Decizie nr. 46 din 12.04.2022

La originea cauzei se află sesizarea ridicată de dl Marcel Lungu, administrator autorizat, în dosarul nr. 2i-661/19, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central, privind excepția de neconstituționalitate:: - a articolului 20 din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr. 1163 din 24 aprilie 1997, cu referire la neincluderea venitului obținut din valorificarea masei debitoare în procedura de faliment în lista surselor de venit neimpozabil; - a articolului 54 2 alin. (3) din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr. 1163 din 24 aprilie 1997, cu referire la omisiunea de a reglementa că în obiectul impunerii nu se includ „veniturile” debitorului aflat în procedura de insolvabilitate, obținute în procedura de faliment ca rezultat al valorificării masei debitoare; - și a articolului 116 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, din perspectiva lipsei de reglementare a situației că debitorul după trecerea la procedura de faliment, cu dizolvarea și lichidarea patrimoniului își încetează activitatea de întreprinzător, iar mijloacele bănești obținute din vânzarea masei debitoare nu constituie venit în sensul legislației fiscale.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna judecător Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău, sediul central, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. A. Circumstanțele litigiului principal

Prin Hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul central, din 18 decembrie 2019, s-a intentat procesul de insolvabilitate față de Î.M. „Sinax” S.R.L.

Prin Hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul central, din 17 iulie 2020, s-a dispus trecerea în procedura falimentului a debitorului, lichidarea patrimoniului și distribuirea produsului rezultat.

În cadrul ședinței de judecată, dl Marcel Lungu a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolelor 20 și 54 2 alin. (3) din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr. 1163 din 24 aprilie 1997, și a articolului 116 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012.

Prin Încheierea din 26 octombrie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul central, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 20 Accesul liber la justiție „(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.” Articolul 46 Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia „(1) Dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului sunt garantate. (2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. […]”.

Prevederile relevante ale Codului fiscal, adoptat prin Legea nr. 1163 din 24 aprilie 1997, sunt următoarele: Articolul 20 Sursele de venit neimpozabile „În venitul brut nu se includ următoarele tipuri de venit: a) anuitățile sub formă de drepturi de asigurări sociale achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat și drepturi de asistență socială achitate din bugetul de stat, specificate de legislația în vigoare, inclusiv primite în baza tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte; sumele și despăgubirile de asigurare, primite în baza contractelor de asigurare și coasigurare, exclusiv primite în cazul înlocuirii forțate a proprietății conform art.22; b) despăgubirile și indemnizațiile unice primite, conform legislației, în urma unui accident de muncă sau în urma unei boli profesionale, de salariați ori de moștenitorii lor legali; c) plățile, precum și alte forme de compensații acordate în caz de boală, de traumatisme, sau în alte cazuri de incapacitate temporară de muncă, conform contractelor de asigurare de sănătate; d) compensarea cheltuielilor salariaților legate de îndeplinirea obligațiilor de serviciu: pentru aparatul Președintelui Republicii Moldova, Parlament și aparatul acestuia, aparatul Guvernului, în limitele și în modul stabilite de Președintele Republicii Moldova, Parlament și, respectiv, de Guvern. Compensarea cheltuielilor salariaților agenților economici legate de îndeplinirea obligațiilor de serviciu, în limitele stabilite de actele normative și în modul stabilit de Guvern. Compensarea cheltuielilor salariaților legate de îndeplinirea obligațiilor de serviciu în cazul depășirii limitelor de cazare stabilite de Guvern; d 1 ) restituirea cheltuielilor și plăților compensatorii ce țin de executarea obligațiilor de serviciu ale militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă din organele apărării naționale și de ocrotire a normelor de drept, securității statului și ordinii publice din contul bugetului de stat, și anume: - restituirea cheltuielilor la transportul militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă din organele apărării naționale, securității statului și ordinii publice și membrilor familiilor lor, al bunurilor personale ale acestora în legătură cu încadrarea în serviciu, îndeplinirea serviciului și trecerea în rezervă (retragerea), inclusiv a cheltuielilor de transport legate de deplasare la tratament balneosanatorial, locul petrecerii concediului obligatoriu, precum și a cheltuielilor la transportul recruților și rezerviștilor chemați la concentrare sau mobilizare; - restituirea cheltuielilor de transport tur-retur funcționarilor vamali care își exercită atribuțiile de serviciu într-o altă localitate decît cea în care își are domiciliul; - indemnizația de transfer; - indemnizația unică de instalare; - indemnizația unică plătită absolvenților instituțiilor de învățământ militar și instituției de învățământ superior cu statut de mare unitate specială; - compensația bănească pentru închirierea spațiului locativ; - compensația bănească pentru procurarea sau construcția spațiului locativ; – compensația bănească, echivalentă normelor de asigurare pentru rația alimentară și echipament, în mărimea stabilită de Guvern; d 2 ) sumele primite de către persoane fizice și juridice ca despăgubire pentru prejudiciul cauzat sau/și venitul ratat ca urmare a efectuării cercetărilor arheologice pe terenurile aflate în proprietatea sau în posesia acestor persoane; d 3 ) sumele primite de către persoane fizice și juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acțiuni ilegale (inacțiuni) ori ca urmare a unor calamități naturale sau tehnogene, cataclisme, epidemii, epizootii; d 4 ) sumele primite de proprietari sau deținători pentru bunurile rechiziționate în interes public, pe perioada rechiziției, conform legislației; d 5 ) compensația bănească acordată de la bugetul de stat persoanelor beneficiare ale Programului de stat "Prima casă", în modul stabilit de Guvern; d 6 ) plățile suportate de angajator conform art.24 alin.(19)–(20); d 7 ) compensația bănească anuală acordată personalului didactic din instituțiile publice de învățămînt general, conform modului stabilit de Guvern; e) bursele elevilor, studenților și persoanelor aflate la învățământ postuniversitar sau la învățământ postuniversitar specializat la instituțiile de învățămînt de stat și particulare, în conformitate cu legislația cu privire la învățămînt, stabilite de aceste instituții de învățământ, precum și bursele acordate de către organizațiile filantropice, cu excepția retribuției pentru activitatea didactică sau de cercetare, indemnizațiile unice acordate tinerilor specialiști angajați la lucru, conform repartizării, în localitățile rurale; f) pensiile alimentare și indemnizațiile pentru copii; h) compensațiile nominative plătite păturilor insuficient asigurate, social vulnerabile ale populației, precum și prestațiile de asigurări sociale, care nu sunt achitate sub formă de anuități; i) patrimoniul primit de către persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație sau de moștenire, cu excepția donațiilor efectuate conform art.901 alin.(31); i 1 ) patrimoniul primit de către casele de copii de tip familial cu titlu de donație; j) veniturile de la primirea gratuită a proprietății, inclusiv a mijloacelor bănești, conform deciziei Guvernului sau a autorităților competente ale administrației publice locale; l) ajutoarele primite de la organizații filantropice – fundații și asociații obștești – în conformitate cu prevederile statutului acestor organizații și ale legislației; m) contribuțiile la capitalul unui agent economic și contribuțiile vărsate în vederea acoperirii pierderilor financiare și echilibrării activelor nete negative, prevăzute la art.55; n) veniturile misiunilor diplomatice și altor misiuni asimilate lor, organizațiilor statelor străine, organizațiilor internaționale și personalului acestora, prevăzute la art.54; o) sumele pe care le primesc donatorii de sînge de la instituțiile medicale de stat; p 1 ) câștigurile de la loterii și/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câștig nu depășește 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), cu excepția câștigurilor obținute prin intermediul rețelelor de comunicații electronice; p 2 ) câștigurile de la campaniile promoționale în partea în care valoarea fiecărui cîștig nu depășește mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1); q) mijloacele bănești plătite, sub formă de ajutor material unic sau de reparare a prejudiciului, unor categorii de funcționari publici sau familiilor acestora, în conformitate cu legislația; r) ajutorul material obținut de persoanele fizice din fondurile de rezervă ale Guvernului, ale autorităților administrației publice locale, din mijloacele Fondului de susținere socială a populației, precum și din mijloacele sindicatelor, în conformitate cu regulamentele care prevăd acordarea unui astfel de ajutor. În cazul ajutorului material acordat din mijloacele sindicatelor, limita neimpozabilă constituie un salariu mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat anual de Guvern, per angajat anual, cu excepția ajutorului acordat în caz de deces și/sau boală a angajatului sau a rudelor și/sau afinilor de gradul I ai acestuia; s) ajutorul financiar obținut de către sportivi și antrenori de la Comitetul Internațional Olimpic, premiile obținute de către sportivi, antrenori și tehnicieni la competițiile sportive internaționale, bursele sportive și indemnizațiile acordate loturilor naționale în vederea pregătirii și participării la competițiile internaționale oficiale; t) ajutorul financiar obținut de Comitetul Național Olimpic și Sportiv și de federațiile sportive naționale de profil de la Comitetul Internațional Olimpic, federațiile sportive europene și internaționale de profil și de la alte organizații sportive internaționale; u) premiul național al Republicii Moldova în domeniul literaturii, artei, arhitecturii, științei și tehnicii, precum și premiile elevilor și profesorilor animatori acordate, în mărimi stabilite în actele normative în vigoare, pentru performanțele obținute în cadrul olimpiadelor și concursurilor raionale, orășenești, municipale, zonale, republicane, regionale și internaționale; w) recompensa acordată membrilor gospodăriilor (familiilor) pentru participarea la sondajele selective efectuate de organele de statistică; x) veniturile persoanelor fizice obținute din activitatea în baza patentei de întreprinzător; y) veniturile obținute de persoanele fizice, cu excepția întreprinzătorilor individuali și gospodăriilor țărănești (de fermier), de la predarea ambalajului returnabil, a reziduurilor și deșeurilor de hârtie, carton, cauciuc, plastic și de sticlă (cioburi de sticlă), precum și a acumulatoarelor electrice uzate; y 1 ) veniturile obținute de persoanele fizice, cu excepția întreprinzătorilor individuali și a gospodăriilor țărănești (de fermier), de la comercializarea producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, efectuată în adresa altei persoane fizice, cu excepția întreprinzătorilor individuali și a gospodăriilor țărănești (de fermier); y 2 ) veniturile obținute de persoanele fizice, cu excepția întreprinzătorilor individuali și a gospodăriilor țărănești (de fermier), de la livrarea laptelui natural; y3) veniturile obținute de persoanele fizice rezidente (cetățeni ai Republicii Moldova și apatrizi) de la înstrăinarea locuinței de bază; z) veniturile obținute în urma utilizării facilităților fiscale; z 2 ) mijloacele bănești obținute din fondurile speciale și/sau mijloacele financiare obținute sub formă de grant prin intermediul programelor aprobate de Guvern, utilizate conform destinației acestora; z 3 ) compensațiile pagubelor morale; z 4 ) venitul obținut ca urmare a anulării restanțelor la bugetul public național; z 5 ) solda bănească a militarilor în termen, a elevilor și cursanților (studenților) instituțiilor de învățământ militar și ai instituției de învățământ superior cu statut de mare unitate specială; z 6 ) veniturile obținute ca urmare a compensării daunei materiale cauzate, în partea în care compensația acordată nu depășește dauna materială cauzată; z 7 ) plata depozitelor garantate din Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, conform Legii nr.575-XV din 26 decembrie 2003 privind garantarea depozitelor în sistemul bancar; z 9 ) venitul din reevaluarea mijloacelor fixe și a altor active, precum și din reluarea pierderilor din depreciere a mijloacelor fixe și a altor active; z 10 ) dividendele aferente perioadelor fiscale de până la 1 ianuarie 2008 achitate în folosul persoanelor fizice rezidente; z 11 ) veniturile sub formă de royalty ale persoanelor fizice în vârstă de 60 ani și mai mult din domeniul literaturii, artei și științei; z 12 ) veniturile persoanelor juridice obținute în urma valorificării surselor financiare externe în cadrul proiectelor și granturilor internaționale ce țin de dezvoltarea învățămîntului și cercetării; z 13 ) veniturile obținute de către organizațiile necomerciale, cultele religioase și părțile componente ale acestora conform legii în urma desemnării procentuale; z 14 ) veniturile obținute sub formă de indemnizație pentru munca prestată în ziua alegerilor, achitată membrilor consiliilor electorale de circumscripție, membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare și funcționarilor aparatelor consiliilor și birourilor respective; z 15 ) plățile suportate de către beneficiarii de lucrări pentru hrana și transportarea zilierilor, în mărimea stabilită de Guvern; z 16 ) compensația achitată din contul Fondului de compensare a investitorilor conform Legii nr.171/2012 privind piața de capital; z 17 ) venitul din anularea sau recuperarea cheltuielilor, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor, pentru care nu s-au acordat deduceri în scopuri fiscale; z 18 ) plățile efectuate de angajator pentru testarea salariaților în vederea depistării prezenței virusului SARS-CoV-2 și pentru vaccinarea salariaților împotriva SARS-CoV-2; z 19 ) dividendele primite de persoanele juridice rezidente de la alte persoane juridice rezidente, cu excepția dividendelor aferente profitului nerepartizat obținut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv. Articolul 54 2 Obiectul impunerii „(1) Obiect al impunerii este venitul determinat conform contabilității financiare, obținut în perioada fiscală de declarare. (2) În scopul aplicării prevederilor prezentului capitol, valoarea returului de marfă sau a discontului (reducerii) urmează să micșoreze mărimea obiectului impunerii în perioada fiscală în care a avut loc returul de marfă (s-a acordat discontul), inclusiv în cazul în care vânzarea mărfurilor respective a avut loc în perioadele fiscale precedente. (3) În obiectul impunerii nu se includ veniturile prevăzute la art.20.”

Prevederile relevante ale Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele: Articolul 116 Efectele intentării procedurii falimentului „(1) În cazul în care dispune trecerea la faliment, instanța de insolvabilitate va desemna un lichidator propus de adunarea creditorilor, aplicând în modul corespunzător dispozițiile art.63-73. Atribuțiile administratorului insolvabilității încetează la momentul în care instanța stabilește atribuțiile lichidatorului. Poate fi desemnat lichidator administratorul insolvabilității desemnat anterior. (2) Orice transfer, îndeplinire a unei obligații, exercitare a unui drept, act sau fapt, cu excepția celor autorizate de lichidator sau de instanța de insolvabilitate, efectuate de debitor sau de administratorul insolvabilității ulterior deschiderii procedurii falimentului sunt nule. (3) Nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială nu se adaugă creanțelor născute ulterior datei deschiderii procedurii generale și nici procedurii simplificate a falimentului. (4) După intrarea în faliment, dispozițiile capitolelor II și III se aplică în modul corespunzător, în măsura în care nu contravin prezentului capitol.” ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul menționează că în Codul fiscal și Legea insolvabilității s-a omis reglementarea situației în care mijloacele bănești obținute din valorificarea masei debitoare în cadrul procedurii de faliment urmează a fi impozitate ca venit al debitorului insolvabil. Autorul notează că prevederile contestate nu reglementează includerea venitului obținut din valorificarea masei debitoare în procedura de faliment în lista surselor de venit neimpozabil. Astfel, prevederile legilor menționate lezează dreptul de proprietate al debitorului insolvabil și al creditorilor validați, deoarece mijloacele bănești obținute se impozitează și, prin urmare, se diminuează sumele care trebuie repartizate creditorilor.

Totodată, autorul sesizării a menționat că în cadrul procedurii falimentului scopul societății nu mai este unul de obținere și de repartizare a profitului între asociați, ci de transformare a activelor în bani, pentru satisfacerea creanțelor creditorilor validați.

Autorul excepției de neconstituționalitate pretinde că dispozițiile contestate sunt contrare articolelor 4, 7, 16, 20, 23, 46 și 54 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul fiscal și din Legea insolvabilității, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate, ridicată de dl Marcel Lungu, administrator autorizat, în dosarul nr. 2i-661/19, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016. Totodată, Curtea menționează că administratorul autorizat nu poate ridica o excepție de neconstituționalitate pentru apărarea drepturilor creditorilor. Creditorii în interesul cărora a fost ridicată excepția sunt ei înșiși participanți la procesul de insolvabilitate și ar putea acționa în mod independent pentru a-și proteja propriul interes (a se vedea DCC nr. 179 din 25 noiembrie 2021, §§ 18-19).

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie articolele 20 și 54 2 alin. (3) din Codul fiscal și articolul 116 din Legea insolvabilității. Curtea admite că normele contestate ar putea fi aplicate la soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Curtea constată că textele criticate nu au constituit anterior obiect al controlului constituționalității.

În jurisprudența sa, Curtea a reținut că omisiunea legislativă poate constitui obiect de examinare al Curții Constituționale dacă această omisiune afectează un drept constituțional fundamental (a se vedea, în acest sens, HCC nr. 12 din 6 aprilie 2021, § 35). Astfel, Curtea a analizat, prin prisma argumentelor autorului sesizărilor, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr. 12 din 6 aprilie 2021, § 29; HCC nr. 16 din 20 mai 2021, § 31).

Curtea reține că autorul sesizării a invocat incidența articolelor 4 [ drepturile și libertățile omului ], 7 [ Constituția, Legea Supremă ], 16 [ egalitatea ], 20 [ accesul liber la justiție ], 23 [ dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle ], 46 [ dreptul la proprietate privată și protecția acesteia ] și 54 [ restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți ] din Constituție.

Cu referire la pretinsa încălcare a articolelor 4 și 7 din Constituție, Curtea a subliniat că aceste norme comportă un caracter general și reprezintă imperative care stau la baza tuturor legilor Republicii Moldova. Ele nu pot constitui repere separate. Aceste norme nu pot fi invocate de sine stătător, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituție, care trebuie să fie aplicabilă (a se vedea HCC nr. 2 din 12 ianuarie 2021, § 20; HCC nr. 4 din 21 ianuarie 2021, § 20). De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că și articolele 16, 23 și 54 din Constituție nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existența unor ingerințe în drepturile fundamentale garantate de Constituție (HCC nr. 16 din 20 mai 2021, § 36; DCC nr. 112 din 15 iulie 2021, § 22).

Cu referire la incidența articolului 20 din Constituție, autorul nu a oferit argumente care să demonstreze caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu norma constituțională. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că simpla enumerare a normelor constituționale, în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relație de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate (a se vedea DCC nr. 135 din 12 august 2021, § 21; DCC nr. 138 din 14 septembrie 2021, §§ 25-26).

Curtea observă că autorul sesizării menționează că lipsa reglementării includerii venitului obținut din valorificarea masei debitoare în procedura de faliment în lista surselor de venit neimpozabil ar afecta dreptul de proprietate al debitorului protejat de articolul 46 din Constituție.

Curtea notează că obligația de a plăti impozit dintr-un venit, care reprezintă un impozit de stat prevăzut de normele Codului fiscal, constituie, în principiu, o ingerință în dreptul constituțional de proprietate, pentru că privează persoana în cauză de un bun, i.e. de suma bănească care trebuie plătită. Totuși, această ingerință în dreptul de proprietate este, în general, justificată, deoarece statului i se recunoaște prerogativa de a institui și de a percepe impozite și contribuții obligatorii (a se vedea DCC nr. 68 din 18 mai 2021, § 18; DCC nr. 9 din 20 ianuarie 2022, § 25). În cazul în care cuantumul impozitului este rezonabil, problema existenței acestuia constituie o chestiune care ține de marja discreționară a legislativului, fiind exclusă de la controlul de constituționalitate. Legislativul beneficiază de o asemenea marjă atunci când sunt în discuție măsurile generale de strategie economică sau socială, precum și elaborarea și implementarea politicilor în domeniul impozitării. Datorită cunoașterii directe a societății și a nevoilor sale, legislatorul este, în principiu, mai bine plasat decât Curtea pentru a decide ce este „în interesul public”. Astfel, îi revine în primul rând legislativului să decidă asupra tipului de impozite care trebuie percepute (a se vedea, mutatis mutandis , Azienda Agricola Silverfunghi S.A.S. și alții v. Italia , 24 iunie 2014, §§ 102-103). În același sens, Curtea a menționat că, în baza articolelor 58 și 132 Constituția a pus în sarcina organului reprezentativ suprem stabilirea prin lege a impozitelor, taxelor și oricăror altor venituri ale bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat (a se vedea HCC nr. 7 din 11 februarie 1999), precum și că organul reprezentativ suprem și legislativ, fiind abilitat să reglementeze sfera bugetară, financiar-creditară și fiscală, este în drept să stabilească atât statutul subiectelor care participă la relațiile reglementate de legislația fiscală, cât și obiectul impunerii, precum și modul de stabilire și percepere a impozitelor, taxelor și a altor plăți care constituie sistemul fiscal (a se vedea HCC nr. 31 din 14 iunie 2001, § 2; DCC nr. 43 din 31 martie 2022, § 28).

Din aceste motive, la verificarea unor norme privind stabilirea surselor de venituri neimpozabile și impunerea la plata unor impozite prevăzute de lege, Curtea nu va putea efectua o analiză în fond decât dacă cuantumul acestor impozite este atât de mare, încât dreptul de proprietate ar fi afectat în mod nejustificat (a se vedea DCC nr. 9 din 20 ianuarie 2022, § 26).

În acest caz, Curtea menționează că autorul sesizării nu a demonstrat că dreptul de proprietate al debitorului este afectat într-o măsură disproporționată.

Prin urmare, în baza celor menționate supra , Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g) și 140 din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională D E C I D E: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 20 și 54 2 alin. (3) din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr. 1163 din 24 aprilie 1997, și a articolului 116 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl Marcel Lungu, administrator al insolvabilității, în dosarul nr. 2i-661/19, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Domnica MANOLE Chișinău, 12 aprilie 2022 DCC nr. 46 Dosarul nr. 238g/2021