Decizie nr. 37 din 05.03.2026

La originea cauzei se află sesizările nr. 16g/2026 și nr. 17g/2026 privind excepțiile de neconstituționalitate a articolului VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale), ridicate de dna Anna Ranga, în dosarul nr. 5r-139/2025, și, respectiv, de dl Sergiu Chilinciuc, în dosarul 5r-316/2025, ambele pendinte la Judecătoria Ungheni.

Sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate au fost trimise la Curtea Constituțională, la 4 februarie 2026, de dl judecător Ion Ghizdari de la Judecătoria Ungheni, sediul central.

Având în vedere identitatea obiectului sesizărilor, Curtea a dispus, pe baza punctului 18 din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională, conexarea acestora într-un singur dosar, căruia i-a atribuit numărul 16g/2026.

Pe rolul judecătoriei Ungheni se află contestația împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei de sancționare a dnei Anna Ranga, pe baza articolului 47

La 26 ianuarie 2026, dna Anna Ranga a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale).

Printr-o încheiere din 29 ianuarie 2026, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Pe rolul Judecătoriei Ungheni se află contestația împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei de sancționare a dlui Sergiu Chilinciuc, pe baza articolului 47

La 16 decembrie 2025, dl Sergiu Chilinciuc a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale).

Printr-o încheiere din 27 ianuarie 2026, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Codului contravențional, adoptat prin Legea nr. 218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Autorii sesizărilor au preluat în totalitate argumentele autorilor sesizărilor care au stat la baza Deciziei nr. 13 din 29 ianuarie 2026 și care susțineau că articolul VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 încalcă dreptul de acces la un tribunal, instituie un paralelism legislativ și a fost adoptat cu încălcarea procedurii de legiferare, prin votarea acestuia într-o sigură lectură și fără consultări publice, fără avizare și fără expertiza anticorupție.

Totodată, autorii sesizărilor mai susțin că articolul VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 contravine articolului 73 din Constituție, deoarece amendamentul legislativ care a stat la baza adoptării normei contestate nu a fost înregistrat ca proiect legislativ, nu a fost însoțit de o notă informativă și nu a parcurs etapele procesului legislativ prevăzut de Legea cu privire la actele normative. Astfel, în opinia autorilor, amendamentul în discuție a substituit în mod ilegal o inițiativă legislativă autonomă.

În fine, autorii sesizărilor susțin că norma contestată este contrară articolelor 1 alin. (3), 7, 20, 21, 54, 73 și 74 alin. (1) din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizărilor, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale), ține de competența Curții Constituționale.

Sesizările privind excepția de neconstituționalitate au fost ridicate de părți în proces. Astfel, Curtea constată că sesizările sunt formulate de subiectele cărora li s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate în cauze contravenționale în care se examinează contestațiile împotriva proceselor-verbale și deciziilor de sancționare emise de agenți constatatori din cadrul Inspectoratului de Poliție pe baza articolului 47

Obiectul sesizărilor îl constituie articolul VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025. Prevederea contestată a făcut anterior obiectul controlului de constituționalitate în Decizia nr. 13 din 29 ianuarie 2026 din perspectiva unor critici similare. De principiu, această situație nu reprezintă un impediment pentru un nou control de constituționalitate al prevederilor contestate, dacă au fost avansate alte critici. În astfel de cazuri, Curtea trebuie să verifice dacă sesizarea conține argumente noi sau dacă există circumstanțe de ordin general care să justifice o altă soluție privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr. 172 din 20 noiembrie 2025, § 21).

Curtea observă că, în prezenta cauză, autorii și-au argumentat excepțiile de neconstituționalitate în mod similar cu autorii excepțiilor care au stat la baza Deciziei nr. 13 din 29 ianuarie 2026 (a se vedea §§ 13-15). Curtea a respins ca inadmisibile argumentele autorilor sesizărilor care au stat la baza Deciziei nr. 13 din 29 ianuarie 2026 și care pretindeau încălcarea articolelor 1 alin. (3), 7, 20, 21, 54 și 74 alin. (1) din Constituție.

În acest context, Curtea a reținut că atribuirea către poliție a competenței de constatare și de examinare a contravenției de corupere electorală pasivă, prevăzută de articolul 47

De asemenea, Curtea a notat că, dată fiind prerogativa legislatorului de a reglementa prin lege organică (articolul 72 alin. (3) lit. r) din Constituție), acesta a atribuit competența constatării și a examinării contravenției de corupere electorală pasivă mai multor agenți constatatori, pentru a facilita investigarea eficientă și combaterea actelor de corupție electorală (a se vedea DCC nr. 13 din 29 ianuarie 2026, § 36).

Referitor la încălcările procedurii legislative pretinse, Curtea a menționat că procesul de adoptare a amendamentului care a introdus prevederea contestată nu a încălcat vreo exigență constituțională explicită, pentru că obligația avizării și a expertizării amendamentelor legislative care nu afectează domeniile stabilite de articolele 109, 111 și 131 alin. (4) din Constituție nu rezultă din nicio normă constituțională (a se vedea DCC nr. 13 din 29 ianuarie 2026, §§ 40 și 41).

Cu referire la votarea într-o singură lectură a amendamentului care a stat la baza adoptării prevederii contestate, Curtea a analizat procesul legislativ și a constatat că la adoptarea articolului VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) legislatorul a respectat exigențele articolului 74 alin. (1) din Constituție, care impune adoptarea legilor organice cu votul majorității deputaților aleși, după cel puțin două lecturi (DCC nr. 13 din 29 ianuarie 2026, §§ 42-48).

Totodată, Curtea observă că autorii sesizărilor mai afirmă încălcarea articolului 73 din Constituție, care garantează dreptul la inițiativă legislativă. Totuși, deși formal autorii își bazează criticile pe articolul 73 din Constituție, argumentele lor vizează, în realitate, procedura de adoptare a amendamentului care a stat la baza articolului VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025,

Astfel, pentru că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, iar aceste sesizări sunt identice, din perspectiva obiectului lor, cu sesizarea examinată anterior de Curte în Decizia nr. 13 din 29 ianuarie 2026, atât soluția, cât și considerentele acestei decizii rămân valabile și în prezenta cauză.

Pe baza celor menționate mai sus, Curtea constată că sesizările în cauză nu întrunesc condițiile de admisibilitate și nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.