2ra-150/24 — incasarea cheltuielilor de judecata suportate in cadrul dosarului contraventional, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea cheltuielilor de judecata suportate in cadrul dosarului contraventional, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-150/24 — incasarea cheltuielilor de judecata suportate in cadrul dosarului contraventional, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depuse de Fiodor Rapeșco,
reprezentat de avocatul Corneliu Pleșca,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Victor
Lungu împotriva lui Fiodor Rapeșco, cu privire la încasarea cheltuielilor de
judecată suportate în cadrul dosarului contravențional, repararea prejudiciului
moral și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 07 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-150/24
NR. PIGD 2-22170271-01-2ra-06022024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Criuleni, sediul Criuleni, jud. S. Caraman
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. I. Secrieru, V. Mihaila, V. Cotorobai
01 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Fiodor
Rapeșco, reprezentat de avocatul Corneliu Pleșca,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 22 noiembrie 2022, Victor Lungu, reprezentat de avocatul Radu
Rusanovschi, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Fiodor
Rapeșco, cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată suportate în alt proces
și a prejudiciului moral cauzat.
În motivarea acțiunii, a indicat că, la 21 iulie 2019, între el și pârât s-a
iscat un conflict, în rezultatul căruia a fost solicitată intervenția serviciului
„112”.
Pârâtul a comunicat agentului constatator că reclamantul l-a înjurat și a
solicitat atragerea acestuia la răspundere contravențională.
Ulterior, la 09 august 2019, de către agentul constatator Roman Brînza a
fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție, în baza art. **** din
Codul contravențional, prin care s-a constatat că Victor Lungu, la 21 iulie 2019,
ora ****, în s. ****, r-nul ****în stradă, în urma unui conflict apărut, l-a numit
cu cuvinte necenzurate pe Fiodor Rapeșco și a strigat cu voce tare, astfel
tulburând ordinea publică prin ce a comis fapta contravențională.
În baza procesului-verbal cu privire la contravenție, a fost sancționat cu
aplicarea amenzii în mărime de 10 unități convenționale, echivalentul a 500 de
lei.
Nefiind de acord cu decizia agentului constatator, a contestat-o în instanța
de judecată. Prin hotărârea din 25 august 2020 a Judecătoriei Criuleni, s-a
încetat procesul contravențional pornit în privința sa, învinuit de săvârșirea
contravenției prevăzute de art. **** din Codul contravențional, pe motiv că nu
există fapta contravențională.
Reclamantul a susținut că, prin acțiunile pârâtului ce s-au manifestat prin
solicitarea intervenției serviciului „112”, comunicarea agentului constatator că
ar fi fost înjurat de către dânsul și sancționarea sa de agentul constatator, i-au
cauzat prejudicii de ordin moral și material, fiindcă a fost nevoit să-și angajeze
un avocat în vederea beneficierii de servicii de asistență juridică calificată.
A menționat că respectarea procedurii de soluționare prealabilă a litigiului
pe cale extrajudiciară constituie o condiție specială a exercitării dreptului la
1
acțiune în justiție, care necesită a fi întrunită doar în anumite cazuri în funcție de
natura litigiului.
Prin urmare, contractul de asistență juridică este un contract reglementat
de Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, iar conform art. 63
alin. (5) al Legii cu privire la avocatură, cheltuielile suportate în legătură cu
acordarea de către avocat a asistenței juridice în organele de urmărire penală și
instanțele de judecată în cauzele penale, civile și administrative se încasează
concomitent cu soluționarea cauzei în fond, fără o procedură litigioasă
prealabilă.
În scopul soluționării litigiului pe cale extrajudiciară, la 25 februarie
2021, a expediat în adresa pârâtului somație, prin care a solicitat repararea
benevolă a prejudiciului cauzat prin contravenție, însă răspuns la aceasta nu a
primit.
Cu referire la pretenția de încasare a prejudiciului moral în mărime de
10 000 de lei, a menționat că legiuitorul a acordat prerogative instanței de
judecată de a aprecia și determina cuantumul prejudiciului moral ce urmează a fi
încasat cu scopul ca evaluarea să nu fie una subiectivă. Astfel, a invocat că la
încasarea prejudiciului urmează să se ia în considerare că pe parcursul a 2 ani a
fost nevoit să participe la ședințe de judecată în cadrul căreia a avut statut de
contravenient, astfel a fost afectat psihic din cauza emoțiilor negative suportate.
Caracterul și cuantumul prejudiciului moral solicitat de reclamant este îndreptat
pentru compensarea și repararea acestuia.
Reclamantul a solicitat încasarea de la pârât a sumei de 4 000 de lei cu
titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în procesul contravențional, a
sumei de 10 000 de lei cu titlul de compensarea prejudiciului moral și
compensarea cheltuielilor legate de achitarea taxei de stat.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 13 mai 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul Criuleni, s-
a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Victor
Lungu, reprezentat de avocatul Radu Rusanovschi. S-a încasat de la Victor
Lungu în beneficiul lui Fiodor Rapeșco, suma de 5000 de lei cu titlu de
cheltuieli pentru asistență juridică.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 19 mai 2023, Victor Lungu, reprezentat avocatul Radu Rusanovschi, a
depus cerere de apel nemotivată, iar, ulterior, la 05 octombrie 2023, a depus
cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 13 mai 2023 a Judecătoriei
2
Criuleni, sediul Criuleni, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei
instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată
să fie admisă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 07 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
cererea de apel depusă Victor Lungu, reprezentat de avocatul Radu
Rusanovschi. S-a casat hotărârea din 13 mai 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul
Criuleni și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial cererea de
chemare în judecată depusă de Victor Lungu, reprezentat de avocatul Radu
Rusanovschi. S-a încasat în beneficiul lui Victor Lungu din contul lui Fiodor
Rapeșco cheltuieli de judecată suportate în cadrul dosarului contravențional în
sumă de 4000 de lei, cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat în prima
instanță în sumă de 420 de lei și în instanța de apel în sumă de 338 de lei. În rest,
pretențiile s-au respins.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, pe durata
examinării cauzei contravenționale, Victor Lungu și-a angajat un avocat pentru a
beneficia de asistență juridică calificată, astfel achitându-i avocatului pentru
serviciile acordate suma de 4 000 de lei (f. d. 31).
Instanța de apel a notat că, pentru dovada cheltuielilor suportate, prin
prisma practicii CEDO, se evidențiază necesitatea prezentării de către partea
care pretinde compensarea cheltuielilor a următoarelor documente: dovada
achitării onorariilor avocaților (copii de pe dispozițiile de plată prin virament sau
bonurile de plată); copia de pe facturile de strictă evidență, emisă pentru clienți-
persoane juridice și în alte cazuri stabilite de legislație; listă detaliată a
actelor/acțiunilor efectuate de avocat și orarul timpului aferent acestora (cu
tariful și orarul).
Prin urmare, instanța de apel a considerat întemeiată pretenția
reclamantului privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 4
000 lei, suportate în cadrul dosarului contravențional, fiindcă se confirmă prin
extrasul din cont al avocatului Radu Rusanovschi (f. d. 31) ca fiind necesare,
reale și rezonabile.
Cu referire la pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, instanța
de apel a concluzionat că reclamantul/ apelantul nu a probat, în temeiul art. 118
din Codul de procedură civilă, suportarea prejudiciului moral.
Având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial,
instanța de apel a ajuns la concluzia de a încasa în beneficiul lui Victor Lungu
din contul lui Fiodor Rapeșco cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat
3
în prima instanță în sumă de 420 de lei și cheltuieli de judecată pentru achitarea
taxei de stat în apel în sumă de 338 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 06 februarie 2024, Fiodor Rapeșco, reprezentat avocatul Corneliu
Pleșca, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 07 decembrie 2023 a
Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a
deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii din 13 mai 2023 a Judecătoriei
Criuleni, sediul Criuleni.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanța de apel a
examinat în mod superficial cauza și nu au constatat și elucidat pe deplin toate
circumstanțele acesteia, astfel fiind eronat interpretate prevederile legale.
Recurentul și-a întemeiat cererea de recurs în baza art. 432 alin. (1), (2)
lit. c) și alin. (4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la
modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative).
La 27 noiembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului
copia cererii de recurs depuse de Fiodor Rapeșco, reprezentat avocatul Corneliu
Pleșca, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul
de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării
principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de
depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din
poșta electronică, anexate la materialele dosarului.
Până la examinarea admisibilității recursului, intimatul nu și-a valorificat
drepturile sale procedurale și nu au depus referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
4
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în
temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă cererea de recurs depusă de Fiodor Rapeșco,
reprezentat avocatul Corneliu Pleșca, la 06 februarie 2024, este depus în termen,
or decizia din 07 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată
recurentului, cât și reprezentantului acestuia, avocatului Corneliu Pleșca ulterior
depunerii cererii de recurs.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă
un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
5
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului
și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de instanța de
apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de
drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de casare
a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
cererea de recurs depusă de Fiodor Rapeșco, reprezentat avocatul Corneliu
Pleșca, nu conține argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci s-a
limitat la o simplă exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul nu
îndeplinește condițiile legale de admisibilitate, întrucât nu conține motive de
drept și nici temeiuri care să justifice reformarea deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din
Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța
a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța
de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
6
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în
această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și
nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Fiodor Rapeșco,
reprezentat avocatul Corneliu Pleșca, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin. (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Fiodor Rapeșco, reprezentat
avocatul Corneliu Pleșca, împotriva deciziei din 07 decembrie 2023 a Curții de
Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
7