Decizie nr. 138 din 14.09.2021

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „cu excepția persoanelor indicate la articolul 247” din alin. (2) pct. 2) și pct. 6) lit. e) din articolul 43 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, ridicată de dna Veronica Cristea (Zapolschi), parte în dosarul nr. 2i-565/19, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna judecător Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău, sediul central, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. A. Circumstanțele litigiului principal

Prin Hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul central, din 4 septembrie 2019 a fost intentat procesul de insolvabilitate în privința debitorului S.R.L. ,,Wholemark-M”.

Pe 21 octombrie 2019, dna Veronica Cristea (Zapolschi) a formulat o cerere de admitere a creanței în mărime de: 55 281,97 lei - restanță la salariu, 66 243,69 lei - penalitate de întârziere, 10 000,00 lei - prejudiciu moral pentru neachitarea la timp a salariului și 13 000 lei - cheltuieli de asistență juridică.

Administratorul insolvabilității a admis parțial creanța dnei Veronica Cristea (Zapolschi) în sumă de 55 281,97 lei, atribuindu-i statutul de creanță chirografară de rangul VI.

Pe 12 noiembrie 2019, reprezentantul debitorului S.R.L. „Wholemark-M” a formulat o contestație împotriva admiterii creanței dnei Veronica Cristea (Zapolschi) în tabelul definitiv al creanțelor.

Prin Încheierea din 30 noiembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul central, a admis parțial contestația înaintată de reprezentantul debitorului S.R.L. „Wholemark-M” și a validat creanța formulată de dna Veronica Cristea (Zapolschi) în sumă de 49772,87 lei cu statut de creanță chirografară de rangul VI, în rest contestația înaintată de reprezentantul debitorului a fost respinsă.

Prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 6 aprilie 2021, a fost respins recursul dnei Veronica Cristea (Zapolschi) fiind menținută Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul central, din 30 noiembrie 2020.

Pe 1 martie 2021, dna Veronica Cristea (Zapolschi), în temeiul articolului 144 al Legii insolvabilității, a solicitat rectificarea rangului creanței validate.

Pe 19 mai 2021, dna Veronica Cristea (Zapolschi) a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „cu excepția persoanelor indicate la art. 247” din alin. (2) pct. 2) și punctului 6) lit. e) din articolul 43 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012.

Prin Încheierea din 20 mai 2021, Judecătoria Chișinău, sediul central, a admis cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 16 Egalitatea „(1) Respectarea și ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului. (2) Toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială.” Articolul 43 Dreptul la muncă și la protecția muncii „(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum și la protecția împotriva șomajului. (2) Salariații au dreptul la protecția muncii. Măsurile de protecție privesc securitatea și igiena muncii, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum și alte situații specifice. […].” Articolul 46 Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia „(1) Dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului sunt garantate. (2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. […].”

Prevederile relevante ale Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele: Articolul 43 Modul de executare a creanțelor chirografare și a cheltuielilor masei debitoare „(1) Din masa debitoare se acoperă în primul rând cheltuielile procesului de insolvabilitate și obligațiile masei debitoare. (2) Creanțele chirografare se împart în ranguri și se plătesc în următoarea consecutivitate: 1) creanțele din dăunarea sănătății sau din cauzarea morții. Capitalizarea acestor creanțe se face conform Legii nr.123-XIV din 30 iulie 1998 cu privire la capitalizarea plăților periodice; 2) creanțele salariale față de angajați, cu excepția persoanelor indicate la articolul 247, și remunerația datorată pentru operele de serviciu create; 3) creanțele rezultate din creditele, împrumuturile și garanțiile de stat interne și externe acordate de către Ministerul Finanțelor (capitalul, dobânda, comisioanele contractuale), impozitele și alte plăți obligatorii către bugetul public național; 4) creanțele de restituire (achitare) a datoriilor față de rezervele materiale ale statului; 5) alte creanțe chirografare care nu sunt de rang inferior; 6) creanțele chirografare de rang inferior care au următoarele clase: a) dobânda la creanțele creditorilor chirografari calculată după intentarea procesului; b) amenzile, penalitățile și alte sancțiuni pentru neexecutarea obligațiilor; c) creanțele din prestațiile gratuite ale debitorului; d) creanțele rezultate din împrumuturile unui asociat, acționar sau membru al debitorului ori ale persoanelor afiliate; e) creanțele salariale ale persoanelor indicate la articolul 247. (3) Creanțele chirografare se execută conform rangului acestora. Creanțele următorului rang se execută numai după executarea în totalitate a creanțelor rangului precedent. În caz de insuficiență a masei debitoare, distribuirea bunurilor în cadrul aceluiași rang se efectuează proporțional. (4) Prevederile alin.(3) se aplică în modul corespunzător și la clasele de creditori de rang inferior. (5) Pentru asigurarea cheltuielilor viitoare ale procesului de insolvabilitate și pentru asigurarea obligațiilor masei debitoare se va constitui o rezervă a acestei mase, care nu va fi distribuită între creditori până la distribuirea finală. În caz de necesitate, rezerva destinată să acopere cheltuielile viitoare ale masei debitoare va fi majorată sau redusă la decizia comitetului creditorilor sau adunării creditorilor. Articolul 247 Membrii organelor de conducere ale debitorului „(1) În sensul prezentei legi, membri ai organelor de conducere ale debitorului pot fi: debitorul persoană fizică ce desfășoară activitate individuală de întreprinzător, fondatorul întreprinderii individuale sau al gospodăriei țărănești (de fermier), administratorii societăților comerciale, membrii organelor executive, membrii consiliilor de supraveghere (de observatori), lichidatorii și membrii comisiilor de lichidare, contabilii. (2) Prevederile alin. (1) se aplică persoanelor care dețineau funcțiile respective la data intentării procesului de insolvabilitate, precum și celor care au deținut aceste funcții pe parcursul ultimelor 24 de luni anterioare intentării procesului.” ÎN DREPT A. Argumentele autoarei sesizării privind excepția de neconstituționalitate

Autoarea excepției menționează că raporturile juridice de muncă impun asigurarea egalității salariaților în fața angajatorului în ceea ce privește condițiile de remunerare a muncii.

De asemenea, obligația salarială reprezintă o prioritate absolută în situația de lichidare a întreprinderii, iar salariul față de salariați trebuie achitat prioritar (rangul I și rangul II). Reglementarea salarială ca rang prioritar reprezintă o garanție suplimentară, iar legislatorul urmărește posibilitatea excluderii prestării muncii neremunerate. În speță, legislatorul a instituit o derogare contrară principiilor constituționale și a admis ipoteza că salariatul nu va fi remunerat pentru munca prestată. Starea de insolvabilitate nu este un factor ce depinde de organele de conducere, cu atât mai mult de un contabil, care are atribuții descrise de Legea contabilității și nu are putere de decizie administrativă. Prevederile contestate creează situația ca o muncă salarială să nu fie achitată. Salariul nu este o creanță obișnuită, ci reprezintă unica și principala sursa de existență curentă și de întreținere a persoanei.

Potrivit autoarei sesizării, dispozițiile contestate sunt contrare articolelor 16, 43, 46 și 127 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilității, ține de competența Curții Constituționale .

Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este formulată de subiectele cărora li s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie textul „cu excepția persoanelor indicate la art. 247” din alin. (2) pct. 2) și pct. 6) lit. e) din articolul 43 al Legii insolvabilității. Curtea admite că normele contestate ar putea fi aplicate la soluționarea cauzei. După cum rezultă din sesizare și din încheierea instanței, pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul central, se află o contestație cu privire la rectificarea rangului creanței validate.

Curtea reține că autoarea sesizării a invocat articolele 16 [ egalitatea ], 43 [ dreptul la muncă și protecția muncii ], 46 [ dreptul la proprietate privată și protecția acesteia ] și 127 [ proprietatea ] din Constituție.

Curtea observă că autoarea sesizării a menționat că norma contestată poartă un caracter discriminatoriu, iar argumentele sale s-au referit la egalitatea de tratament dintre salariații unei întreprinderi aflate în stare de insolvabilitate.

Curtea notează că articolul 16 din Constituție nu poate fi aplicat de sine stătător, ci doar dacă este coroborat cu un drept fundamental. Principiul nediscriminării nu constituie o problemă de constituționalitate atât timp cât nu este afectat un drept fundamental. Acest articol operează prin completarea celorlalte dispoziții constituționale (a se vedea HCC nr. 2 din 12 ianuarie 2021, § 22).

În acest sens, cu referire la incidența articolelor 43, 46 și 127 din Constituție, autoarea nu a oferit argumente care să demonstreze caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu normele constituționale. Curtea reține că simpla enumerare a normelor constituționale, în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relație de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate.

Dacă ar proceda la examinarea sesizării formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituțională s-ar substitui autorului ei în invocarea argumentelor de neconstituționalitate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu. Acest tip de control este inadmisibil în condițiile în care, prin prisma articolului 24 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și articolului 39 din Codul jurisdicției constituționale, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul și împrejurările pe care subiectul își bazează cerințele, să prezinte normele legale și argumentele care justifică faptul că prevederea contestată contravine Constituției, precum și legătura cauzală directă între norma contestată și argumentele invocate (a se vedea DCC nr. 46 din 1 aprilie 2021, § 16; DCC nr. 65 din 13 mai 2021, § 17).

În situații similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate, precizând că simpla trimitere la un text din Constituție, fără explicarea pretinsei neconformități cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr. 46 din 1 aprilie 2021, § 17; DCC nr. 65 din 13 mai 2021, § 18).

Prin urmare, în baza celor menționate supra , Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională DECIDE: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „cu excepția persoanelor indicate la art. 247” din alineatul (2) punctul 2) și a punctului 6) litera e) din articolul 43 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, ridicată de dna Veronica Cristea (Zapolschi), parte în dosarul nr. 2i-565/19, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Domnica MANOLE Chișinău, 14 septembrie 2021 DCC nr. 138 Dosarul nr. 119g/2021