Decizie nr. 102 din 03.10.2019

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolului 23 alin. (4) și (6) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și intereselor personale, ridicată de către dl avocat Danu Dogotari, în dosarul nr. 3-320/19, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

Excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională pe 29 august 2019 de către dna judecător Viorica Dodon de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. A. Circumstanțele litigiului principal

Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, se află acțiunea în contencios administrativ depusă de către dl avocat Danu Dogotari împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare.

Pe 18 iunie 2019, dl avocat Danu Dogotari a depus o cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a articolului 23 alin. (4) și (6) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și intereselor personale [răspunderea pentru încălcarea prevederilor Legii privind declararea averii și intereselor personale].

Prin încheierea din 2 august 2019, instanța de judecată a admis ridicarea excepției și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea soluționării ei. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 43 Dreptul la muncă și la protecția muncii „(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum și la protecția împotriva șomajului.

Prevederile relevante ale Legii privind declararea averii și intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2019 sunt următoarele: Articolul 23 Răspunderea pentru încălcarea prevederilor prezentei legi „[...] (4) Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau, după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în cauză. [...] (6) Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor alin. (3)-(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau din data încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, ea nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. [...]". ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

Potrivit autorului sesizării, legislatorul a lăsat la discreția angajatorului decizia privind inițierea procedurii disciplinare sau încetarea raporturilor de muncă cu salariatul. Doar angajatorul dispune de astfel de prerogative și el este persoana care decide dacă abaterea disciplinara comisă de către salariat trebuie sancționată disciplinar prin aplicarea unui avertisment, mustrări sau mustrări aspre sau prin concedierea salariatului.

De asemenea, autorul consideră că prevederile articolului contestat vin în contradicție cu prevederile articolului 86 din Codul muncii și cu articolul 50 din Codul educației, care nu prevăd încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese ca un motiv de concediere sau de destituire din funcție a salariatului.

Potrivit autorului excepției, dispozițiile contestate sunt contrare articolelor 1, 4, 6, 15, 16, 20, 29, 43 și 54 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Legii privind declararea averii și intereselor personale, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate, ridicată de către dl avocat Danu Dogotari în dosarul nr. 3-320/19, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile articolului 23 alin. (4) și (6) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și intereselor personale.

Deși autorul excepției de neconstituționalitate a menționat că prevederile contestate ar permite o încălcare a dreptului la muncă, acesta nu a prezentat argumentele pe care se sprijină opinia sa.

În jurisprudența sa constantă, Curtea a reținut că excepția de neconstituționalitate trebuie să cuprindă trei elemente obligatorii: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, norma de referință despre care se pretinde că este încălcată și motivarea de către autorul excepției a pretinsei neconformități existente între cele două texte (a se vedea DCC nr. 98 din 19 decembrie 2016, § 22).

În prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea pretinsei neconformități a textului criticat cu normele constituționale invocate. Autorul sesizării nu a demonstrat raportul contradictoriu dintre prevederile contestate și Constituție. În situații similare, Curtea a respins ca inadmisibile excepțiile de neconstituționalitate, precizând că simpla trimitere la un text din Constituție, fără explicarea pretinsei neconformități cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr. 44 din 22 mai 2017, § 19; DCC nr. 52 din 27 iunie 2017, § 28; DCC nr. 116 din 15 decembrie 2017, § 23; DCC nr. 145 din 29 noiembrie 2018, § 15).

Prin urmare, în baza celor menționate supra , Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, în baza articolului 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și a articolelor 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională DECIDE: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 23 alin. (4) și (6) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și intereselor personale, ridicată de către dl avocat Danu Dogotari, în dosarul nr. 3-320/19, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Vladimir ȚURCAN Chișinău, 3 octombrie 2019 DCC nr. 102 Dosarul 155g/2019