Decizie nr. 58 din 06.06.2024

Decizie nr. 58 din 06.06.2024 (Curtea Constituțională, 2024)

DECIZIE

DE INADMISIBILITATE

a

sesizării nr. 5g/2024

privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 4 alin. (2

1

) din Legea ocrotirii sănătății nr. 411 din 28 martie 1995, a unor prevederi din pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016 și a unor prevederi din Regulamentul privind numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016

(numirea în funcție a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice municipale pe bază de concurs)

CHIȘINĂU

6 iunie 2024

Curtea Constituțională, judecând în componența:

dnei Liuba ȘOVA,

președinte de ședință

,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROȘCA,

dlui Serghei ȚURCAN,

dlui Vladimir ȚURCAN,

judecători

,

cu participarea dnei Ludmila Chihai,

asistent judiciar

,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 16 ianuarie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menționate,

Având în vedere actele și lucrările dosarului,

Deliberând la 6 iunie 2024, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1.

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 4 alin. (2

1

) din Legea ocrotirii sănătății nr. 411 din 28 martie 1995, a unor prevederi din pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016 și a unor prevederi din Regulamentul privind numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016, ridicată de dl avocat Petru Istrati, în interesele dnei Elena Rotari, în dosarul nr. 3a-894/2022, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

2.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecători de la Curtea de Apel Chișinău format din doamnele Victoria Sîrbu, Angela Braga și Veronica Negru, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

ÎN FAPT

A. Circumstanțele litigiului principal

3.

La 5 mai 2021, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a emis Ordinul nr. 65-P, § 4, cu privire la organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de director al instituțiilor medico-sanitare publice asociații medicale teritoriale și,

inter alia

, pentru funcția de director al Instituției medico-sanitare publice Asociația Medicală Teritorială Râșcani.

4.

La 25 mai 2021, dna Elena Rotari a depus dosarul și actele necesare pentru participare la concursul menționat.

5.

La 21 iunie 2021, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anunțat rezultatele concursului desfășurat pe baza prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016 pentru aprobarea Regulamentului privind numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice și a Contractului-tip de management al instituției și pe baza Procesului-verbal al ședinței Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al Instituției medico-sanitare publice Asociația Medicală Teritorială Râșcani din 21 iunie 2021. Prin urmare, pe baza Deciziei Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al Instituției medico-sanitare publice Asociația Medicală Teritorială Râșcani, a fost desemnată învingătoare a concursului dna Valentina Pîslaru.

6.

Prin Dispoziția viceprimarului municipiului Chișinău nr. 653 din 5 iulie 2021, dna Elena Rotari a fost numită în funcția de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Asociația Medicală Teritorială Râșcani pe o perioadă de 5 ani.

7.

La 4 august 2021, dna Valentina Pîslaru a formulat o acțiune în contencios administrativ pentru anularea dispoziției viceprimarului municipiului Chișinău nr. 653 din 5 iulie 2021 și emiterea ordinului de numire a sa în funcția de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Asociația Medicală Teritorială Râșcani.

8.

La 23 august 2021, dna Elena Rotari a formulat o acțiune în contencios administrativ prin care a solicitat anularea rezultatelor concursului pentru ocuparea funcției publice vacante de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Asociația Medicală Teritorială Râșcani.

9.

Prin Încheierea din 20 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, ambele cauze au fost conexate într-un singur dosar.

10.

Prin Hotărârea din 5 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de dna Elena Rotari și s-a admis acțiunea dnei Valentina Pîslaru.

11.

Hotărârea Judecătoriei Chișinău din 5 noiembrie 2021 a fost contestată cu apel de către dl avocat Petru Istrati, în interesele dnei Elena Rotari.

12.

La 13 decembrie 2023, în cadrul examinării cererii de apel, dl avocat Petru Istrati a ridicat excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 4 alin. (2

1

) din Legea ocrotirii sănătății nr. 411 din 28 martie 1995, a unor prevederi din pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016 și a unor prevederi din Regulamentul privind numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016.

13.

Prin încheierea din 10 ianuarie 2024, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă

14.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 4

Drepturile și libertățile omului

„(1) Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile omului se interpretează și se aplică în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte și legile ei interne, prioritate au reglementările internaționale”.

Articolul 6

Separația și colaborarea puterilor

„În Republica Moldova puterea legislativă, executivă și judecătorească sînt separate și colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituției”.

Articolul 7

Constituția, Lege Supremă

„Constituția Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege și nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituției nu are putere juridică”.

Articolul 8

Respectarea dreptului internațional și a tratatelor internaționale

„(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizației Națiunilor Unite și tratatele la care este parte, să-și bazeze relațiile cu alte state pe principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional.

(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internațional conținînd dispoziții contrare Constituției va trebui precedată de o revizuire a acesteia”.

Articolul 9

Principiile fundamentale privind proprietatea

„(1) Proprietatea este publică și privată. Ea se constituie din bunuri materiale și intelectuale.

[…]”.

Articolul 36

Dreptul la ocrotirea sănătății

„[…]

(3) Structura sistemului național de ocrotire a sănătății și mijloacele de protecție a sănătății fizice și mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii organice”.

Articolul 43

Dreptul la muncă și la protecția muncii

„(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum și la protecția împotriva șomajului.

[…]”.

Articolul 55

Exercitarea drepturilor și a libertăților

„Orice persoană își exercită drepturile și libertățile constituționale cu bunăcredință, fără să încalce drepturile și libertățile altora”.

Articolul 72

Categorii de legi

„(1) Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare.

(2) Legile constituționale sînt cele de revizuire a Constituției.

(3) Prin lege organică se reglementează:

[…]

f) organizarea administrației locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală;

[...]”.

Articolul 109

Principiile de bază ale administrării publice locale

„(1) Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilității autorităților administrației publice locale și ale consultării cetățenilor în problemele locale de interes deosebit.

(2) Autonomia privește atît organizarea și funcționarea administrației publice locale, cît și gestiunea colectivităților pe care le reprezintă.

(3) Aplicarea principiilor enunțate nu poate afecta caracterul de stat unitar”.

15.

Prevederile relevante ale

Legii ocrotirii sănătății nr. 411 din 28 martie 1995 sunt următoarele:

Articolul 4

Prestatorii de servicii medicale

„(1) Prestatorii de servicii medicale pot fi publici sau privați. Prestatorii publici de servicii medicale sînt instituțiile medico-sanitare publice și autoritățile/instituțiile bugetare.

(2) Instituția medico-sanitară publică se instituie prin decizie a Ministerului Sănătății sau a autorității administrației publice locale, în baza nomenclatorului prestatorilor de servicii medicale aprobat conform alin.(5). Instituția medico-sanitară publică departamentală se instituie prin decizie a autorității centrale de specialitate.

(2

1

) Conducătorii instituțiilor medico-sanitare publice republicane, regionale,

municipale

, raionale sunt selectați prin concurs organizat de Ministerul Sănătății și sunt numiți în funcție de către fondator. Eliberarea din funcție a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice republicane, regionale, municipale, raionale se efectuează de către fondator.

Regulamentul privind numirea în funcție a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice în bază de concurs se aprobă de Guvern

.

(2

2

) Conducătorul instituției medico-sanitare publice gestionează instituția în baza unui contract de management încheiat cu fondatorul pe o durată de 5 ani, conform contractului-tip de management al instituției medico-sanitare publice aprobat de Guvern. La expirarea termenului de 5 ani, funcția de conducător al instituției medico-sanitare publice devine vacantă. Funcția de conducător al instituției medico-sanitare publice nu poate fi ocupată de către persoana care activează concomitent în cadrul unui prestator privat de servicii medicale sau farmaceutice.

[…]

(5) Regulamentele și nomenclatorul prestatorilor de servicii medicale, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, precum și lista serviciilor prestate de acestea, sînt aprobate de Ministerul Sănătății, cu excepția celor ale organelor de drept și ale organelor militare.

(6) Parlamentul reorganizează, prin acte legislative, sistemul național de sănătate, domeniul medicamentului și al activității farmaceutice.

(7) Fondatorul aprobă organigrama și statele de personal ale prestatorului de servicii medicale”.

16.

Prevederile relevante ale

Hotărârii Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016 pentru aprobarea Regulamentului privind numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice și a Contractului-tip de management al instituției sunt următoarele:

„În temeiul prevederilor art. 4 alin. (2

1

) din Legea ocrotirii sănătății nr.411-III din 28 martie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 34, art. 373), cu modificările și completările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂȘTE:

Regulamentul privind numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice, conform anexei nr.1;

Contractul-tip de management al instituției, conform anexei nr.2.

va organiza concursurile de selectare a candidaților pentru ocuparea funcțiilor vacante de conducători ai instituțiilor medico-sanitare publice republicane,

municipale,

raionale, conform Regulamentului aprobat;

va elabora și va aproba anual, prin ordinul ministrului sănătății, lista indicatorilor de performanță pentru fiecare instituție medico-sanitară republicană, municipală, raională, precum și va analiza, în comun cu persoanele responsabile ale fondatorilor, îndeplinirea indicatorilor respectivi;

va asigura implementarea și monitorizarea executării prevederilor prezentei hotărîri.

[…]”

Anexa nr. 1

la Hotărârea Guvernului nr. 1016

din 1 septembrie 2016

REGULAMENTUL

privind numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor

instituțiilor medico-sanitare publice

I. DISPOZIȚII GENERALE

„1. Regulamentul privind numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice (în continuare – Regulamentul) este elaborat în temeiul prevederilor Legii ocrotirii sănătății nr.411/1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.34, art.373), cu modificările ulterioare, Codului civil al Republicii Moldova nr.1107/2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.82-86, art.661), cu modificările ulterioare, Codului muncii al Republicii Moldova nr.154/2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.159-162, art.648), cu modificările ulterioare, Legii integrității nr.82/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.229-243, art.360), cu modificările ulterioare, și al altor acte normative în vigoare.

transparență – informarea amplă privind posturile vacante și condițiile pentru ocuparea lor, asigurarea accesului liber de participare la concurs, punerea la dispoziția tuturor persoanelor interesate a informațiilor referitoare la modul de organizare și desfășurare a concursului;

obiectivitate – crearea condițiilor egale pentru candidații la ocuparea funcțiilor vacante; asigurarea selectării pe baza unor criterii clar definite și a unei metodologii unice de evaluare a nivelului de competență al candidaților;

meritocrație – selectarea, pe baza rezultatelor obținute, a celor mai competente persoane.

II. ORGANIZAREA CONCURSULUI

municipale

și raionale sunt ocupate exclusiv pe bază de concurs, organizat de către Ministerul Sănătății.

6.

Ministerul Sănătății anunță concurs pentru ocuparea funcției de conducător al instituției medico-sanitare publice cu cel puțin 90 de zile înainte de expirarea termenului aflării în funcție a conducătorului actual. În caz de încetare a relațiilor contractuale înainte de expirarea termenului, Ministerul Sănătății anunță concurs cu cel mult 30 de zile de la data apariției funcției vacante de conducător al instituției medico-sanitare publice.

[…]

Ministerul Sănătății

în fiecare caz aparte, în funcție de categoria instituției (republicană, municipală, raională) sau de particularitățile specifice de activitate.

Ministerului Sănătății

un dosar, care include următoarele:

[…]

11) declarația de integritate privind lipsa conflictelor de interese și existența rudelor și afinilor până la gradul al IV-lea inclusiv (părinte, frate/soră, bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătușă, soțul/soția, copilul, concubinul/concubina), care sunt angajați în instituția medico-sanitară publică pentru care a fost anunțat concurs și privind lipsa relației de rudenie cu persoanele responsabile ale fondatorului acesteia, conform modelului aprobat de

Ministerul Sănătății

și publicat pe pagina sa web oficială;

[…]

13.

În timp de 3 zile după expirarea termenului de depunere a dosarelor, ministrul sănătății emite ordinul de constituire a Comisiei pentru organizarea și desfășurarea concursului (în continuare – Comisie)

.

14.

Comisia pentru organizarea și desfășurarea concursului este formată dintr-un număr impar de membri, și anume: președinte – ministru al sănătății, secretar de stat sau secretar general al ministerului; vicepreședinte – reprezentant al fondatorului instituției pentru care s-a anunțat concurs; director general sau reprezentant la Compania Națională de Asigurări în Medicină; un funcționar public din cadrul Direcției generale politici în domeniul serviciilor medicale integrate (conform profilului instituției medicale); un funcționar public din cadrul Direcției politici în domeniul managementului personalului medical; un funcționar public din cadrul Direcției politici de buget și asigurări medicale; un reprezentat din cadrul Consiliului de administrație al instituției; un reprezentant al Federației Sindicale „Sănătatea”; un reprezentant al colectivului.

În componența Comisiei se include în calitate de membru cu drept de vot un reprezentant al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, în cazul în care în instituția pentru care s-a anunțat concurs există o bază clinică universitară sau de cercetare.

Secretarul Comisiei este un funcționar al subdiviziunii responsabile de resursele umane din cadrul Ministerului Sănătății, fără drept de vot

.

Ministerului Sănătății

și informează candidații referitor la data, ora și locul unde se va desfășura următoarea etapă a concursului.

15

1

. În cazul necorespunderii dosarului cu cerințele stabilite pentru înscrierea la concurs sau cu cerințele specifice, secretarul Comisiei anunță despre acest fapt candidatul, acordând-i un termen de 3 zile lucrătoare pentru remedierea situației, iar dacă candidatul nu remediază situația în termenul stabilit, dosarul candidatului se respinge la prima ședință a Comisiei, comunicând-i-se acest fapt. Dacă nu au fost depuse dosare în termenul stabilit sau nu este acceptat niciun dosar sau a fost admis doar un singur candidat,

Ministerul Sănătății

anunță prelungirea termenului de depunere a dosarelor pentru o perioadă similară cu cea inițială (cel puțin 15 zile).

[…]

1) evaluarea proiectului planului strategic de dezvoltare a instituției pentru următorii 5 ani;

2) interviul, în baza competențelor

determinate de către Ministerul Sănătății

.

24

1

. Condițiile de elaborare, conținut și evaluare a proiectului planului strategic de dezvoltare al instituției pe 5 ani se stabilesc de

Ministerul Sănătății

și se publică pe pagina sa web oficială.

[…]

26

1

. Dacă niciun candidat nu acumulează mai mult de 50% din punctajul stabilit, conform metodologiei aprobate, Comisia consideră concursul eșuat, și

Ministerul Sănătății

anunță un concurs nou.

[…]

30.

Ministerul Sănătății, în termen de 3 zile lucrătoare, informează în scris Fondatorul (după caz) privitor la candidatul acceptat pentru funcția de conducător

.

[…]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

17.

Autorul excepției susține că, potrivit articolului 4 alin. (2

1

) din Legea ocrotirii sănătății, conducătorii instituțiilor medico-sanitare publice municipale sunt selectați prin concurs, organizat de Ministerul Sănătății conform prevederilor Regulamentului privind numirea în funcție a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice, aprobat de Guvern. Potrivit autorului excepției, aprobarea de către Guvern a Regulamentului privind numirea în funcție a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice pe bază de concurs contravine principiului autonomiei locale, garantat de articolul 109 din Constituție.

18.

Totodată, autorul sesizării a criticat inclusiv atribuțiile Ministerului Sănătății de a anunța concursul pentru ocuparea funcției de conducător al instituției medico-sanitare publice și de a constitui Comisia pentru organizarea și desfășurarea concursului. În special, autorul excepției a menționat că prevederile în discuție sunt contrare principiului descentralizării administrative, pe baza căruia autoritatea locală ar trebui să aibă competența de a numi conducătorii instituțiilor medico-sanitare publice municipale în care deține calitatea de fondator.

19.

Autorul excepției pretinde că prevederile contestate contravin articolelor 4, 6, 7, 8, 9, 36, 43, 55, 72 alin. (3) lit. f) și 109 din Constituție.

B. Aprecierea Curții

20.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

21.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor Parlamentului și a hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea ocrotirii sănătății nr. 411 din 28 martie 1995 și din Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice și a Contractului-tip de management al instituției nr. 1016 din 1 septembrie 2016, ține de competența Curții Constituționale.

22.

Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

23.

Curtea observă că obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă textul „municipale” și „Regulamentul privind numirea în funcție a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice în bază de concurs se aprobă de Guvern” din articolul 4 alin. (2

1

) din Legea ocrotirii sănătății și textele „municipale”, „Ministerul Sănătății” (la forma gramaticală corespunzătoare) din punctul 2 alineatul întâi din Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016 și din punctele 5, 10, 11, 15, 15

1

, 24, 24

1

, 26

1

, inclusiv punctele 6, 13, 14, și 30 din Regulamentul privind numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016, în măsura în care prevederile menționate se referă la instituțiile medico-sanitare publice municipale. Curtea reține că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

24.

Curtea a stabilit în jurisprudența sa, ca o condiție de admisibilitate a sesizării privind excepția de neconstituționalitate, și faptul că prevederile contestate trebuie să fie aplicabile la soluționarea cauzei (a se vedea HCC nr. 2 din 9 februarie 2016, punctul 1 din dispozitiv). Prin Încheierea din 10 ianuarie 2024, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a reținut că normele contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei menționate.

25.

Curtea notează că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (DCC nr. 14 din 7 februarie 2023, § 21; DCC nr. 174 din 7 decembrie 2023, § 20).

26.

Curtea reține că autorul excepției a invocat articolele 4 (

drepturile și libertățile omului

), 6 (

separația și colaborarea puterilor

), 7 (

Constituția, Legea Supremă

), 8 (

respectarea dreptului internațional și a tratatelor internaționale

), 9 (

principiile fundamentale privind proprietatea

), 36 (

dreptul la ocrotirea sănătății

), 43 (

dreptul la muncă și la protecția muncii

), 55 (

exercitarea drepturilor și a libertăților

), 72 alin. (3) lit. f)

(

categorii de legi

) și 109 (

principiile de bază ale administrării publice locale

) din Constituție.

27.

Curtea reamintește că articolele 4, 6, 7 și 8 din Constituție nu pot fi invocate de sine stătător. Pentru a fi incidente, autorul trebuie să demonstreze existența unor ingerințe în drepturile fundamentale garantate de Constituție. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinței, Curtea poate aplica prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr. 90 din 25 iulie 2023, § 19).

28.

Referitor la incidența articolelor 9, 36, 43, 55 și 72 alin.(3) lit. f) din Constituție, Curtea observă că autorul nu a argumentat caracterul contradictoriu al prevederilor contestate cu normele constituționale invocate. Astfel, Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituție nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate. Curtea a stabilit că, dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepții de neconstituționalitate, ea s-ar substitui autorului acesteia în privința formulării unor critici de neconstituționalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (DCC nr. 182 din 25 noiembrie 2021, §§ 16, 18; DCC nr. 117 din 8 septembrie 2022, §§ 14-15; DCC nr. 136 din 19 octombrie 2023, § 20).

29.

În continuare, Curtea observă că autorul a invocat și încălcarea articolului 109 din Constituție. Autorul excepției a susținut că competența și atribuțiile Guvernului și, în special, ale Ministerului Sănătății referitoare la numirea în funcție a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice municipale în care Consiliul municipal Chișinău deține calitatea de fondator reprezintă o ingerință nejustificată în exercitarea principiilor autonomiei locale.

30.

Curtea observă că argumentul principal al autorului sesizării se referă la o pretinsă limitare a exercițiului autonomiei locale de către autoritățile publice locale fondatoare ale instituțiilor medico-sanitare publice municipale, în prezenta cauză, autoritățile publice locale ale municipiului Chișinău. Astfel, prin raportare la articolul 109 din Constituție, autorul sesizării pretinde că în cadrul procedurii de alegere a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice municipale/raionale factorul decisiv este atribuit Guvernului, în persoana Ministerului Sănătății, dar nu fondatorului acestor instituții, pentru că anume acest minister organizează concursul, iar majoritatea membrilor comisiei de concurs sunt reprezentanți (direct sau indirect) ai puterii executive. Prin urmare, autorul sesizării nu pledează în interesele sale, dar în interesele fondatorilor instituțiilor medico-sanitare publice municipale, în prezenta cauză, în interesul autorităților publice locale ale municipiului Chișinău, care au calitatea de terți în cauza de contencios administrativ în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate.

31.

În acest context, Curtea reiterează că excepția de neconstituționalitate nu poate fi ridicată pentru protejarea drepturilor și intereselor unor persoane terțe (a se vedea,

mutatis mutandis

, DCC nr. 57 din 5 iunie 2020, § 19; DCC nr. 90 din 23 iulie 2020, § 19).

32.

În jurisprudența sa, Curtea a reținut că excepția de neconstituționalitate nu manifestă doar o funcție preventivă, ci și una reparatorie, pentru că aceasta privește, în primul rând, situația concretă a părții lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar acest instrument devenind o

actio popularis

, pierzându-se, în aceste condiții, caracterul concret și efectiv al excepției (a se vedea DCC nr. 10 din 26 ianuarie 2021, § 20; DCC nr. 108 din 29 august 2023, § 22; DCC nr. 115 din 26 septembrie 2023, § 24, DCC nr. 180 din 14 decembrie 2023, § 29).

33.

Prin urmare, pe baza celor menționate

supra

, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1.

Se declară inadmisibilă

sesizarea privind excepția de neconstituționalitate

a unor prevederi din articolul 4 alin. (2

1

) din Legea ocrotirii sănătății nr. 411 din 28 martie 1995, a unor prevederi din pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016 și a unor prevederi din Regulamentul privind numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016, ridicată de dl avocat Petru Istrati, în interesele dnei Elena Rotari, în dosarul nr. 3a-894/2022, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

Președinte de ședință Liuba ȘOVA

Chișinău, 6 iunie 2024

DCC nr. 58

Dosarul nr. 5g/2024