2ra-252/24 — repararea prejudiciului

La 07 septembrie 2022, Manole Alexei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Valentinei Chihai cu privire la repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că la 10 august 2022 a înregistrat în cancelaria Judecătoriei Orhei, sediul Central o cerere de chemare în judecată împotriva Valentinei Chihai privind repararea prejudiciului material și moral.

Prin încheierea din 12 august 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central (judecător Eugeniu Ciubotaru) nu s-a dat curs acțiunii sale, iar prin încheierea aceluiași judecător din 22 august 2022, cererea de chemare în judecată a fost restituită, pe motiv că reclamantul nu a îndeplinit cerințele specificate în încheierea de a nu da curs, fiind-i explicat că nu a prezentat procesul-verbal de tragere la răspundere contravențională a Valentinei Chihai și că urma să depună o cerere prealabilă către procuratură pentru prezentarea procesului vizat. Cu toate că s-a adresat cu cerere la autoritatea de drept menționată, totuși până la moment nu a primit niciun răspuns de la aceasta.

La 11 august 2020, Manole Alexei s-a adresat la IP Orhei cu o plângere privind tragerea la răspundere penală a Valentinei Chihai pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.179 din Codul penal, deoarece la 08 august 2020, ultima a pătruns ilegal în domiciliul lui, aplicându-i lovituri și cauzându-i leziuni corporale.

Reclamantul a menționat că prin ordonanța procurorului Savin Sveatoslav din 25 septembrie 2020 a fost dispusă neînceperea urmăririi penale în baza plângerii sale, cu clasarea procesului penal. Prin aceiași ordonanță, procurorul a dispus pornirea procesului contravențional în privința Valentinei Chihai privind comiterea contravenției prevăzute la art.78 alin.(1) din Codul contravențional (Maltratarea sau alte acțiuni violente care au cauzat vătămare neînsemnată a integrității corporale).

Deși s-a adresat de nenumărate ori către organele competente de drept de-ai elibera copia procesului-verbal privind tragerea la răspundere a Valentinei Chihai, totuși nu a primit actele solicitate, cu excepția ordonanței de refuz în pornirea urmăririi penale și pornirea procesului contravențional în privința Valentinei Chihai de comiterea contravenției prevăzute de art.78 alin.(1) din Codul contravențional. 1

În rezultatul multiplelor deplasări la organele de urmărire și în instanța de judecată, fiind în etate, cu o sănătate șubredă, a avut de suferit enorm atât fizic, cât și moral. De asemenea, în urma acțiunilor ilicite ale pârâtei a fost nevoit să primească mai multe tratamente, inclusiv să fie spitalizat în staționar. Pe lângă acestea, pensia pe care o primește este foarte mizeră, neavând alte surse de venit, fiind insuficientă pentru a procura medicamentele necesare, pentru continuarea tratamentului, ajungând la moment la limita sărăciei și a unei anxietăți de nedescris, temei pentru care estimează prejudiciul moral suportat în mărime de 500 000 de lei.

La fel, pentru asistență juridică în prezenta cauză a fost nevoită să achite avocatului suma de 500 de lei.

În contextul enunțat, Manole Alexei a solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul Valentinei Chihai în beneficiul său a sumei de 500 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, 128 de lei cu titlu de cheltuieli pentru examinarea medico-legală, precum și compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 500 de lei. POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:

Prin hotărârea din 09 februarie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central s-a admis parțial acțiunea civilă depusă de Manole Alexei. S-a încasat din contul Valentinei Chihai în beneficiul lui Alexei Manole suma de 3000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 100 de lei taxa de stat achitată la depunerea acțiunii în judecată. În rest, acțiunea civilă depusă de Manole Alexei a fost respinsă ca neîntemeiată. EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:

La 23 februarie 2023, Chihai Valentina, reprezentată de avocatul Șteliman Serghei, a declarat apel (nemotivat), iar la 21 aprilie 2023 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii din 09 februarie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere integrale a acțiunii ca neîntemeiată, precum și compensarea cheltuielilor de judecată. POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:

Prin decizia din 14 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s- a respins apelul declarat de Valentina Chihai, reprezentată de avocatul Șteliman Serghei, și menținută hotărârea din 09 februarie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central. EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS: 2

La 26 februarie 2024, Chihai Valentina, reprezentată de avocatul Șteliman Serghei, a declarat recurs, solicitând casarea deciziei din 14 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii depuse de Manole Alexei ca neîntemeiată. SOLICITĂRILE RECURENTEI:

În susținerea recursului Chihai Valentina a indicat că decizia motivată a instanței de apel nu a recepționat-o, și nici reprezentatului său, avocatul Șteliman Serghei, nu i-a fost notificată. Cu decizia integrală din 14 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a luat cunoștință la 26 decembrie 2023, fapt confirmat prin cererea anexată la actele cauzei. Consideră că termenul de declarare a recursului urmează a fi calculat începând cu 26 decembrie 2026, care expiră la 26 februarie 2024, prin urmare, recursul a fost depus în interiorul termenului legal.

În drept, Chihai Valentina, reprezentată de Șteliman Serghei, și-a întemeiat recursul pe prevederile articolul 432, alineatul (1), litera b) din Codul de procedură civilă (în redacția legii după modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023), potrivit cărora, recursul este admis dacă: b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție. POZIȚIA INTIMATULUI:

La 05 decembrie 2024, Manole Alexe a depus referință, solicitând respingerea recursului declarat de Chihai Valentina, cu menținerea deciziei instanței de apel. LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:

Articolul 433, alineatul (1), litera b) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434.”

Articolul 434, alineatele (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.” (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Articolul 440, alineatele (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Articolul 110 din Codul de procedură civilă: 3 „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Articolul 111, alineatele (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.”

Articolul 113 din Codul de procedură: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Articolul 100, alineatele (1) și (11) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. (11) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură ale instanței de judecată se comunică autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sunt conectați prin adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice.”

Articolul 102, alineatul (6) din Codul de procedură civilă: „(6) Citația sau înștiințarea se trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la proces.”

Articolul 105, alineatul (11) din Codul de procedură civilă: „(11) Citația sau înștiințarea se expediază autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor sau prin orice mijloc de comunicare ce asigură transmiterea și confirmarea primirii acestor acte.”

Articolul 47, alineatele (1)-(3) din Legea nr.124 din 19.05.2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere: „(1) Documentul electronic poate fi expediat și recepționat cu ajutorul sistemelor informaționale și de comunicații electronice și/sau al purtătorilor materiali. (2) Documentul electronic se expediază într-un mod ce permite păstrarea și utilizarea acestuia de către destinatar. (3) În cazul în care semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, documentul electronic se consideră expediat dacă: a) este expediat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către un intermediar în circulația electronică a documentelor, care acționează în numele semnatarului sau al creatorul sigiliului electronic, sau prin sistemul informațional utilizat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic; b) este adresat în mod corespunzător sau este direcționat în sistemul informațional indicat de destinatar; c) este redat într-o formă ce permite prelucrarea acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar; d) intră într-un sistem 4 informațional ce nu este controlat de către semnatar sau de către creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic.”

Articolul 48, alineatul (2) din Legea privind identificarea electronică și serviciile de încredere: „(2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar.”

Articolul 389, alineatul (4) din Codul de procedură civilă: „(4) Decizia integrală se întocmește în termen de 45 de zile lucrătoare de la pronunțarea dispozitivului deciziei și se publică pe pagina web a instanței judecătorești.”

Articolul 75, alineatul (4) din Codul de procedură civilă: „(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”

Articolul 56, alineatul (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Articolul 61, alineatul (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.”

Articolul 10, alineatul (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.” MOTIVAREA INSTANȚEI:

Completul de judecată remarcă că potrivit art.434 din Codul de procedură civilă termenul de declarare a recursului de 2 luni, de la data comunicării deciziei integrale dacă legea nu prevede altfel, este un termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Din materialele dosarului rezultă că la 14 septembrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată, în ședință publică.

După cum rezultă din articolul 389, alineatul (4) din Codul de procedură civilă precitat supra, decizia integrală a instanței de apel se întocmește în termen de 45 de zile lucrătoare, de la pronunțarea dispozitivului deciziei, și se publică pe pagina web a instanței judecătorești.

Potrivit informației de pe Portalul Național al Instanțelor Judecătorești, la 10 octombrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a publicat decizia integrală pronunțată la 14 septembrie 2023.

Totodată, din actele cauzei rezultă că la 17 octombrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a notificat decizia integrală (motivată) din 14 septembrie 2023, la adresa electronică a reprezentantului recurentei, avocatul Serghei Șteliman (e-mail: *****), indicată în mandatul avocațial, cererea de 5 apel, inclusiv se regăsește și în cererea de recurs și alte lucrări ale dosarului (f.d.33, 110, 132, 194, 205, vol.I).

Respectiv termenul-limită de 2 luni pentru depunerea recursului împotriva deciziei instanței de apel, în conformitate cu prevederile art.434 alin.(1) CPC, a început să curgă din data de 18 octombrie 2023, ziua imediat următoare de la data notificării a deciziei instanței de apel la poșta electronică a reprezentantului recurentei, avocatul Serghei Șteliman, care a expirat la 18 decembrie 2023 (luni) inclusiv.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Chihai Valentina, reprezentată de avocatul Șteliman Serghei, contrar prevederilor imperative stipulate la articolul 434, alineatul (1) din Codul de procedură civilă, abia la 26 februarie 2024, la adresa electronică a Curții Supreme de Justiție (e-mail: colegiul.civil@csj.md), a depus cererea de recurs împotriva deciziei din 14 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

În circumstanțele stabilite, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că cererea de recurs a fost depusă de Chihai Valentina, reprezentată de avocatul Șteliman Serghei, cu omiterea evidentă a termenului de 2 luni de declarare a recursului prevăzut la articolul 434, alineatul (1) CPC, care este un termen de decădere din drepturi și nesusceptibil restabilirii de către instanța de recurs, ceea ce condiționează declararea acestuia ca fiind inadmisibil.

Nu pot fi reținute ca fiind justificative argumentele recurentei Chihai Valentina, reprezentată de avocatul Șteliman Serghei, (referitor la termenul recursului), precum că decizia motivată a instanței de apel nu a recepționat-o, și nici reprezentatului său, avocatul Șteliman Serghei, nu i-a fost notificată, precum și cu decizia integrală din 14 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a luat cunoștință la 26 decembrie 2023, fapt confirmat prin cererea anexată la actele cauzei, în situația în care acestea vin în contradicție cu actele cauzei, din care cert rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost notificată avocatului recurentei, Serghei Șteliman, la poșta electronică indicată de către acesta, anume la data de 17 octombrie 2023 (f.d.194, vol.I).

De altfel, recurenta Chihai Valentina și reprezentantul împuternicit al acesteia avocatul Șteliman Serghei, începând cu 18 octombrie 2023 – până la 18 decembrie 2023 inclusiv, a dispus de suficient timp de a-și valorifica dreptul de a depune recursul în interiorul termenului prevăzut la articolul 434, alineatul (1) CPC, din momentul notificării la adresa electronică a reprezentantului împuternicit al recurentei a deciziei integrale (motivate) a instanței de apel. Or, culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

La acest aspect, Completul de judecată reține că notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.

Curtea de Apel Chișinău din toate mijloacele de comunicare indicate în lucrările dosarului, a ales cel mai eficient, rapid, și sigur mijloc de comunicare, cum ar fi poșta electronică. 6

La caz, Curtea de Apel Chișinău a comunicat decizia (motivată) din 14 septembrie 2023, la adresa electronică a reprezentantului recurentei, avocatul Serghei Șteliman (e-mail: *****), care potrivit legii se consideră recepționată de către ultimul.

Aici, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată prin poșta electronică se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități, cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

În speță, astfel de mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului de procedură judecătoresc, la adresa electronică a reprezentantului recurentei, la data de 17 octombrie 2023, ora 10:34, lipsesc (f.d.194, vol.I).

Prin urmare, la caz, cert se atestă faptul că decizia din 14 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău se consideră comunicată reprezentantului împuternicit al recurentei Chihai Valentina, avocatul Șteliman Serghei, anume în ziua de 17 octombrie 2023, ora 10:34, la adresa electronică a ultimului, întrucât confirmarea recepției notificării a fost emisă în mod automatizat de sistemul informațional, care a livrat corespondența prin poșta electronică. Or, fiind cert faptul că actul de procedură transmis destinatarului avocatului Șteliman Serghei, prin poșta electronică, se consideră recepționat în ziua expedierii.

Cele nominalizate denotă că avocatul Șteliman Serghei, în interesele recurentei Chihai Valentina, fiind interesat de soluționarea prezentei cauze în ordine de recurs, trebuia să depună maximă diligență și să se intereseze de soarta dosarului respectiv, inclusiv, să-și verifice poșta electronică pentru a nu omite termenul prevăzut la articolul 434, alineatul (1) CPC.

Astfel, omiterea efectuării actului de procedură (depunerea recursului) în interiorul termenului legal (2 luni de la data comunicării deciziei integrale/motivate), se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentei și al avocatului acesteia, care urmau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă la folosirea cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale. Or, admiterea spre examinare a unui recurs depus peste termenul prevăzut la articolul 434, alineatul (1) CPC, care este unul de decădere, poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de articolul 6§1 din CțEDO. 7

În susținerea opiniei enunțate, Completul de judecată remarcă hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în speța Ponomaryov contra Ucrainei din 03 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008, potrivit căreia deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

La acest aspect se reține și jurisprudența CEDO (cauza Bodiu v. Republica Moldova, cererea nr.7516/10, hotărârea din 18 iunie 2019), unde Curtea a notat că sistemele legale a diferitor state membre prevăd posibilitatea extinderii termenului limită, în cazul în care există motive valabile în acest sens. În același timp, dacă termenul limită pentru un recurs este extins după o perioadă considerabilă de timp și pentru motive care nu par să fie persuasive, această decizie poate încălca principiul securității raporturilor juridice. Curtea a recunoscut că este în primul rând la discreția instanțelor naționale să decidă în privința extinderii termenului limită pentru declararea unui recurs, însă această discreție nu este nelimitată. Instanțelor li se cere să aducă motive. Unul din motive poate fi, de exemplu, omisiunea autorităților de a informa părțile despre decizia adoptată în privința cauzelor acestora. Chiar atunci, totuși, posibilitatea extinderii nu poate fi nelimitată, din moment ce părțile trebuie să i-a măsuri în intervale rezonabile de timp pentru a afla despre progresul procedurilor judiciare despre care aceștia cunosc. În fiecare caz, instanțele naționale trebuie să verifice dacă motivele privind extinderea termenului limită pentru recurs poate să justifice ingerința în principiul res judicata, în special dacă legislația națională nu limitează discreția fie în ceea ce privește timpul sau motivele pentru extinderea termenului limită. Curtea a notat că H. în cererea sa de recurs nu a explicat ce l-a împiedicat să afle despre decizie mai devreme, sau mențiunea dacă a încercat să afle despre progresul procedurilor în apel inițiate de el. În aceste circumstanțe, Curtea a considerat că prin admiterea recursului lui H. după scurgerea unei perioade considerabile de timp și în absența vreunei explicații plauzibile de ce nu a făcut-o mai devreme, a adus la zero tot procesul judiciar, care s-a finalizat cu o decizie definitivă și executorie și astfel a constituit res judecata.

La fel, este relevantă jurisprudența CțEDO (Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania) în care s-a reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că recursul împotriva deciziei instanței de apel a fost depus cu omiterea evidentă a termenului prevăzut la articolul 434, alineatul (1) CPC, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a considera recursul declarat 8 de Chihai Valentina, reprezentată de avocatul Șteliman Serghei, drept inadmisibil.

În conformitate cu articolul 433, alineatul (1), litera b) și articolul 440, alineatele (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Chihai Valentina, reprezentată de avocatul Șteliman Serghei. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecătorii Ion Munteanu Oxana Parfeni 9