2ra-1571/23 — Repararea prejudiciului moral cauzat prin contravenție și compensarea cheltuielilor de judecată

La 30 noiembrie 2022, Lazur Dumitru și Lazur Irina au depus în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicoară Veaceslav cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin contravenție și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, începând cu luna noiembrie 2021 și până la 12 decembrie 2021, la cerința lui Nicoară Veaceslav, care este administratorul Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/451, poarta de acces pentru autoturisme în ogradă a fost blocată, accesul fiind permis în baza apelului telefonic, iar pentru a fi introdus numărul de telefon în sistemul electronic în cauză, locatarii urmau în mod obligatoriu să semneze un acord de prelucrare a datelor cu caracter personal în care să indice IDNP-ul, viza de reședință, nume, prenume, adresa de domiciliu, numărul de înmatriculare a autoturismului, numărul caroseriei autoturismului, etc.

Evidențiază că, ținând cont de faptul că reclamanții au refuzat să semneze acordurile respective, considerându-le ilegale, deoarece scopul solicitat de Nicoară Veaceslav a fost altul decât deschiderea porții de intrare, timp îndelungat întâmpinau dificultăți de a intra cu mașina la locul de parcare pe care îl dețin în folosință de mai mult timp.

Susțin că, din această cauză, de fiecare dată trebuia să aștepte ca vreun vecin să deschidă poarta de acces, iar dimineața când nu era nimeni prin ogradă ca să-i solicite să deschidă poarta, reclamanții erau nevoiți să aștepte, uneori și câte jumătate de oră, ca să poată ieși din ogradă, din care motive deseori întârziau la serviciu.

Afirmă că, aceiași situație se întâmpla seara, la întoarcerea de la serviciu, când erau nevoiți să aștepte timp îndelungat ca să intre în locul de parcare.

Notează că, la 12 decembrie 2021, în jurul orelor 12:00, în timp ce se aflau în ograda blocului din XXXXXXXXXXXXXXXXXX, nu puteau ieși pentru că nu aveau acces la sistemul de închidere și deschidere a porții în cauză, iar Nicoară Veaceslav, care se afla în ogradă, fiind rugat 1 să deschidă poarta, a iscat cu reclamanții Lazur Irina și Lazur Dumitru un conflict, în cadrul căruia pe Lazur Irina a înjurat-o, numind-o „XXXXX”, umilind-o în public prin aceasta, iar față de Lazur Dumitru, în locul public, a manifestat un comportament agresiv, încercând să-l lovească de mai multe ori, umilindu-l în fața vecinilor care nu doar că au văzut cele întâmplate dar au și filmat comportamentul lui Nicoară Veaceslav.

Precizează că, prin comportamentul agresiv a lui Nicoară Veaceslav, manifestat prin faptul că a încercat de mai multe ori să-l lovească cu pumnul în regiunea feței și a capului pe Lazur Dumitru, l-a tras pe reclamant de haină cu scopul de a-l ține ca să-l lovească, acțiunea ce a speriat-o pe Lazur Irina, care a încercat să-l apere pe soț de loviturile pârâtului.

Relevă că, în legătură cu acțiunile lui Nicoară Veaceslav, la 13 decembrie 2022, Lazur Irina a depus o cerere la Inspectoratul de Poliție Buiucani, Sectorul nr. 6, prin care a relatat despre faptul că Nicoară Veaceslav, din motive huliganice, a blocat poarta de acces în ogradă a mașinilor și la solicitarea de a deschide poarta, acesta a iscat un conflict și a încercat să aplice violența fizică față de soț, cerând să fie luate măsurile legale față de comportamentul pârâtului și atragerea acestuia la răspundere.

Totodată, la 20 decembrie 2022, Lazur Dumitru a depus la Inspectoratul de Poliție Buiucani, Sectorul nr. 6, o cerere, prin care a solicitat de a fi luate măsuri față de Nicoară Veaceslav și atragerea acestuia la răspundere pentru faptul că a blocat poarta neîntemeiat și solicită ilegal acordul de prelucrare a datelor cu caracter personal, iar la solicitarea de a deschide poarta, aceasta a iscat un conflict, a înjurat-o pe Lazur Irina și a încercat să aplice violență fizică față de Lazur Dumitru.

Menționează că, cererile victimelor au fost examinate, cele invocate de dânșii s-au adeverit, iar în consecință în privința lui Nicoară Veaceslav a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI 05538094 din 23 februarie 2022, menținut prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 06 iunie 2023 și decizia Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2022, prin care Nicoară Veaceslav a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 354 din Codul contravențional – huliganism nu prea grav, fiindu-i stabilită amendă în mărime de 20 u.c., ceea ce constituie 1000 lei.

Conchid că, la 23 august 2022, reclamanții au expediat în adresa lui Nicoară Veaceslav o cerere prealabilă, în care au solicitat repararea prejudiciului moral cauzat în mărime de 5 000 lei pentru fiecare, însă, deși a recepționat-o la 30 august 2022, nu a reacționat și nu a compensat prejudiciul moral cauzat. 2

În drept, au fost invocate prevederile art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, art. 24 alin. (1), art. 46, art. 127 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii Moldova, art. 2 alin. (3), art. 9 alin. (2) lit. f), art. 15 alin. (1), art. 19 alin. (1), (3), (5), art. 20 alin. (1), (2), art. 21, art. 776, art. 1998 alin. (1), art. 2036 și 2037 din Codul civil, art. 166-167 din Codul de procedură civilă.

Având în vedere circumstanțele de fapt și de drept menționate, solicită: a încasa de la Veaceslav Nicoară, în beneficiul Irinei Lazur, suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin contravenție; a încasa de la Veaceslav Nicoară, în beneficiul lui Dumitru Lazur, suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciul moral cauzat prin contravenție; precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 06 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată s-a admis parțial. S-a încasat de la Nicoară Veaceslav în beneficiul lui Lazur Dumitru suma de 2000 lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin contravenție și suma de 100 lei cu titlu de taxă de stat, iar în total suma de 2 100 lei. S- a încasat de la Nicoară Veaceslav în beneficiul Irinei Lazur suma de 2000 lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin contravenție și suma de 100 lei cu titlu de taxă de stat, iar în total suma de 2 100 lei. În rest, cererea s-a respins ca nefondată.

La 06 iunie 2023, Nicoară Veaceslav a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 06 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a solicitat casarea integrală a hotărârii din 06 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel declarată de Nicoară Veaceslav și s-a menținut hotărârea din 06 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a apreciat ca întemeiată concluzia primei instanțe cu privire la admiterea parțială a pretențiilor înaintate de către Lazur Irina și Lazur Dumitru și încasarea din contul lui Nicoară Veaceslav a prejudiciului moral cauzat prin contravenție, în mărime de a câte 2 000 lei, pentru fiecare, de altfel, cuantumul sumei respective a fost apreciat prin prisma acțiunilor ilicite ale lui Nicoară Veaceslav față de Lazur Irina și Lazur Dumitru, exprimate prin provocarea suferințelor morale în condițiile descrise supra.

Complementar, instanța de apel a considerat irelevante argumentele apelantului Nicoară Veaceslav privind netemeinicia admiterii de către prima instanță a pretențiilor lui Lazur Dumitru, deoarece, din circumstanțele cauzei s-a constatat cu certitudine caracterul ilicit al acțiunilor apelantului față de intimatul Lazur Dumitru, expuse 3 amănunțit în procesul-verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI 05538094 din 23 februarie 2022, menținut prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 06 iunie 2023 și decizia Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2022, prin care Nicoară Veaceslav a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 354 din Codul contravențional – huliganism nu prea grav.

În aceeași ordine de idei, cu referire la argumentele apelantului privind netemeinicia admiterii de către prima instanță a pretențiilor înaintate de către Lazur Irina, prin prisma faptului că aceasta nu ar avea calitate de parte vătămată în cadrul procesului contravențional, instanța de apel a menționat că, deși în procesul-verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI 05538094 din 23 februarie 2022 aceasta nu este menționată, atât în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cât și a Curții de Apel Chișinău, la examinarea cauzei contravenționale în privința lui Nicoară Veaceslav, intimata Lazur Irina avea calitate procesuală de „victimă”.

Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că, potrivit materialelor cauzei, la 12 decembrie 2021, Lazur Irina de asemenea a sesizat organul de poliție cu referire la conflictul iscat dintre soții Lazur și Nicoară Veaceslav la 12 decembrie 2021, or, prin prisma celor descrise reiese cert faptul că Lazur Irina de asemenea a avut de suferit în urma acțiunilor ilicite ale apelantului, iar în opinia instanței de apel, aceasta este în drept să solicite repararea prejudiciului moral, prin înaintarea prezentei acțiuni.

În acest sens, Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău a menționat că, din argumentele apelantului nu se desprinde o încălcare esențială de către prima instanță a unor prevederi legale în raport cu drepturile sale legale, or, apelul declarat, nu conține probe sau argumente noi în urma cărora s-ar constata temeinicia cerințelor și ca consecință netemeinicia hotărârii primei instanțe în raport cu împrejurările cauzei, circumstanțele de fapt și normele de drept, fiind elucidate de prima instanță și le-a fost dată apreciere corectă.

În concluzie, în opinia instanței de apel, prima instanță a examinat cauza în coroborare cu prevederile legislației în vigoare, desfășurând examinarea litigiului pe principiul contradictorialității și egalității părților în drepturile procedurale, organizând procesul astfel încât părțile au avut posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător și independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu pricina dată judecății și de a-și expune punctul de vedere asupra inițiativelor instanței, respectiv acordând posibilitate 4 participanților la proces de a-și expune poziția, totodată păstrându-și imparțialitatea și obiectivitatea, creând condiții pentru exercitarea drepturilor participanților la proces, pentru cercetarea obiectivă a circumstanțelor reale ale cauzei.

La 31 octombrie 2023, Nicoară Veaceslav a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs împotriva deciziei din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a solicitat casarea integrală a deciziei din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

Totodată, la 01 noiembrie 2023, Nicoară Veaceslav a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs suplimentar.

În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțele invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel.

În drept, s-au invocat prevederile art. 5, 7, 32, 399 din Codul contravențional, art. 776, 774 alin. (1), art. 2036 alin. (4), art. 2037 din Codul civil, art. 118 alin. (1), art. 94 alin. (1) și (3), art. 430, art. 432 alin. (1) lit. b) și e), art. 434, 437, 445 lit. c) din Codul de procedură civilă.

Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia recursului declarat de Nicoară Veaceslav, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat.

La 08 februarie 2024, Lazur Dumitru și Lazur Irina au recepționat corespondența, iar la 09 februarie 2024 au depus referințele, prin care au solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.” 5

Art. 433 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului – 31 octombrie 2023.

Potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă dacă este vădit neîntemeiată.

Această normă oferă Curții o prerogativă de filtrare a recursurilor care nu conțin o motivare suficientă în drept, nefiind apte să declanșeze un control de legalitate în sensul art. 432 din Codul de procedură civilă.

Într-o apreciere particulară a motivelor de recurs, Completul constată că acestea nu întrunesc exigențele unei motivări conforme cu cerințele legale, întrucât exprimă în esență dezacordul recurentului cu soluția instanței de apel, fără a invoca sau demonstra încălcări veritabile ale normelor de drept material sau procesual.

Referitor la art. 432 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, consolidarea sau schimbarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție, 6 recurentul nu identifică o problematică de drept asupra căreia Curtea Supremă de Justiție ar fi chemată să-și revizuiască ori să-și unifice practica. Criticile se axează pe particularități factuale ale speței și nu descriu interpretări divergente ale normelor de drept.

În ceea ce privește critica referitoare la o pretinsă apreciere arbitrară a probelor, art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța constată că probatoriul a fost analizat de instanțele de fond și apel în mod complet și motivat. Simpla reiterare sau reformulare a propriei versiuni asupra faptelor nu echivalează cu o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

La caz nu se identifică nici o eroare manifestă sau arbitrară în examinarea probelor, iar recurentul nu demonstrează caracterul determinant al presupusei erori asupra soluției adoptate.

Așadar, recursul nu tinde să declanșeze un control de legalitate veritabil, ci exprimă o nemulțumire subiectivă față de soluțiile instanțelor ierarhic inferioare, camuflând obiecțiile de fond, în argumente formale de procedură.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,