2ra-1510/23 — repararea prejudiciului moral cauzat prin contraventie si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului moral cauzat prin contraventie si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. 1 lit. f din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei
2ra-1510/23 — repararea prejudiciului moral cauzat prin contraventie si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Gheorghe
Străisteanu,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Gheorghe Străisteanu împotriva lui Vasile Grozavu cu privire la repararea
prejudiciului moral cauzat prin contravenție și compensarea cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei din 20 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1510/23
NR. PIGD 2-21190307-01-2ra-04102023)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru: jud. I. Țonov
Curtea de Apel Chișinău: jud. V. Sîrbu, I. Secrieru, D. Dulghieru
24 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Gheorghe Străisteanu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 22 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Gheorghe
Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată, concretizată la 13 iunie
2022 împotriva lui Vasile Grozavu cu privire la repararea prejudiciului moral
cauzat prin contravenție și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 2-12,
23, 31-33).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Gheorghe
Străisteanu a indicat că la 23 octombrie 2021, ora 12:34 Vasile Grozavu
aflîndu-se la adresa XXXXX, de la numărul de telefon XXXXX a efectuat
un apel telefonic la numărul XXXXX care aparține reclamantului și fără
careva temei l-a numit cu cuvinte necenzurate, umilitoare, înjositoare, l-a
amenințat și șantajat pentru acțiunile civile intentate de reclamant împotriva
pîrîtului și aflate pe rol în instanța de judecată.
A indicat că în aceeași zi, la data de 23 octombrie 2021, Vasile Grozavu
a mai efectuat 27 apeluri telefonice în adresa sa cu același conținut de
cuvinte: înjurări, amenințări, șantaj.
A susținut că a fost persecutat și hărțuit toată ziua din data de 23
octombrie 2021.
Prin urmare, la 28 octombrie 2021 a depus plîngere la IP Buiucani prin
care a sesizat despre comiterea de către Vasile Grozavu a contravenției
prevăzută de art.782 din Codul Contravențional.
A susținut că, agentul constatator din cadrul IP Buiucani, Constantin
Frija a constatat vinovăția și a întocmit în privința lui Vasile Grozavu proces
verbal cu privire la contravenție în baza art.782 din Codul Contravențional.
1
A precizat că, prin probele acumulate, a dovedit faptul că prin acțiunile
ilegale comise de către Vasile Grozavu, a fost supus persecutării pe toată
perioada zilei de 23 octombrie 2021, fiind umilit, înjosit, învinuit în
comiterea mai multor infracțiuni, inclusiv înjurat, ca rezultat a suferit psihic,
manifestat prin sentimentul de anxietate, stres, neliniște, perturbare a vieții,
disconfort și retrăire, imposibilitatea savurării modului obișnuit de trai,
sentimente de incapacitate de a se bucura în modul cuvenit de garanțiile
prescrise de Lege, sentimente de frustrare, nedreptate și umilință,
manifestare de nervi, griji, inclusiv afectare sufletească.
Astfel, reclamantul a estimat prejudiciul moral cauzat de către pârâtul
Vasile Grozavu în cuantum de 5 000 de lei.
A reitarat că, în scopul soluționării litigiului pe cale extrajudiciară, la 09
decembrie 2021, reclamantul a expediat în adresa pârâtului somație, prin care
a solicitat repararea benevolă a prejudiciului cauzat prin contravenție,
fiindu-i acordat un termen de 7 zile, perioadă în care de către pârât nu a fost
efectuate careva acțiuni.
Reclamantul Gheorghe Străisteanu a solicitat încasarea din contul
pârâtului Vasile Grozavu a sumei de 5 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral,
cauzat prin contravenția comisă la 23 octombrie 2021, ora 12:34 și anume
prin persecutarea, încălcarea drepturilor la prezumția nevinovăției și a
dreptului la nume, onoare și demnitate și a sumei de 150 lei cu titlu de
cheltuieli de judecată pentru taxa de stat.
Prin hotărârea din 24 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Ciocana, a fost respins demersul agentului constatator, anulat
procesul-verbal cu privire la contravenția din 24 noiembrie 2021, cu
încetarea procesului contravențional pe motiv că agentul constatator nu a
respectat prevederile Codului contravențional la întocmirea actelor juridice,
iar, procesul-verbal privind actele de constatare a fost menținut în vigoare.
La 29 martie 2022, a contestat cu recurs hotărârea din 24 martie 2022
a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Iar la 04 mai 2022 Vasile Grozavu,
lîngă casa unde locuiește l-a atacat, l-a agresat fizic cu o piatră în mănă, a
aplicat multiple lovituri cu picioarele și pumnii, i-a sustras cheile de
2
automobil și telefonul mobil „Samsung” în care era arhiva înregistrărilor
convorbirilor telefonice între Gheorghe Străisteanu și Vasile Grozavu care
confirmă acțiunile de persecutare comise de pîrîtul Vasile Grozavu Vasile.
În drept, reclamantul Gheorghe Străisteanu și-a întemeiat pretențiile în
temeiul dispozițiilor art.15, 20, 21, 26, 28, 34 din Constituție, art. 45 din
Codul contravențional, art.2, 4, 5 din Codul de procedură civilă, art. 1, 2, 9,
10, 15, 16, 19, 20, 21, 22, 24, 35, 41, 43, 316, 317, 1998, 1999, 2022, 2023,
2036, 2037 din Codul civil, art. 3, 8, 10 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 22 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, acțiunea a fost admisă. S-a încasat de la Vasile Grozavu în beneficiul
lui Gheorghe Străisteanu suma de 5 000 de lei cu titlu de reparare a
prejudiciului moral cauzat prin contravenție. S-a încasat de la Vasile
Grozavu în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 150 de lei (f. d. 63,
67-74).
Întru argumentarea soluției adoptate, instanța de fond a reținut că,
obiectul raportului juridic litigios îl formează compensarea prejudiciului
moral cauzat prin contravenție.
Din materialele cauzei și probatoriul cercetat instanța de fond a stabilit
că, prin procesul-verbal cu privire la contravenție MAI 05376356 din 24
noiembrie 2021 Vasile Grozavu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea
contravenției prevăzute de art.782 din Codul contravențional (f. d. 35).
Prin hotărârea din 11 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul
Ciocana, procesul-verbal cu privire la contravenție MAI 05376356 din 24
noiembrie 2021 a fost anulat cu încetarea procesului contravențional în
privința lui Vasile Grozavu, învinuit de comiterea contravenției prevăzute de
art.782 din Codul Contravențional, din lipsa faptului contravenției. Temei de
încetare a procesului contravențional au servit prevederile art.441 alin.(1)
lit. a), art.446 alin.(1) din Codul contravențional (f. d. 40-41).
3
Prin decizia din 14 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
menținută hotărârea din 11 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul
Ciocana (f. d. 59).
Instanța de fond a reiterat că, pentru apariția răspunderii delictuale este
necesar un fapt juridic. Acest rol îl îndeplinește temeiul răspunderii
delictuale. Temeiul răspunderii delictuale este componenta delictului civil.
Componenta delictului civil constituie o totalitate de elemente esențiale
formulate de legiuitor ca necesare și suficiente pentru angajarea răspunderii
delictuale. Componenta delictului civil include prejudiciul, fapta ilicită,
raportul cauzal dintre faptă, prejudiciu și vinovăția făptuitorului.
Nu există răspundere delictuală dacă nu s-a produs un prejudiciu.
Prejudiciul constituie consecințele negative cu caracter patrimonial sau
nepatrimonial ale faptei ilicite, apărute ca urmare a lezării drepturilor
subiective.
Fapta ilicită este o încălcare a normelor dreptului obiectiv prin care se
lezează drepturile subiective sau interesele persoanei.
La caz, fapta ilicită săvîrșită de către Vasile Grozavu constă în
efectuarea a 27 de apeluri telefonice în aceeași zi de 23 octombrie 2021 prin
care Vasile Grozavu îi cere consăteanului/vecinului său Gheorghe
Străisteanu explicație cu privire la executarea unei hotărîri a Primăriei
Trușeni.
Pe marginea acestui fapt Vasile Grozavu, inițial a fost sancționat
contravențional, după care instanța de fond a anulat decizia de sancționare și
procesul-verbal cu privire la contravenție.
Așadar, procesul-contravențional în privința pârâtului a fost încetat din
motiv că agentul constatator nu a respectat normele de instrumentare corectă
a dosarului contravențional. Instanța de fond a reiterat că, sancționarea sau
nesancționarea făptuitorului de către agenții statului nu-l scutește de
obligația de a despăgubi victima.
Totodată, încetarea procesului contravențional nu-l privează pe
făptuitor de răspundere civilă delictuală pentru fapta săvârșită. Concluzia
4
respectivă rezultă din conținutul art.45 alin.(1) și art. 30 alin.(11) lit. c) din
Codul contravențional.
Mai mult, în ședința de judecată Vasile Grozavu a recunoscut că l-a
telefonat pe Gheorghe Străisteanu de 27 de ori în aceeași zi, doar că nu
recunoaște că a vorbit urât.
Instanța de judecată, a constatat că în cadrul dezbaterilor judiciare după
audierea înregistrărilor audio, s-a stabilit cu certitudine că Vasile Grozavu a
încălcat obligația de a nu leza drepturile altora.
În situația descrisă, instanța de fond a constatat că au fost stabilite
temeiurile răspunderii civile delictuale formulate de legiuitor ca necesare și
suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale, și anume prejudiciul, fapta
ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăția făptuitorului.
Astfel, consecințele negative cu caracter nepatrimonial ale faptei ilicite,
apărute ca urmare a lezării drepturilor subiective ale reclamantului urmează
a fi restabilite.
Având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a
prejudiciului moral, suferințele morale cauzate, instanța de fond a apreciat
că suma de 5 000 de lei pentru fapta de persecuție cu 27 de apeluri telefonice
pline de cuvinte de injurie, poate fi considerată o compensare minimă ce ar
aduce la o satisfacție echitabilă persoanei vătămate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 29 decembrie 2022, Vasile Grozavu, a declarat apel nemotivat (f. d.
66), împotriva hotărârii din 22 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, iar la 13 martie 2023 a declarat apel motivat, solicitând
admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi
hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de Gheorghe
Străisteanu (f. d. 85-88).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
5
Prin decizia din 20 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
admis apelul declarat de Vasile Grozavu, casată hotărârea din 22 decembrie
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și pronunțată o nouă hotărâre,
prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea (f. d. 106, 107-111).
Instanța de apel verificând în raport cu prevederile art. 238-241 din
codul de procedură civilă, legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe,
a constatat că urmează a fi casată cu adoptarea în partea respectivă a unei noi
soluții de respingere a pretențiilor.
Din lucrările dosarului, instanța de apel a reținut că, la 22 decembrie
2022, prin intermediul oficiul poștal, reclamantul Gheorghe Străisteanu s-a
adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Grozavu cu
privire la repararea prejudiciului moral cauzat în urma comiterii de către
Vasile Grozavu a faptelor săvârșite la data 23 octombrie 2021 ora 12:34.
Potrvit scrisorii șefului Inspectoratului de Poliție Buiucani, Oleg
Bîrliba cu nr.34/20/5-24896 din 23 noiembrie 2021 s-a comunicat
reclamantului că plîngerea sa a fost examinată privitor la faptul că Vasile
Grozavu la 23 octombrie 2021, aflîndu-se la adresa XXXXX a efectuat mai
multe apeluri telefonice și fără careva temei a numit pe Gheorghe Străisteanu
cu diferite cuvinte umilitoare, creîndu-se o strare de anxietate. Ca rezultat al
măsurilor întreprinse, pentru acțiunile sale comise cu vinovăție, cet.Vasile
Grozavu i-a fost întocmit proces verbal în temeiul art.782 din Codul
contravențional, materialul acumulat remis conform competenței atribuite
art.400 alin.(5), instanței de fond, pentru luarea deciziei (f. d. 16).
Din suportul probator prezentat la materialele cauzei, instanța de apel a
reținut că, reclamantul a prezentat instanței de judecată procesul-verbal cu
privire la contravenție din 24 noiembrie 2021, întocmit în privința lui Vasile
Grozavu, pe semnele contravenției prevăzute de art.782 din Codul
contravențional, pentru faptele săvîrșite pe data de 07 noiembrie 2021, orele
16:01-17:15; procesul-verbal privind actele de constatare din 24 noiembrie
2021; raporturile subofițerului superior de sector al SP 5 (Trușeni) din 24
noiembie 2021 (f. d. 35-38).
Totodată, la materialele cauzei a fost anexată copia hotărârii din 24
martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care a fost anulat
procesul-verbal cu privire la contravenție seria MAI nr.05376353 din 18
6
noiembrie 2021 întocmit în privința lui Vasile Grozavu în baza art.782 din
Codul contravențional pentru acțiunile din 22 octombrie 2021, ora 17:33.
În ordinea celor expuse, instanța de apel a atestat că, probele prezentate
de către reclamant în susținerea pretențiilor sale, se referă la circumstanțe
care nu sunt relevante cauzei, făcându-se trimitere la alte fapte decât cele
descrise de reclamant în cererea de chemare în judecată.
Astfel, instanța de apel a conchis că soluția instanței de fond de
admitere a acțiunii este neîntemeiată, or, din analiza probelor administrate,
s-a stabilit cu certitudine că raportului dedus judecății nu sunt aplicabile
normele ce prevăd răspunderea delictuală, nefiind probată vinovăția
pârâtului cu privire la faptele descrise de reclamant, din 23 octombrie 2021,
orele 12:34.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 03 octombrie 2023, Gheorghe Străisteanu, a declarat recurs
împotriva deciziei din 20 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu
menținerea hotărârii instanței de fond (f. d. 117-127, 129).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, Gheorghe Străisteanu a invocat prevederile
art.432 alin. (1), (2) lit. a), c), alin. (4) din Codul de procedură civilă (în
vigoare până la 01 septembrie 2023), care reglementează că instanța nu a
aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea.
Precum și săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie
temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au
dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consider că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
7
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurentul, s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată în adresa
părților, la 16 noiembrie 2023, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
anexată la actele cauzei (f. d. 112), iar cererea de recurs au fost depusă la 03
octombrie 2023 (f. d. 117-127, 129).
Ulterior, în adresa lui Vasile Grozavu a fost expediat copia recursului
declarate de Gheorghe Străisteanu, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce
se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului
(f. d. 175).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Vasile Grozavu, nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
8
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil
bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul
inadmisibil, deoarece a fost declarat în afara cadrului legal actual.
Or, recursul a fost depus la 03 octombrie 2023, adică după intrarea în
vigoare a noilor reglementări privind temeiurile de recurs stabilite prin Legea
nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare după 01 septembrie 2023. Astfel, orice
cerere de recurs formulată după această dată trebuie să respecte dispozițiile
art. 432 din Codul de procedură civilă, în redacția actuală.
Cu toate acestea, recurentul a indicat în mod expres în cererile de recurs
temeiuri legale valabile doar până la 01 septembrie 2023. Acest fapt
echivalează cu invocarea unor motive inexistente în dreptul procesual actual,
ceea ce determină că recursul este vădit neîntemeiat. Mai mult din conținutul
cererii de recurs nu reiese nici o critică de nelegalitate compatibilă cu
temeiurile prevăzute de art.432 din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursurilor trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
9
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie
pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție
pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de
vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
10
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Gheorghe
Străisteanu, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Străisteanu,
împotriva deciziei din 20 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Oxana Parfeni
11