Decizie nr. 4 din 19.01.2023

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 87 alin. (1) lit. f) din Codul muncii, adoptat prin Legea nr. 154 din 28 martie 2003, ridicată de dl avocat Alexei Tighinean, în interesele dlui Grigore Gojan, în dosarul nr. 2a-4020/2021, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecători ai Curții de Apel Chișinău format din doamna Liuba Pruteanu și domnii Ion Țurcanu și Iurie Cotruță, în baza articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție. A. Circumstanțele litigiului principal

La 24 octombrie 2019, dlui Grigore Gojan i-au fost aduse la cunoștință ordinele de concediere din funcția de director al Instituției medico-sanitare publice „Policlinica de Stat” și de numire a sa în funcția de director-interimar al instituției menționate, până la numirea, în modul stabilit, a unui alt conducător. La baza acestor ordine a stat articolul 86 alin. (1) lit. f) din Codul muncii, care stabilește că angajatorul poate să desfacă, din proprie inițiativă, contractul individual de muncă încheiat pe un termen nedeterminat cu conducătorul unității, cu adjuncții conducătorului unității și cu contabilul-șef, în cazul schimbării proprietarului unității.

La 25 noiembrie 2019, dl Grigore Gojan s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, prin care a solicitat anularea ordinelor menționate mai sus, restabilirea în funcția anterior deținută și repararea prejudiciului moral. Printr-o Hotărâre, din 23 iulie 2021, a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată în discuție a fost admisă parțial. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a atacat cu apel la Curtea de Apel Chișinău această hotărâre.

În cadrul procesului în instanța de apel, dl avocat Alexei Tighinean a formulat, în interesele dlui Grigore Gojan, excepția de neconstituționalitate a articolului 86 alin. (1) lit. f) din Codul muncii.

Prin Încheierea din 18 octombrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a admis cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 7 Constituția, Lege Supremă „Constituția Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege și nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituției nu are putere juridică.” Articolul 16 Egalitatea „(1) Respectarea și ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului. (2) Toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială.”

Prevederile relevante ale Codului muncii, adoptat prin Legea nr. 154 din 28 martie 2003, sunt următoarele: Articolul 86 Concedierea (1) Concedierea – desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată – se admite pentru următoarele motive: […] f) schimbarea proprietarului unității (în privința conducătorului unității, a adjuncților săi, a contabilului-șef) ; […].” ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

Autorul excepției susține că articolul 86 alin. (1) lit. f) din Codul muncii, care prevede că angajatorul poate desface contractul individual de muncă încheiat cu conducătorul unității din motivul schimbării proprietarului, instituie un regim discriminatoriu între salariații conducători de unități și alte categorii de salariați.

Pe de altă parte, autorul excepției susține că în legislație nu se precizează ce implică schimbarea proprietarului unei unități. În opinia autorului, transferul dreptului de gestiune economică asupra unui bun proprietate publică de la o autoritate publică către o altă autoritate publică nu reprezintă un transfer al dreptului de proprietate asupra unității.

În sesizare, autorul susține că aceste deficiențe afectează articolele 7 și 16 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul muncii, ține de competența Curții Constituționale.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reprezentantul părții în proces. Astfel, sesizarea este formulată de subiectul căruia îi este conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie articolul 86 alin. (1) lit. f) din Codul muncii. Curtea observă că a examinat anterior norma contestată din perspectiva pretinsei discriminări între salariații contabili-șefi și alte categorii de salariați, în acest sens fiind pronunțată Decizia nr. 24 din 29 martie 2018. Totuși, Curtea reține că în acest caz autorul excepției susține neconstituționalitatea normei din perspectiva conducătorului unității.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în cadrul unui proces aflat pe rolul Curții de Apel Chișinău care are ca obiect examinarea apelului formulat împotriva unei hotărâri în care a fost aplicat articolul contestat. Astfel, dispozițiile contestate în prezenta cauză ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

Curtea reține că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental garantat de Constituție (DCC nr. 86 din 8 iunie 2021, § 18).

În sesizare, autorul a susținut incidența articolelor 7 [ Constituția, Lege Supremă ] și 16 [ egalitatea ] din Constituție.

Cu referire la pretinsa încălcare a articolului 7 din Constituție, Curtea reține că, în prezenta cauză, acesta comportă un caracter general și nu poate constitui un reper individual și separat. Această normă poate fi invocată numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituție, care trebuie să fie aplicabilă (DCC nr. 186 din 25 noiembrie 2021, § 21).

În jurisprudența sa, Curtea a notat că articolul 16 din Constituție nu poate fi aplicat de sine stătător, ci doar dacă este coroborat cu un drept fundamental. Principiul nediscriminării nu constituie o problemă de constituționalitate atât timp cât nu este afectat un drept fundamental (DCC nr. 138 din 14 septembrie 2021, § 23; DCC nr. 9 din 20 ianuarie 2022, § 22).

Totodată, sub aparența unor critici de neclaritate a prevederilor contestate, autorul sesizării îi cere Curții să ofere o interpretare de care să profite la examinarea cauzei sale. În acest context, Curtea reiterează că aspectele legate de interpretarea și de aplicarea legii în situații concrete excedează controlului de constituționalitate și reprezintă o competență a instanțelor de judecată (DCC nr. 20 din 17 februarie 2022, § 31)

Prin urmare, în baza celor menționate supra , Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională DECIDE: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 86 alin. (1) lit. f) din Codul muncii, adoptat prin Legea nr. 154 din 23 martie 2003, ridicată de dl avocat Alexei Tighinean, în interesele dlui Grigore Gojan, în dosarul nr. 2a-4020/2021, pendinte la Curtea de Apel Chișinău. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Domnica MANOLE Chișinău, 19 ianuarie 2023 DCC nr. 4 Dosarul nr. 168g/2022