2ra-1510/23 — Repararea prejudiciului moral cauzat prin contraventie si compensarea cheltuielilor de judecată

La 22 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată, concretizată la 13 iunie 2022 împotriva lui Vasile Grozavu cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin contravenție și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 2-12, 23, 31-33).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Gheorghe Străisteanu a indicat că la 23 octombrie 2021, ora 12:34 Vasile Grozavu aflîndu-se la adresa XXXXX, de la numărul de telefon XXXXX a efectuat un apel telefonic la numărul XXXXX care aparține reclamantului și fără careva temei l-a numit cu cuvinte necenzurate, umilitoare, înjositoare, l-a amenințat și șantajat pentru acțiunile civile intentate de reclamant împotriva pîrîtului și aflate pe rol în instanța de judecată.

A indicat că în aceeași zi, la data de 23 octombrie 2021, Vasile Grozavu a mai efectuat 27 apeluri telefonice în adresa sa cu același conținut de cuvinte: înjurări, amenințări, șantaj.

A susținut că a fost persecutat și hărțuit toată ziua din data de 23 octombrie 2021.

Prin urmare, la 28 octombrie 2021 a depus plîngere la IP Buiucani prin care a sesizat despre comiterea de către Vasile Grozavu a contravenției prevăzută de art.782 din Codul Contravențional.

A susținut că, agentul constatator din cadrul IP Buiucani, Constantin Frija a constatat vinovăția și a întocmit în privința lui Vasile Grozavu proces verbal cu privire la contravenție în baza art.782 din Codul Contravențional. 1

A precizat că, prin probele acumulate, a dovedit faptul că prin acțiunile ilegale comise de către Vasile Grozavu, a fost supus persecutării pe toată perioada zilei de 23 octombrie 2021, fiind umilit, înjosit, învinuit în comiterea mai multor infracțiuni, inclusiv înjurat, ca rezultat a suferit psihic, manifestat prin sentimentul de anxietate, stres, neliniște, perturbare a vieții, disconfort și retrăire, imposibilitatea savurării modului obișnuit de trai, sentimente de incapacitate de a se bucura în modul cuvenit de garanțiile prescrise de Lege, sentimente de frustrare, nedreptate și umilință, manifestare de nervi, griji, inclusiv afectare sufletească.

Astfel, reclamantul a estimat prejudiciul moral cauzat de către pârâtul Vasile Grozavu în cuantum de 5 000 de lei.

A reitarat că, în scopul soluționării litigiului pe cale extrajudiciară, la 09 decembrie 2021, reclamantul a expediat în adresa pârâtului somație, prin care a solicitat repararea benevolă a prejudiciului cauzat prin contravenție, fiindu-i acordat un termen de 7 zile, perioadă în care de către pârât nu a fost efectuate careva acțiuni.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu a solicitat încasarea din contul pârâtului Vasile Grozavu a sumei de 5 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin contravenția comisă la 23 octombrie 2021, ora 12:34 și anume prin persecutarea, încălcarea drepturilor la prezumția nevinovăției și a dreptului la nume, onoare și demnitate și a sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru taxa de stat.

Prin hotărârea din 24 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a fost respins demersul agentului constatator, anulat procesul-verbal cu privire la contravenția din 24 noiembrie 2021, cu încetarea procesului contravențional pe motiv că agentul constatator nu a respectat prevederile Codului contravențional la întocmirea actelor juridice, iar, procesul-verbal privind actele de constatare a fost menținut în vigoare.

La 29 martie 2022, a contestat cu recurs hotărârea din 24 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Iar la 04 mai 2022 Vasile Grozavu, lîngă casa unde locuiește l-a atacat, l-a agresat fizic cu o piatră în mănă, a aplicat multiple lovituri cu picioarele și pumnii, i-a sustras cheile de 2 automobil și telefonul mobil „Samsung” în care era arhiva înregistrărilor convorbirilor telefonice între Gheorghe Străisteanu și Vasile Grozavu care confirmă acțiunile de persecutare comise de pîrîtul Vasile Grozavu Vasile.

În drept, reclamantul Gheorghe Străisteanu și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art.15, 20, 21, 26, 28, 34 din Constituție, art. 45 din Codul contravențional, art.2, 4, 5 din Codul de procedură civilă, art. 1, 2, 9, 10, 15, 16, 19, 20, 21, 22, 24, 35, 41, 43, 316, 317, 1998, 1999, 2022, 2023, 2036, 2037 din Codul civil, art. 3, 8, 10 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Întru argumentarea soluției adoptate, instanța de fond a reținut că, obiectul raportului juridic litigios îl formează compensarea prejudiciului moral cauzat prin contravenție.

Din materialele cauzei și probatoriul cercetat instanța de fond a stabilit că, prin procesul-verbal cu privire la contravenție MAI 05376356 din 24 noiembrie 2021 Vasile Grozavu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea contravenției prevăzute de art.782 din Codul contravențional (f. d. 35).

Prin hotărârea din 11 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, procesul-verbal cu privire la contravenție MAI 05376356 din 24 noiembrie 2021 a fost anulat cu încetarea procesului contravențional în privința lui Vasile Grozavu, învinuit de comiterea contravenției prevăzute de art.782 din Codul Contravențional, din lipsa faptului contravenției. Temei de încetare a procesului contravențional au servit prevederile art.441 alin.(1) lit. a), art.446 alin.(1) din Codul contravențional (f. d. 40-41). 3

Prin decizia din 14 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost menținută hotărârea din 11 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana (f. d. 59).

Instanța de fond a reiterat că, pentru apariția răspunderii delictuale este necesar un fapt juridic. Acest rol îl îndeplinește temeiul răspunderii delictuale. Temeiul răspunderii delictuale este componenta delictului civil. Componenta delictului civil constituie o totalitate de elemente esențiale formulate de legiuitor ca necesare și suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale. Componenta delictului civil include prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă, prejudiciu și vinovăția făptuitorului.

Nu există răspundere delictuală dacă nu s-a produs un prejudiciu. Prejudiciul constituie consecințele negative cu caracter patrimonial sau nepatrimonial ale faptei ilicite, apărute ca urmare a lezării drepturilor subiective.

Fapta ilicită este o încălcare a normelor dreptului obiectiv prin care se lezează drepturile subiective sau interesele persoanei.

La caz, fapta ilicită săvîrșită de către Vasile Grozavu constă în efectuarea a 27 de apeluri telefonice în aceeași zi de 23 octombrie 2021 prin care Vasile Grozavu îi cere consăteanului/vecinului său Gheorghe Străisteanu explicație cu privire la executarea unei hotărîri a Primăriei Trușeni.

Pe marginea acestui fapt Vasile Grozavu, inițial a fost sancționat contravențional, după care instanța de fond a anulat decizia de sancționare și procesul-verbal cu privire la contravenție.

Așadar, procesul-contravențional în privința pârâtului a fost încetat din motiv că agentul constatator nu a respectat normele de instrumentare corectă a dosarului contravențional. Instanța de fond a reiterat că, sancționarea sau nesancționarea făptuitorului de către agenții statului nu-l scutește de obligația de a despăgubi victima.

Totodată, încetarea procesului contravențional nu-l privează pe făptuitor de răspundere civilă delictuală pentru fapta săvârșită. Concluzia 4 respectivă rezultă din conținutul art.45 alin.(1) și art. 30 alin.(11) lit. c) din Codul contravențional.

Mai mult, în ședința de judecată Vasile Grozavu a recunoscut că l-a telefonat pe Gheorghe Străisteanu de 27 de ori în aceeași zi, doar că nu recunoaște că a vorbit urât.

Instanța de judecată, a constatat că în cadrul dezbaterilor judiciare după audierea înregistrărilor audio, s-a stabilit cu certitudine că Vasile Grozavu a încălcat obligația de a nu leza drepturile altora.

În situația descrisă, instanța de fond a constatat că au fost stabilite temeiurile răspunderii civile delictuale formulate de legiuitor ca necesare și suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale, și anume prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăția făptuitorului.

Astfel, consecințele negative cu caracter nepatrimonial ale faptei ilicite, apărute ca urmare a lezării drepturilor subiective ale reclamantului urmează a fi restabilite.

Având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate, instanța de fond a apreciat că suma de 5 000 de lei pentru fapta de persecuție cu 27 de apeluri telefonice pline de cuvinte de injurie, poate fi considerată o compensare minimă ce ar aduce la o satisfacție echitabilă persoanei vătămate.

Prin decizia din 20 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Vasile Grozavu, casată hotărârea din 22 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și pronunțată o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea (f. d. 106, 107-111).

Instanța de apel verificând în raport cu prevederile art. 238-241 din codul de procedură civilă, legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, a constatat că urmează a fi casată cu adoptarea în partea respectivă a unei noi soluții de respingere a pretențiilor.

Din lucrările dosarului, instanța de apel a reținut că, la 22 decembrie 2022, prin intermediul oficiul poștal, reclamantul Gheorghe Străisteanu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Grozavu cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat în urma comiterii de către Vasile Grozavu a faptelor săvârșite la data 23 octombrie 2021 ora 12:34.

Potrvit scrisorii șefului Inspectoratului de Poliție Buiucani, Oleg Bîrliba cu nr.34/20/5-24896 din 23 noiembrie 2021 s-a comunicat reclamantului că plîngerea sa a fost examinată privitor la faptul că Vasile Grozavu la 23 octombrie 2021, aflîndu-se la adresa XXXXX a efectuat mai multe apeluri telefonice și fără careva temei a numit pe Gheorghe Străisteanu cu diferite cuvinte umilitoare, creîndu-se o strare de anxietate. Ca rezultat al măsurilor întreprinse, pentru acțiunile sale comise cu vinovăție, cet.Vasile Grozavu i-a fost întocmit proces verbal în temeiul art.782 din Codul contravențional, materialul acumulat remis conform competenței atribuite art.400 alin.(5), instanței de fond, pentru luarea deciziei (f. d. 16).

Din suportul probator prezentat la materialele cauzei, instanța de apel a reținut că, reclamantul a prezentat instanței de judecată procesul-verbal cu privire la contravenție din 24 noiembrie 2021, întocmit în privința lui Vasile Grozavu, pe semnele contravenției prevăzute de art.782 din Codul contravențional, pentru faptele săvîrșite pe data de 07 noiembrie 2021, orele 16:01-17:15; procesul-verbal privind actele de constatare din 24 noiembrie 2021; raporturile subofițerului superior de sector al SP 5 (Trușeni) din 24 noiembie 2021 (f. d. 35-38).

Totodată, la materialele cauzei a fost anexată copia hotărârii din 24 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care a fost anulat procesul-verbal cu privire la contravenție seria MAI nr.05376353 din 18 6 noiembrie 2021 întocmit în privința lui Vasile Grozavu în baza art.782 din Codul contravențional pentru acțiunile din 22 octombrie 2021, ora 17:33.

În ordinea celor expuse, instanța de apel a atestat că, probele prezentate de către reclamant în susținerea pretențiilor sale, se referă la circumstanțe care nu sunt relevante cauzei, făcându-se trimitere la alte fapte decât cele descrise de reclamant în cererea de chemare în judecată.

Astfel, instanța de apel a conchis că soluția instanței de fond de admitere a acțiunii este neîntemeiată, or, din analiza probelor administrate, s-a stabilit cu certitudine că raportului dedus judecății nu sunt aplicabile normele ce prevăd răspunderea delictuală, nefiind probată vinovăția pârâtului cu privire la faptele descrise de reclamant, din 23 octombrie 2021, orele 12:34.

Completul de judecată conchide că recurentul, s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată în adresa părților, la 16 noiembrie 2023, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la actele cauzei (f. d. 112), iar cererea de recurs au fost depusă la 03 octombrie 2023 (f. d. 117-127, 129).

Ulterior, în adresa lui Vasile Grozavu a fost expediat copia recursului declarate de Gheorghe Străisteanu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului (f. d. 175).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Vasile Grozavu, nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă 8 „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, deoarece a fost declarat în afara cadrului legal actual.

Or, recursul a fost depus la 03 octombrie 2023, adică după intrarea în vigoare a noilor reglementări privind temeiurile de recurs stabilite prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare după 01 septembrie 2023. Astfel, orice cerere de recurs formulată după această dată trebuie să respecte dispozițiile art. 432 din Codul de procedură civilă, în redacția actuală.

Cu toate acestea, recurentul a indicat în mod expres în cererile de recurs temeiuri legale valabile doar până la 01 septembrie 2023. Acest fapt echivalează cu invocarea unor motive inexistente în dreptul procesual actual, ceea ce determină că recursul este vădit neîntemeiat. Mai mult din conținutul cererii de recurs nu reiese nici o critică de nelegalitate compatibilă cu temeiurile prevăzute de art.432 din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursurilor trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă. 9

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest 10 sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Gheorghe Străisteanu, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Străisteanu, împotriva deciziei din 20 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Oxana Parfeni 11