintelui Republicii Moldova; b) este lipsit de dreptul la indemnizația unică de concediere prevăzută la art.26 alin.(3) din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului sau, după caz, la art.62 alin.(2) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură; c) este lipsit de dreptul la pensie specială prevăzută la art. 32 din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului, cu menținerea pensiei generale pentru limită de vârstă conform condițiilor generale stabilite de Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii.” Articolul 19 Contestarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii sau a Consiliului Superior al Procurorilor „[...] (5) Curtea Supremă de Justiţie: 1) respinge contestația; 2) admite contestația şi: a) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către comisia de evaluare; b) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către consiliul respectiv;
c) constată promovarea sau nepromovarea evaluării în cazul anulării hotărârii consiliului respectiv emise după reluarea procedurii de evaluare.” ÎN DREPT I. Argumentele autorilor sesizărilor
Referitor la articolul 3 alineatele (2) lit. b) și (3) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 și articolul 3 alineatele (2) lit. c) și (4) din Legea nr. 252 din 17 august 2023, autorii sesizării nr. 60a/2024 menționează că, deși în preambulul legilor menționate Parlamentul declară că mecanismul de evaluare urmărește să asigure integritatea judecătorilor și procurorilor, scopul ascuns al acestor legi este să stabilească controlul politic al justiției, prin eliminarea judecătorilor neagreați de puterea politică. Autorii consideră că acest mecanism contravine principiilor separației puterilor în stat, 16
HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII UNOR PREVEDERI DIN
LEGEA NR. 65 DIN 30 MARTIE 2023 ȘI DIN LEGEA NR. 252 DIN 17 AUGUST 2023 independenței judecătorilor și dreptului de acces la un tribunal independent, garantate de articolele 1 alin. (3), 4, 6, 20 și 116 alin. (1) din Constituție.
Referitor la articolul 4 alin. (4) teza I din Legea nr. 252 din 17 august 2023, care stabilește că comisiile de evaluare nu sunt autorități publice în sensul prevederilor Codului administrativ, autorii consideră că, din punct de vedere funcțional, activitatea comisiilor de evaluare comportă un caracter administrativ în sensul Codului administrativ. Aceste comisii de evaluare au fost create prin lege, îndeplinesc sarcini din domeniul dreptului public și competențele lor sunt reglementate de Legea nr. 252 din 17 august 2023. Mai mult, activitatea comisiilor respective nu cade sub incidența articolului 2 alin. (3) din Codul administrativ, care stabilește cazurile în care prevederile Codului nu se aplică. De asemenea, potrivit jurisprudenței completului special al Curții Supreme de Justiție, decizia Comisiei de evaluare reprezintă un act administrativ individual, deoarece este emis de către o autoritate publică, este un act oficial, se referă la domeniul public, vizează un caz individual și produce efecte juridice. Totuși, legislatorul a stabilit în mod expres că aceste comisii de evaluare nu sunt autorități publice, negând astfel dreptul subiecților evaluării de a beneficia de garanțiile procedurii administrative. În special, această opțiune a legislatorului nu permite aplicarea prevederilor Codului administrativ referitoare la obținerea probelor, la notificarea părții, la obligația de imparțialitate și la efectele juridice ale deciziilor adoptate de comisiile de evaluare. Așadar, autorul sesizării nr. 282a/2023 susține că acest articol contravine articolelor 20, 53 alin. (1), 54, 124 alin. (1), 1251 alin. (1) din Constituție.
Referitor la articolul 4 alin. (7) din Legea nr. 252 din 17 august 2023, care permite finanțarea activității comisiilor de evaluare şi a secretariatelor acestora din alte surse, neinterzise de lege, autorul sesizării nr. 282a/2023 menționează că această normă afectează independența comisiilor de evaluare, de vreme ce acestea au competența să evalueze integritatea etică și financiară a judecătorilor și a procurorilor. Deși norma contestată permite finanțarea activității Comisiilor din contul partenerilor de dezvoltare, nu este clar dacă această măsură este aptă să asigure independența comisiilor față de partenerii de dezvoltare. De asemenea, autorul notează că legea nu reglementează independența angajaților secretariatului comisiilor de evaluare față de partenerii de dezvoltare. În opinia sa, finanțarea acestor comisii trebuie să se realizeze exclusiv din bugetul statului. Autorul consideră că norma reprezintă o imixtiune în activitatea Procuraturii și încalcă principiul separației puterilor, contrar articolelor 124 și 1251 din Constituție.
Referitor la articolul 5 alin. (3) din Legea nr. 252 din 17 august 2023, care prevede obligația comisiilor de evaluare de a-i prezenta anual Parlamentului un raport despre activitatea lor în anul precedent, autorul sesizării nr. 282a/2023 consideră că această normă reprezintă o imixtiune în 17
HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII UNOR PREVEDERI DIN
LEGEA NR. 65 DIN 30 MARTIE 2023 ȘI DIN LEGEA NR. 252 DIN 17 AUGUST 2023 activitatea Procuraturii și încalcă principiul separației puterilor, contrar articolelor 124 și 1251 din Constituție.
Cu privire la articolul 6 alin. (1) lit. b) și alineatul (6) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 și din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, autorii sesizării nr. 60a/2024 menționează că legea nu-i obligă pe membrii comisiilor de evaluare numiți în funcție la propunerea partenerilor de dezvoltare să dețină cetățenia Republicii Moldova. Totuși, în opinia lor, articolul 39 din Constituție le acordă doar cetățenilor Republicii Moldova dreptul să participe la administrarea treburilor publice. Astfel, pentru că comisiile de evaluare au competențe similare autorităților publice, autorii consideră că membrii acestora trebuie să fie cetățeni ai Republicii Moldova. De asemenea, autorii afirmă că dreptul exclusiv al cetățenilor de a participa la administrarea treburilor publice se bazează pe conceptul suveranității naționale. Din aceste motive, autorii consideră că prevederile în discuție contravin articolelor 1 alin. (1), 2 alin. (1) și 39 din Constituţie.
Cu privire la articolul 11 alin. (2) lit. a) și alin. (6) din Legea nr. 252 din 17 august 2023, autorul sesizării nr. 282a/2023 menționează că termenul „arbitrar” pe care îl utilizează legislatorul pentru a descrie comportamentul sau actele emise de subiecții evaluați pe baza acestui criteriu de evaluare este neclar și le oferă comisiilor de evaluare o marjă largă de apreciere. Mai mult, autorul consideră că aceste prevederi le permit comisiilor de evaluare să nu țină cont de constatările autorităților naționale, e.g. instanțele judecătorești, Autoritatea Națională de Integritate, Colegiul disciplinar al judecătorilor, Colegiul de etică și disciplină al Consiliului Superior al Procurorilor. În opinia sa, soluția acestor norme afectează principiul securității juridice și caracterul obligatoriu și definitiv al actelor judecătorești, contrar articolelor 20, 23, 54 și 120 din Constituție.
Cu privire la articolul 11 alin. (3) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 și din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, autorii sesizării nr. 60a/2024 notează că legislatorul nu a stabilit niciun criteriu care ar defini standardul de probă al „dubiilor serioase” și că acest fapt le permite comisiilor de evaluare să stabilească, în mod subiectiv, întinderea acestei noțiuni. Autorii menționează că articolul 17 alin. (2) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 nu stabilește niciun standard de probă aplicabil de către Consiliul Superior al Magistraturii, iar articolul 18 alin. (2) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 este neclar în privința standardului de probă utilizat de Consilii la examinarea rezultatelor evaluării. Având în vedere că evaluarea făcută de Consiliul Superior al Magistraturii și de Consiliul Superior al Procurorilor are repercusiuni serioase asupra carierei judecătorilor și procurorilor, îndeplinirea criteriilor de evaluare nu poate fi verificată pe baza standardului de probă al „dubiilor serioase” pe care îl aplică Comisia de evaluare. În opinia lor, Comisia de evaluare ar trebui să aplice un standard de probă mai înalt, e.g. standardul „dincolo de orice bănuială rezonabilă” sau standardul „certitudinii 18
HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII UNOR PREVEDERI DIN
LEGEA NR. 65 DIN 30 MARTIE 2023 ȘI DIN LEGEA NR. 252 DIN 17 AUGUST 2023 consecvente”. Pentru că prevederile contestate nu au în vedere aceste aspecte, autorii consideră că ele contravin articolelor 1 alin. (3), 4, 8, 20, 21, 22, 23, 28, 54, 116 și 1251alin. (1) din Constituție.
Cu privire la textele „5 ani” și „10 ani” din articolul 11 alin. (2) și la textele „12 ani” și „10 ani” din articolul 11 alin. (3) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 și din Legea nr. 252 din 17 august 2023, autorii sesizărilor menționează că perioadele de evaluare a integrității subiecților nu trebuie să depășească perioada în care subiectul evaluat a exercitat funcția de judecător sau de procuror. De altfel, titularii acestor funcții nu trebuie sancționați pentru acțiuni sau inacțiuni comise în perioada în care nu dețineau aceste funcții. Autorii consideră că perioadele în discuție ar fi contrare articolelor 16, 22, 23 și 54 din Constituție.
Cu privire la articolul 11 alin. (5) din Legea nr. 252 din 17 august 2023, autorul sesizării nr. 282a/2023 menționează că, deși norma contestată îi permite Comisiei de evaluare să verifice averea, cheltuielile și veniturile persoanei apropiate subiectului evaluării, această procedură nu are în vedere prezumția de nevinovăție a subiectului evaluării, principiul individualizării răspunderii și dreptul la respectarea vieții private. Astfel, autorul consideră că comisiile de evaluare nu trebuie să aibă în vedere situația persoanei apropiate la aprecierea îndeplinirii de către subiectul evaluării a criteriilor de evaluare, în cazul în care subiectul evaluării nu a cunoscut și nici nu avea posibilitatea să cunoască despre averea, cheltuielile și veniturile persoanei apropiate, chiar dacă ar fi depus toată diligența necesară. Mai mult, autorul notează că subiecții evaluării dețin doar informațiile prezentate de persoanele apropiate, fără a deține competențe care le-ar permite să verifice aceste informații. În acest sens, autorul consideră că această prevedere contravine articolelor 21, 23, 28, 48 și 54 din Constituție.
Referitor la articolul 14 alin. (1) din Legea nr. 252 din 17 august 2023, autorul sesizării nr. 282a/2023 menționează că pe baza acestei norme comisiile de evaluare pot obține informații „relevante” din surse nesigure și că subiectul evaluării nu ar putea să prezinte probe în apărarea sa, contrar articolelor 23 și 28 din Constituție.
Referitor la articolele 16 alin. (3) și 18 alin. (4) din Legea nr. 252 din 17 august 2023, autorul sesizării nr. 282a/2023 menționează că caracterul public al ședinței de audiere a subiectului evaluat și al hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii sau al Consiliului Superior al Procurorilor afectează dreptul la viața privată al subiectului evaluat, contrar articolelor 21 și 28 din Constituție.
Referitor la articolul 18 alin. (1) din Legea nr. 252 din 17 august 2023, autorii sesizărilor menționează că competența Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor de a examina rezultatele evaluării doar pe baza dosarului de evaluare recepționat de la comisia de evaluare nu le permite să examineze, în mod deplin, îndeplinirea 19
HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII UNOR PREVEDERI DIN
LEGEA NR. 65 DIN 30 MARTIE 2023 ȘI DIN LEGEA NR. 252 DIN 17 AUGUST 2023 condițiilor de integritate etică și financiară de către subiectul evaluării. Autorii consideră că Consiliile ar trebui să poată solicita informații și să administreze probe în mod independent, fără să fie limitate de actele prezentate de comisiile de evaluare. Din acest motiv, normele invocate contravin articolelor 54, 124 și 1251 din Constituție.
Referitor la articolul 18 alin. (2) din Legea nr. 252 din 17 august 2023, autorii sesizărilor menționează că această normă obligă comisiile să examineze dosarul doar din perspectiva probelor care confirmă vinovăția subiectului evaluat, contrar principiului egalității armelor, principiului legalității și lipsei arbitrariului, garantate de articolele 54, 124 și 1251 din Constituție.
Referitor la articolul 18 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 252 din 17 august 2023, autorii menționează că acest articol nu le permite Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor să exercite un control deplin al legalității raportului cu privire la evaluarea subiecților. În acest sens, autorii sesizărilor fac trimitere la Hotărârea Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023 și menționează că prin această hotărâre Curtea a declarat neconstituționale prevederi legale similare care limitau controlul jurisdicțional al completului special al Curții Supreme de Justiție asupra deciziilor Comisiei de evaluare. Autorii consideră că această normă contravine articolelor 20 și 54 din Constituție.
Referitor la articolele 17 alineatele (4) și (5) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 și 18 alineatele (5) și (6) din Legea nr. 252 din 17 august 2023, autorii sesizărilor menționează că măsurile aplicabile ope legis subiecților care nu au promovat evaluarea sunt disproporționate prin raportare la faptele comise, permit dubla sancționare pentru comiterea aceleiași fapte, sunt aplicabile în lipsa unei decizii judecătorești și contravin principiului neretroactivității legii. Autorii notează că procedura de evaluare are consecințe punitive, deoarece în cadrul acestei proceduri sunt analizate acțiunile și inacțiunile subiecților evaluării din trecut și subiecții nu au consimțit ca această procedură să se desfășoare. Referitor la caracterul retroactiv al legii, autorii notează că procedura de evaluare se aplică pentru perioade anterioare intrării în vigoare a legii și exercitării funcției de judecător sau de procuror. Autorii consideră că încrederea societății în justiție și integritatea judecătorilor și a procurorilor puteau fi asigurate de Guvern prin stabilirea criteriilor de eligibilitate, iar procedurile de evaluare a judecătorilor și procurorilor care implică sancțiuni nu reprezintă măsuri proporționale cu acest obiectiv. Eliberarea din funcție și cele trei sancțiuni aplicabile judecătorilor Curții Supreme de Justiție, curților de apel și procurorilor menționați în lege sunt discriminatorii prin raportare la categoriile de judecători și de procurori care nu au fost incluși în programul de evaluare. Autorii consideră că legislatorul a depășit ceea ce era necesar pentru atingerea obiectivului propus și că acest obiectiv putea fi realizat prin 20
HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII UNOR PREVEDERI DIN
LEGEA NR. 65 DIN 30 MARTIE 2023 ȘI DIN LEGEA NR. 252 DIN 17 AUGUST 2023 măsuri mai puțin intruzive, de exemplu: a) subiecților care au refuzat să fie evaluați sau nu au promovat evaluarea să li se permită să activeze în instanțele judecătorești sau în organele procuraturii față de care nu se aplică procedura de evaluare; b) subiecții să poată demisiona din funcție în termen de 30 de zile în cazul în care nu au promovat evaluarea sau contestația depusă a fost respinsă de Curtea Supremă de Justiție sau c) subiecții să fie eliberați din funcție de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Consiliul Superior al Procurorilor în legătură cu reducerea statelor de personal în cazul nepromovării evaluării.
Autorii consideră că aceste măsuri sunt mai puțin intruzive în drepturile constituționale ale judecătorilor și ale procurorilor. Pentru a demonstra caracterul disproporționat al măsurilor, autorul mai compară, pe de o parte, condițiile tragerii la răspundere penală și sancțiunile aplicabile în cazul comiterii îmbogățirii ilicite și falsului în declarații, iar pe de altă parte, faptele care conduc la nepromovarea evaluării și repercusiunile pentru subiecții evaluați. Autorii notează că răspunderea penală pentru comiterea infracțiunii de îmbogățire ilicită se aplică doar în cazul în care diferența dintre valoarea bunurilor și a veniturilor depășește 20 de salarii medii