Decizie nr. 93 din 21.05.2026

La originea cauzei se află sesizările nr. 18g/2026, nr. 30g/2026, nr. 44g/2026, nr. 51g/2026, nr. 60g/2026 și nr. 64g/2026 privind excepțiile de neconstituționalitate a articolului VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale), ridicate de dna Ana Corostinschi, în dosarul nr. 5r-371/2025, de dl Victor Rotari, în dosarul nr. 5r-368/2025, de dna Elena Cucu, în dosarul nr. 5r-474/2025, de dl Lilian Prisacari, în dosarul nr. 5r-579/2025, de dl Veaceslav Budei, în dosarul nr. 5r-469/2025, și, respectiv, de dl Damian Cigoreanu, în dosarul nr. 5r-670/2025, toate pendinte la Judecătoria Ungheni.

Sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate au fost trimise la Curtea Constituţională de dnii judecători Anatolie Rusu, Ion Ghizdari și Mihai Ulinici și de dna Ala Ucraințeva de la Judecătoria Ungheni, sediul central.

Având în vedere identitatea obiectului sesizărilor, Curtea a dispus, pe baza punctului 18 din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, conexarea acestora într-un singur dosar, căruia i-a atribuit numărul 18g/2026. ÎN FAPT A. Circumstanțele litigiilor principale Sesizarea nr. 18g/2026

Pe rolul judecătoriei Ungheni se află contestația dnei Ana Corostinschi împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei de sancționare a sa, pe baza articolului 47 1 alin. (1) din Codul contravențional, care vizează coruperea electorală pasivă.

La 30 ianuarie 2026, dna Ana Corostinschi a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale).

Printr-o încheiere din 2 februarie 2026, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. Sesizarea nr. 30g/2026

Pe rolul Judecătoriei Ungheni se află contestația dlui Victor Rotari împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei de sancționare a sa, pe baza articolului 47 1 alin. (1) din Codul contravențional, care vizează coruperea electorală pasivă.

La 30 ianuarie 2025, dl Victor Rotari a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale).

Printr-o încheiere din 4 februarie 2026, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. Sesizarea nr. 44g/2026

Pe rolul judecătoriei Ungheni se află contestația dnei Elena Cucu împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei de sancționare a sa, pe baza articolului 47 1 alin. (1) din Codul contravențional, care vizează coruperea electorală pasivă.

La 2 februarie 2026, dna Elena Cucu a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale).

Printr-o încheiere din 3 martie 2026, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. Sesizarea nr. 51g/2026

Pe rolul judecătoriei Ungheni se află contestația dlui Lilian Prisacari împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei de sancționare a sa, pe baza articolului 47 1 alin. (1) din Codul contravențional, care vizează coruperea electorală pasivă.

La 24 octombrie 2025, în cadrul ședinței de judecată, dl Lilian Prisacari a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale).

Printr-o încheiere din 12 decembrie 2025, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

La 9 februarie 2026, dl Lilian Prisacari a ridicat încă o dată excepția de neconstituționalitate a articolului VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale).

Printr-o încheiere din 24 februarie 2026, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. Sesizarea nr. 60g/2026

Pe rolul judecătoriei Ungheni se află contestația dlui Budei Veaceslav împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei de sancționare a sa, pe baza articolului 47 1 alin. (1) din Codul contravențional, care vizează coruperea electorală pasivă.

La 3 februarie 2026, dl Budei Veaceslav a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale).

Printr-o încheiere din 13 februarie 2026, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. Sesizarea nr. 61g/2026

La 20 mai 2025, dl Damian Cigoreanu a fost sancționat contravențional pe baza articolului 47 1 alin. (1) din Codul contravențional, care vizează coruperea electorală pasivă. Nefiind de acord cu procesul-verbal cu privire la contravenție și cu decizia de sancționare, dl Damian Cigoreanu le-a contestat în instanța de judecată.

La 18 noiembrie 2025, în cadrul ședinței de judecată, dl Damian Cigoreanu a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale).

Printr-o încheiere din 23 decembrie 2025, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

La 9 februarie 2026, dl Damian Cigoreanu a ridicat încă o dată excepția de neconstituționalitate a articolului VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale).

Printr-o încheiere din 18 martie 2026, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 21 Prezumţia nevinovăţiei „Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale." Articolul 20 Accesul liber la justiție „(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie." Articolul 73 Inițiativa legislativă „Dreptul de iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor în Parlament, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Adunării Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia." Articolul 74 Adoptarea legilor şi a hotărârilor „(1) Legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi. [...]." Articolul 131 Bugetul public național „[...] (4) Orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sunt acceptate de Guvern. [...]."

Prevederile relevante ale Legii nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) sunt următoarele: „[...] Art. VII - La articolul 400 alineatul (1) din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218/2008 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 78-84, art. 100), cu modificările ulterioare, textul "prevăzute la art. 47" se substituie cu textul "prevăzute la art. 47, 47 1 " [...]".

Prevederile relevante ale Codului contravențional, adoptat prin Legea nr. 218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele: Articolul 400 Ministerul Afacerilor Interne „(1) Contravențiile prevăzute la art.47, 47 1 , art.481 alin.(7), art.49, 50, 52, 521, 54, 68 1 -71, 73, 76 1 , art.77 alin.(8), art.772, 78, art.79 alin.(1), (2), (4), art.80 1 , 85-87, 89-91, art.91 1 alin.(13)-(18) şi (20), art.96, 99-104, 105-107, art.115 alin.(3), art.157 alin.(2), (3) şi (12), art.158 alin.(1) şi (2), art.176, 1801, art.197 alin.(5), art.201-203, 205, 207 1 , 209, 220, 221, 222-226, 228-243, 245, art.263 alin.(1) şi (9), art.263 1 , 267, art.273 pct.17) şi 18), art.277 alin.(1), (4) şi (7), 283, art.286 alin.(3), art.287 alin.(8), art.2873, 2891, 321, 325, 326 alin.(2)-(6), art.327 4 , 331, 332, 3321, 338-341, 346, art.349 alin.(1), art.350, 350 2 , 354-357, 359-362, art.364 alin.(2), (21), (5), (6) şi (10), art.365, 365 3 şi 365 5 se constată şi se examinează de către poliţie. [...]." [ în redactarea Legii nr. 35 din 13 martie 2025 ] ÎN DREPT A. Argumentele autorilor excepțiilor de neconstituționalitate

Autorii sesizărilor au preluat în totalitate argumentele autorilor sesizărilor care au stat la baza Deciziei nr. 13 din 29 ianuarie 2026 și Deciziei nr. 37 din 5 martie 2026 și care susțineau că articolul VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 încalcă dreptul de acces la un tribunal, instituie un paralelism legislativ și a fost adoptat cu încălcarea procedurii de legiferare, prin votarea acestuia într-o singură lectură și fără consultări publice, fără avizare și fără expertiza anticorupție.

Totodată, autorii sesizărilor mai invocă și articolul 131 alin. (4) din Constituție, care impune obligația avizării de către Guvern a amendamentelor legislative care afectează bugetul de stat, precum amenzile și sancțiunile. În opinia lor, prevederea contestată a condus la aplicarea unui număr mai mare de amenzi și a impus instruirea personalului, alocare de resurse logistice, implicând astfel venituri și cheltuieli bugetare. Astfel, autorii consideră că amendamentul contestat a fost adoptat fără avizul Guvernului și fără o analiză a impactului financiar, contrar articolului 131 alin. (4) din Constituție.

Având în vedere acest nou argument formulat pe baza articolului 131 alin. (4) din Constituție, autorii consideră că Decizia nr. 13 din 29 ianuarie 2026 nu reprezintă un impediment pentru un nou control de constituționalitate.

În fine, autorii sesizărilor susțin că norma contestată este contrară articolelor 1 alin. (3), 7, 20, 21, 54, 73, 74 alin. (1) și 131 alin. (4) din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizărilor, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale), ține de competența Curții Constituționale.

Sesizările privind excepția de neconstituționalitate au fost ridicate de părți în proces. Astfel, Curtea constată că sesizările sunt formulate de subiectele cărora li s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate în cauze contravenționale în care se examinează contestațiile împotriva proceselor-verbale și deciziilor de sancționare emise de agenți constatatori din cadrul Inspectoratului de Poliție pe baza articolului 47 1 din Codul contravențional. Curtea admite că instanțele de judecată ar putea avea în vedere prevederea criticată la soluționarea cauzelor în care au fost ridicate excepțiile.

Obiectul sesizărilor îl constituie articolul VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025. Prevederea contestată a făcut anterior obiectul controlului de constituționalitate în Decizia nr. 13 din 29 ianuarie 2026 și în Decizia nr. 37 din 5 martie 2026. De principiu, această situație nu reprezintă un impediment pentru un nou control de constituționalitate al prevederilor contestate dacă au fost avansate alte critici. În astfel de cazuri, Curtea trebuie să verifice dacă sesizarea conține argumente noi sau dacă există circumstanțe de ordin general care să justifice o altă soluție privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr. 172 din 20 noiembrie 2025, § 21).

Autorii sesizărilor afirmă că norma contestată este contrară articolelor 1 alin. (3) ( preeminența dreptului ), 7 ( Constituția, Legea supremă ), 21 ( prezumția nevinovăției ), 20 ( accesul liber la justiție ), 54 ( restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți ), 73 ( inițiativa legislativă ), 74 ( adoptarea legilor şi a hotărârilor ) și 131 alin. (4) ( bugetul public naţional ) din Constituție.

Curtea observă că, în această cauză, criticile de neconstituționalitate, atât extrinseci, cât și intrinseci, sunt similare excepțiilor care au stat la baza Deciziei nr. 13 din 29 ianuarie 2026 și a Deciziei nr. 37 din 5 martie 2026 (a se vedea §§ 13-15). Prin deciziile antereferite, Curtea a respins ca inadmisibile argumentele autorilor sesizărilor care pretindeau încălcarea articolelor 1 alin. (3), 7, 20, 21, 54, 73 și 74 alin. (1) din Constituție.

Pentru că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, iar aceste sesizări sunt identice, din perspectiva obiectului lor, și similare, din perspectiva criticilor raportate la articolele 1 alin. (3), 7, 20, 21, 54, 73 și 74 alin. (1) din Constituție, cu sesizările care au stat la baza Deciziei nr. 13 din 29 ianuarie 2026 și a Deciziei nr. 37 din 5 martie 2026, Curtea constată că atât soluția, cât și considerentele acestor decizii rămân valabile și în prezenta cauză. Prin urmare, aceste capete de sesizări sunt repetate.

Totodată, Curtea observă că autorii sesizărilor susțin că legea care conține prevederile contestate înfrânge articolul 131 alin. (4) din Constituție, care stabilește că orice prevederi care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare trebuie să fie avizate de Guvern. Aceștia susțin că atribuirea competenței de a constata și de a examina contravențiile de corupere electorală pasivă către poliție și către Centrul Național Anticorupție a condus la majorarea atât a cheltuielilor, cât și a veniturilor bugetare.

În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că exigența prevăzută la articolul 131 alin. (4) din Constituţie împiedică Parlamentul să facă modificări bugetare în lipsa avizului favorabil al executivului. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că, pentru a stabili dacă Parlamentul a respectat procedurile prevăzute de articolul 131 alin. (4) din Constituţie, ea va trebui să evalueze dacă au fost îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: ( i ) dacă propunerea legislativă sau amendamentul a avut sau nu ca efect majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, şi ( ii ) dacă propunerea legislativă sau amendamentul adoptat de către Parlament a fost acceptat în prealabil de către Guvern. Curtea a subliniat că această abordare este concepută pentru a echilibra competenţa Parlamentului de a adopta legi care vizează bugetul public cu responsabilitatea Guvernului de a administra finanţele publice (a se vedea HCC nr. 14 din 20 iunie 2024, § 38).

În cazul de față, Curtea notează că norma contestată a completat șirul contravențiilor a căror constatare și sancționare ține de competența poliției cu cea de corupere electorală pasivă, prevăzută la articolul 47 1 din Codul contravențional. Această prevedere nu a instituit obligații financiare noi și nu a impus alocări bugetare suplimentare, i.e. nu s-a stabilit majorarea numărului de posturi sau obligația procurării unor bunuri sau servicii, Ministerul Afacerilor Interne având deja calitatea de agent constatator pentru mai multe contravenții. De asemenea, faptul că sumele încasate din eventualele amenzi s-ar vărsa în bugetul public național nu transformă orice modificare a competenței de a constata și sancționa o faptă contravențională într-o modificare legislativă care cade sub incidența exigențelor articolului 131 alin. (4) din Constituție.

Pe baza celor menționate mai sus, Curtea constată că sesizările nu întrunesc condițiile de admisibilitate și nu pot fi acceptate pentru examinare în fond. Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a), 140 alin. (2) din Constituție, 27 alineatele (2), (3) lit. b) și (4) lit. d) 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională DECIDE: 1. Se declară inadmisibile sesizările nr. 18g/2026, nr. 30g/2026, nr. 44g/2026, nr. 51g/2026, nr. 60g/2026 și nr. 64g/2026 privind excepțiile de neconstituționalitate a articolului VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale), ridicate de dna Ana Corostinschi, în dosarul nr. 5r-371/2025, de dl Victor Rotari, în dosarul nr. 5r-368/2025, de dna Elena Cucu, în dosarul nr. 5r-474/2025, de dl Lilian Prisacari, în dosarul nr. 5r-579/2025, de dl Veaceslav Budei, în dosarul nr. 5r-469/2025, și, respectiv, de dl Damian Cigoreanu, în dosarul nr. 5r-670/2025, toate pendinte la Judecătoria Ungheni. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Domnica MANOLE Chișinău, 21 mai 2026 DCC nr. 93 Dosarul nr. 18g/2026