Decizie nr. 172 din 20.11.2025

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a punctului 19 28 din Regulamentul privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în emisare pentru localitățile urbane și rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013, ridicată de dl avocat Alexandru Bot, în interesele SA „AutoComerț Service", parte în dosarul nr. 2c-425/2023, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna Livia Mitrofan, judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. ÎN FAPT A. Circumstanțele litigiului principal

La 23 mai 2022, Autocomerț Service și SA „Apă-Canal Chișinău" au semnat Acordul nr. 1082 de preluare a apelor uzate, prin care prima s-a obligat să respecte cerințele privind calitatea apelor uzate evacuate în rețelele publice de canalizare, în conformitate cu pct. 13 din Regulamentul privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în emisare pentru localitățile urbane și rurale.

La 21 iulie 2022 și 21 decembrie 2022, prin rapoartele de prelevare nr. 1810 și nr. 3403, au fost prelevate probe de ape uzate. În baza acestora, SA „Apă-Canal Chișinău" a emis factura nr. AAP8523864 din 30 decembrie 2022, prin care Autocomerț Service a fost obligată să achite suma de 223 087, 73 lei cu titlu de plată suplimentară pentru depășirea concentrației maxim admisibile a poluanților în apele uzate evacuate.

La 17 februarie 2023, Autocomerț Service a chemat în judecată SA „Apă-Canal Chișinău", solicitând anularea facturii de plată pentru depășirea concentrației maxim admisibile a poluanților și încasarea cheltuielilor de judecată.

În cadrul pregătirii cauzei pentru dezbaterile judiciare, SA „Apă-Canal Chișinău" a ridicat excepția de tardivitate pe baza pct. 19 28 din Regulamentul privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în emisare pentru localitățile urbane și rurale.

În ședința de judecată din 26 decembrie 2024, dl avocat Alexandru Bot a ridicat excepția de neconstituționalitate a pct. 19 28 din Regulamentul privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în emisare pentru localitățile urbane și rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013.

Printr-o încheiere din 3 aprilie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea către Curtea Constituțională, spre soluționare. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 102 Actele Guvernului „(1) Guvernul adoptă hotărâri, ordonanțe și dispoziții. (2) Hotărârile se adoptă pentru organizarea executării legilor. [...]."

Prevederile relevante ale Legii apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011 sunt următoarele: Articolul 39 Cerințele de epurare a apelor uzate în localitățile urbane „(1) Cerințele pentru exploatarea sistemelor de colectare a apelor uzate în localitățile urbane și pentru exploatarea stațiilor de epurare se stabilesc printr-un regulament aprobat de Guvern, care trebuie să conțină prevederi referitor la: a) metoda și gradul de epurare care trebuie asigurate în funcție de numărul de locuitori/de mărimea localității deservite sau care urmează să fie deservită de un sistem de colectare și de o stație de epurare și/sau de calitatea apelor receptoare în care se deversează apele uzate epurate; b) identificarea și clasificarea unor astfel de ape receptoare, desemnate ca zone sensibile; b 1 ) modalitatea de determinare a aglomerărilor umane; c) obligativitatea deversării tuturor apelor industriale uzate într-un sistem de colectare în localitățile urbane, care trebuie să aibă loc pe baza unui acord, cu excepția cazurilor argumentate din punct de vedere tehnic, economic și ecologic; d) condițiile privind gestionarea nămolurilor ce rezultă din procesul de epurare; e) obligativitatea monitorizării evacuărilor de deșeuri lichide și a monitorizării efectelor acestora, în plus față de cerințele de raportare; f) alte aspecte relevante. [...]." Articolul 40 Cerințele de epurare a apelor uzate în localitățile rurale „Cerințele de colectare, depozitare, de epurare și deversare a apelor uzate casnice în localitățile rurale, inclusiv cerințele de exploatare a sistemelor de colectare locale, a stațiilor și a proceselor de epurare alternative, a tehnologiilor și a proceselor adecvate, se stabilesc într-un regulament aprobat de Guvern."

Prevederile relevante ale Legii privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare nr. 303 din 13 decembrie 2013 sunt următoarele: Articolul 5 Competența Guvernului „(1) Guvernul asigură realizarea politicii generale de stat în domeniul serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare conform programului de guvernare. (2) Guvernul își exercită atribuțiile în domeniul serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare prin: [...] b) aprobarea de acte normative în domeniul serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare în conformitate cu concepțiile privind dezvoltarea socioeconomică, urbanismul și amenajarea teritoriului, protecția și conservarea mediului; [...]."

Prevederile relevante ale Regulamentului privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în emisare pentru localitățile urbane și rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013, sunt următoarele: „[...] 19 28 . Factura de plată înaintată consumatorului se contestă în instanța de judecată în termen de cel mult 30 de zile de la data înmânării acesteia de către operator. " [În redactarea Hotărârii Guvernului nr. 90 din 19 februarie 2020] [...]." „[...] 19 28 . Factura de plată prezentată consumatorului poate fi atacată în instanța de judecată în termen de 30 de zile de la data recepționării acesteia, prin poștă sau prin e-mail, de către consumator. " [ În redactarea Hotărârii Guvernului nr. 656 din 6 septembrie 2023, în vigoare din 10 octombrie 2023] [...]." ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

Autorul excepției susține că, la adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013, care conține prevederile contestate, Guvernul și-a depășit limitele de reglementare stabilite prin Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011 și prin Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare nr. 303 din 13 decembrie 2013. Nicio dispoziție din aceste acte normative nu-i conferă Guvernului competența de a stabili un termen de contestare a facturilor de plată pentru furnizarea serviciilor de canalizare.

Astfel, autorul excepției consideră că pct. 19 28 din Regulamentul menționat mai sus contravine articolului 102 alin. (2) din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013, ține de competența Curții Constituționale. Totodată, Curtea reiterează că este competentă să verifice constituționalitatea hotărârilor de Guvern dacă criticile de neconstituționalitate se raportează la prevederi constituționale (a se vedea HCC nr. 6 din 28 februarie 2023, § 25).

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este ridicată de avocatul unei părți în proces. Astfel, sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiectul excepției îl constituie pct. 19 28 din Regulamentul privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în emisare pentru localitățile urbane și rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013.

Curtea observă că pct. 19 28 din acest Regulament a fost modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 656 din 6 septembrie 2023, în vigoare din 10 octombrie 2023. Curtea menționează că, potrivit jurisprudenței sale, excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată atât în privința actelor în vigoare, cât și în privința actelor care nu mai sunt în vigoare, dacă sub imperiul acestora s-au născut raporturi juridice care continuă să producă efecte, iar norma este aplicabilă în cazul raporturilor juridice litigioase și este determinantă pentru soluționarea cauzei (a se vedea DCC nr. 50 din 4 iunie 2024, § 21).

Având în vedere circumstanțele litigiului principal menționate la §§ 3-4, Curtea consideră că prevederile contestate ar putea fi avute în vedere de instanța de judecată la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

Curtea reține că pct. 19 28 din Regulament, în redactarea de până la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 656 din 6 septembrie 2023, a făcut anterior obiectul controlului de constituționalitate, în acest sens fiind pronunțată Decizia nr. 45 din 14 mai 2024. De principiu, această situație nu constituie un impediment pentru solicitarea controlului de constituționalitate al acelorași prevederi din perspectiva altor critici. În asemenea cazuri, Curtea verifică dacă sesizarea conține argumente noi sau dacă există circumstanțe de ordin general care să justifice o altă soluție privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr. 152 din 17 noiembrie 2022, § 17; DCC nr.110 din 12 septembrie 2024, § 17).

Curtea observă că, în prezenta cauză, autorul a formulat excepția de neconstituționalitate cu un conținut identic celui examinat în Decizia nr. 45 din 14 mai 2024, §§ 25-27. Cu privire la criticile invocate, Curtea a reținut atunci că Hotărârea Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013 a fost adoptată pe baza articolelor 39 și 40 din Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011 și articolului 22 din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare nr. 303 din 13 decembrie 2013.

În acest context, Curtea a reținut că Parlamentul a abilitat Guvernul cu competența generală de a aproba acte normative în domeniul serviciului public de alimentare cu apă și canalizare (a se vedea articolul 5 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2013), precum și cu competențe speciale de a adopta regulamente privind: ( i ) cerințele pentru exploatarea sistemelor de colectare a apelor uzate în localitățile urbane și pentru exploatarea stațiilor de epurare (a se vedea articolul 39 alin. (1) din Legea apelor) și ( ii ) cerințele de colectare, depozitare, epurare și deversare a apelor uzate casnice în localitățile rurale, inclusiv cerințele de exploatare a sistemelor locale de colectare, a stațiilor și proceselor de epurare alternative, a tehnologiilor și proceselor adecvate (a se vedea articolul 40 din Legea apelor).

Având în vedere cele menționate supra , la § 27 din Decizia nr. 45 din 14 mai 2024, Curtea a ajuns la concluzia că Guvernul era abilitat să adopte o hotărâre prin care să dezvolte și să concretizeze cerințele pentru exploatarea sistemelor de colectare a apelor uzate, inclusiv procedura de contestare a actelor de prelevare a apei uzate, precum și să stabilească termenul de contestare a actelor în discuție. Faptul că Regulamentul în discuție conține prevederi care nu se regăsesc în legile care au stat la baza adoptării acestui Regulament nu reprezintă, per se , o depășire a competențelor atribuite Guvernului. Dacă hotărârea Guvernului ar reitera prevederile legii organice, în lipsa stabilirii unui cadru legal pentru executarea acesteia, legea organică ar putea fi aplicată în situații absurde care ar contraveni scopului pentru care a fost adoptată. Dacă hotărârile Guvernului pot fi adoptate în cazul în care sunt prevăzute de actul legislativ, nimic nu împiedică adoptarea lor în cazul în care executarea legii le face necesare. Astfel, exercitându-și funcția de executare a legilor, prin adoptarea pct. 19 28 din Regulamentul privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în emisare pentru localitățile urbane și rurale, Guvernul nu a acționat ultra vires , el rămânând în sfera competențelor sale (a se vedea, similar, DCC nr. 7 din 20 ianuarie 2022, §§ 35, 38-40).

Astfel, pentru că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, iar această sesizare este identică, din perspectiva obiectului său, cu sesizarea examinată anterior de Curte în Decizia nr. 45 din 14 mai 2024, atât soluția, cât și considerentele acestei decizii rămân valabile și în această cauză.

Prin urmare, pe baza celor menționate mai sus, Curtea reține că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 27 alineatele (2) și (3) lit. b), 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională DECIDE: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a punctului 19 28 din Regulamentul privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în emisare pentru localitățile urbane și rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013, ridicată de dl avocat Alexandru Bot, în interesele SA „AutoComerț Service", parte în dosarul nr. 2c-425/2023, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Domnica MANOLE Chișinău, 20 noiembrie 2025 DCC nr. 172 Dosarul nr. 97g/2025