2ra-1292/23 — cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral

2ra-1292/23 — cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1292/23

2-21190307-01-2ra-04102023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: S. Vîșcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Sîrbu, Iu. Cotruță, D. Dulghieru)

Î N C H E I E R E

29 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe Străisteanu,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu

privire la constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea în termen

rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Gheorghe Străisteanu și menținută hotărârea din

27 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a fost respinsă

ca neîntemeiată acțiunea,

c o n s t a t ă :

La 27 decembrie 2022, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a

cauzei și repararea prejudiciului moral (f. d. 2-14).

În motivarea acțiunii, a indicat că la 07 august 2019, a depus la Judecătoria

Chișinău, sediul Centru, o cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile

Grozavu cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin

contravenție.

A menționat că la data de 30 decembrie 2021, peste 2 ani și 4 luni,

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a emis hotărârea prin care a fost respinsă ca

neîntemeiată acțiunea.

Ulterior, prin decizia din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a

fost admisă cererea de apel depusă de Gheorghe Străisteanu, casată hotărârea

instanței de fond din 30 decembrie 2021 și s-a încasat de la Vasile Grozavu în

beneficiul lui Străisteanu Gheorghe suma de 1 000 de lei, cu titlu de prejudiciu

moral cauzat prin contravenție.

1

A precizat că examinarea cauzei civile nr. 2-20837/19, intentate la 07

august 2019, a durat 3 ani, dintre care 2 ani și 4 luni – în instanța de fond și 10

luni – în instanța de apel, fiind astfel admisă încălcarea gravă a termenului

rezonabil.

În opinia reclamantului, aceste acțiuni comise de către instanțele naționale

cad sub incidența prevederilor Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea

de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești.

Reclamantul a subliniat că procesul civil, intentat la 07 august 2019, nu

constituie o cauză dificilă din punct de vedere factologic sau juridic, nu prezintă

nicio complexitate, întrucât în cauza dată nu a fost necesară efectuarea unor

acțiuni procedurale complexe, cum ar fi audierea experților, a specialiștilor,

numirea expertizelor sau alte acțiuni care ar împiedica luarea unei hotărâri

definitive într-un termen rezonabil.

Cu referire la comportamentul părților, a accentuat că dânsul s-a comportat

în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare, a întocmit și a

prezentat în termenul stabilit de lege explicațiile, probele și alte documente

necesare pentru soluționarea cauzei, iar tergiversarea examinării cauzei se

datorează exclusiv comportamentului incorect și abuziv al instanțelor de judecată,

care intenționat a tergiversat judecarea cauzei din 07 august 2019, timp de 3 ani.

În drept, reclamantul Gheorghe Străisteanu și-a întemeiat pretențiile în

baza art. 2 alin. (1), (3), (4), art. 3 alin. (2), art. 4 din Legea nr. 87 din 21 aprilie

2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, art. 2, 4, 5 din Codul de procedură

civilă, art. 1, 2, 9, 15, 16, 19, 21, 1998, 2036, 2037, art. 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu a solicitat admiterea acțiunii,

constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil a

cauzei civile intentate la 07 august 2019, precum și încasarea din contul bugetului

de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, a sumei de

10 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 27 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea (f. d. 47, 62-71).

La 28 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice, Gheorghe

Străisteanu a declarat apel motivat împotriva hotărârii din 27 februarie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat admiterea acestuia,

casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii (f. d. 50-60).

Prin decizia din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Gheorghe Străisteanu și menținută hotărârea din 27 februarie

2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 88, 89-99).

În argumentarea soluției emise, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

stabilit că, în cauza civilă în care se pretinde încălcarea dreptului la judecare în

2

termen rezonabil, examinarea procesului civil a avut loc în perioada 24 octombrie

2019 – 27 octombrie 2022.

Cu referire la acțiunile procesuale ale instanței judecătorești, instanțele de

judecată au notat că, pe parcursul judecării cauzei, nu au fost depistate întârzieri

inexplicabile, amânări neîntemeiate, ședințele de judecată fiind stabilite la

intervale scurte de timp, ținând cont atât de agenda judecătorului, cu asigurarea

respectării drepturilor participanților la proces, cât și prevenirea răspândirii

infecției COVID-19 în contextul măsurilor epidemiologice, circumstanță care nu

poate fi privită drept tergiversare a examinării cauzei.

Totodată, instanțele au reținut că ședințele de judecată au fost stabilite în

termeni consecutivi restrânși, nefiind admise amânări nejustificate și fără a fi

necesară efectuarea de proceduri judecătorești.

În plus, perioadele dintre ședințe au fost stabilite rezonabil, în intervale

reduse de timp, cu respectarea echilibrului dintre drepturile participanților la

proces și procedurile ce se impun.

La 26 iulie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Gheorghe Străisteanu a

declarat recurs împotriva deciziei din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.

d. 106-112).

În motivarea recursului, a indicat că instanțele de judecată ierarhic

inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au interpretat în mod

eronat prevederile legale.

A obiectat că unicul raționament invocat în decizia instanței de apel și în

hotărârea primei instanțe este că termenul de 3 ani, în care s-a examinat cauza

civilă, nu ar fi un termen care ar determina încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei.

În opinia recurentului, aprecierea dată de către instanțele inferioare este

eronată, întrucât cauza civilă, intentată la 07 august 2019, nu prezintă niciun grad

de complexitate.

Totodată, a precizat că decizia instanței de apel și hotărârea instanței de

fond nu corespund exigențelor prevăzute la art. 241 alin. (5) din Codul de

procedură civilă, fiind intenționat ignorate toate probele, prevederile legislației în

vigoare, precum și recomandările CtEDO emise pe marginea unor spețe similare.

Prin încheierea din 26 ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a

expediat intimatului Ministerul Justiției al Republicii Moldova copia recursului

declarat de Gheorghe Străisteanu și s-a comunicat dreptul de depunere, în termen

de până la o lună, a referinței, cu expunerea asupra obiecțiilor materiale și

procedurale invocate în cererea de recurs (f. d. 120).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,

Ministerul Justiției al Republicii Moldova nu a făcut uz de dreptul său procedural

de a depune referință.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau

a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

3

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 28

iunie 2023 (f. d. 88).

Potrivit scrisorii de însoțire, copia deciziei motivate din 28 iunie 2023 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului Gheorghe Străisteanu la 07

septembrie 2023 (f. d. 100), însă la materialele cauzei lipsesc date care ar

confirma recepționarea acesteia de către destinatar.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal, întrucât cererea de recurs a fost depusă la 26 iulie 2023 (f. d. 90).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de

a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art.

VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,

recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de

către Gheorghe Străisteanu împotriva deciziei din 28 iunie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din

Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la

proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs

depusă de Gheorghe Străisteanu este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa

părților, declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură

civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

4

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Gheorghe

Străisteanu, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul

de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură

civilă, și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar

constitui temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au

dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel

a apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu conține obiecții de fapt și de

drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost

analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință,

nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea

5

lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de

actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,

din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică

determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate

a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Gheorghe Străisteanu, ca

fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a),

440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Străisteanu

împotriva deciziei din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

6