Decizie nr. 58 din 19.04.2022

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 35 alin. (4) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, ridicată de către dl Constantin Țurcan, reprezentant al debitorului S.R.L. „Magister Lux”, în dosarul nr. 2rci-339/21, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău format din dnii Eugeniu Clim, Virgiliu Buhnaci și Ion Secrieru, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. A. Circumstanțele litigiului principal

Prin Hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul central, din 14 august 2020, a fost admisă cererea introductivă formulată de reprezentantul S.R.L. „Magister Lux” privind intentarea procesului de insolvabilitate față de propria societate, s-a constatat insolvabilitatea debitorului și s-a dispus inițierea procedurii simplificate a falimentului.

La 30 ianuarie 2021, dna Lilia Panicerschi a formulat o cerere prin care a solicitat admiterea cererii de repunere în termen, admiterea creanțelor și recunoașterea acesteia în calitate de creditor chirografar.

Prin Încheierea Judecătoriei Strășeni, sediul central, din 22 iunie 2021 a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de repunere în termen formulată de potențialul creditor.

La 5 iulie 2021, dna Lilia Panicerschi a formulat un recurs, nefiind de acord cu încheierea instanței de insolvabilitate.

La 7 februarie 2022, dl Constantin Țurcan, reprezentant al debitorului S.R.L. „Magister Lux”, a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 35 alin. (4) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012.

Prin Încheierea din 15 februarie 2022, Curtea de Apel Chișinău a admis cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle „(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică. (2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative.”

Prevederile relevante ale Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele: Articolul 35 Publicitatea hotărârii și notificarea creditorilor „(1) Dispozitivul hotărârii de intentare a procedurii de insolvabilitate va conține datele prevăzute la art.34 alin.(4) și (5) și se va remite spre publicare de către administrator în termen de 2 zile lucrătoare din data adoptării, conform art.7. (2) Instanța de insolvabilitate expediază, imediat după adoptare, hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate debitorului, organului înregistrării de stat care ține Registrul de stat al persoanelor juridice și Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali, Serviciului Fiscal de Stat, băncilor în care debitorul are conturi și, după caz, registrelor în care se înregistrează gajul, organului cadastral teritorial, Comisiei Naționale a Pieței Financiare, registrelor de stat ale transporturilor, ministerului de ramură, altor instituții și autorități relevante în fiecare caz concret și afișează hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate în incinta sa. (3) Hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate servește drept temei pentru introducerea mențiunilor în registrele respective. Instituțiile și organele menționate la alin.(2) înscriu consemnările corespunzătoare la rubrica debitorului sau a bunurilor debitorului, cu indicarea datei intentării procedurii de insolvabilitate, și din momentul în care au fost informate în condițiile alin.(2) privind intentarea procedurii de insolvabilitate sistează orice altă înregistrare legată de statutul juridic al debitorului sau al bunurilor lui. Din acest moment, orice înscriere privind înregistrarea sau modificarea statutului juridic al debitorului sau al bunurilor lui se va efectua doar la cererea administratorului insolvabilității. (4) Odată cu hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate, administratorul insolvabilității expediază o notificare tuturor creditorilor cunoscuți pentru ca aceștia să înainteze creanțele față de debitorul insolvabil. ” ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

Autorul excepției menționează că prevederile contestate sunt lipsite de previzibilitate și claritate. Din cauza redactării imprecise a textului de lege criticat devine posibilă aplicarea diferită a normei criticate de către instanțele judecătorești.

De asemenea, autorul menționează că articolele 26 alin. (2) și 35 alin. (4) din Legea insolvabilității obligă administratorul să notifice doar creditorii din evidența contabilă, i.e. creditorii cunoscuți debitorului.

Potrivit autorului, dispozițiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin. (3), 22, 23 din Constituție și articolului 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unei prevederi din Legea insolvabilității, ține de competența Curții Constituționale .

Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie articolul 35 alin. (4) din Legea insolvabilității. Curtea admite că normele contestate ar putea fi aplicate la soluționarea cauzei. După cum rezultă din sesizare și din încheierea instanței, pe rolul Curții de Apel Chișinău se află recursul formulat împotriva încheierii primei instanțe prin care a fost respinsă cererea de repunere în termen formulată de potențialul creditor.

Curtea constată că textul criticat nu a reprezentat anterior obiect al controlului constituționalității.

Curtea reține că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr. 16 din 20 mai 2021, § 31).

Curtea reține că autorul sesizării a invocat articolele 1 alin. (3) [ preeminența dreptului ], 20 [ accesul liber la justiție ], 22 [ neretroactivitatea legii ] și 23 [ dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle ] din Constituție.

Curtea a notat în jurisprudența sa că articolul 1 alin. (3) din Constituție nu poate fi analizat în mod individual, ci poate interveni dacă este constatată aplicabilitatea unei prevederi din Constituție (a se vedea DCC nr. 115 din 15 iulie 2021, § 19).

Cu referire la articolele 20 și 22 din Constituție, autorul excepției nu a prezentat argumente care să demonstreze caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu normele constituționale. Curtea reține că simpla enumerare a normelor constituționale, în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relație de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate (a se vedea DCC nr. 65 din 13 mai 2021, §§ 16-17).

Curtea reiterează că articolul 23 din Constituție nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calității legii, trebuie să existe o ingerință într-un drept fundamental. În jurisprudența sa, Curtea a menționat că testul calității legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental. Pentru că autorul excepției nu a demonstrat incidența vreunui drept fundamental, Curtea nu poate efectua o analiză a calității prevederilor contestate prin prisma articolului 23 din Constituție (a se vedea DCC nr. 52 din 8 aprilie 2021, §§ 17-18; DCC nr. 170 din 4 noiembrie 2021, § 29; DCC nr. 13 din 1 februarie 2022, § 21).

Prin urmare, pe baza celor menționate supra , Curtea constată că excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională D E C I D E: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 35 alin. (4) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, ridicată de către dl Constantin Țurcan, reprezentant al debitorului S.R.L. „Magister Lux”, în dosarul nr. 2rci-339/21, pendinte la Curtea de Apel Chișinău. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Domnica MANOLE Chișinău, 19 aprilie 2022 DCC nr. 58 Dosarul nr. 26g/2022