2ra-474/23 — incasarea prejudciului material, moral si compensarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea prejudciului material, moral si compensarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-474/23 — incasarea prejudciului material, moral si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Alina
Onofriiciuc, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alina
Onofriiciuc împotriva lui Igor Bujor, cu privire la încasarea prejudiciului
material, moral și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-474/23
NR. PIGD 2-21104720-01-2ra-04042023)
Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în
prevederile art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la
modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, în vigoare din 01
septembrie 2023).
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. M. Muruianu
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. M. Guzun, V. Buhnaci, V. Sîrbu
24 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Alina
Onofriiciuc, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 09 iulie 202, Alina Onofriiciuc a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Igor Bujor cu privire la încasarea prejudiciului material, moral și
compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, la 05 noiembrie
2019, în baza contractului de vânzare-cumpărare Igor Bujor a vândut
automobilul de model *******, n/î *******, an. fabricație *******.
La data cumpărării automobilului, pârâtul a asigurat-o că automobilul are
un parcurs real de 148.000 km și nu necesită careva investiții în partea
mecanică, neavând careva defecte ascunse.
Conform naturii juridice și a specificului contractului de vânzare-
cumpărare a unui mijloc de transport, părțile s-au înțeles de comun acord că
sunt esențiale clauzele contractului privitoare la preț, parcursul declarat,
aspectul exterior și starea tehnică a mașinii.
Aproximativ peste patru săptămâni de la procurarea automobilului, în
timpul exploatării mijlocului de transport, a observat că treapta a cincea a
mașinii nu funcționează cum trebuie, iar apoi aceasta s-a oprit din mers și nu a
fostă posibilă deplasarea în continuare. Din acest motiv, a apelat la companie
de servicii auto pentru verificarea mașinii și repararea acesteia.
În timpul inspectării automobilului, meșterul mecanic auto a depistat că
cutia de viteze împreună cu ambreiajul sunt defectate în proporții mari, la fel s-
a constatat că parcursul declarat al mașinii nu corespundea cu uzura normală a
cutiei de viteze. Din cauza defecțiunii cutiei de viteze, a fost nevoită să repare
automobilul, astfel suportând o pierdere materială, iar costul pieselor împreună
cu lucrul meșterilor a costat suma de 9.900 de lei, fapt pentru care a fost emisă
factură fiscală.
Ca urmare a apariției defectului ascuns abia după patru săptămâni de la
cumpărare, la un automobil care se pretinde că avea un parcurs de doar
148.000 km, i-au apărut dubii rezonabile că parcursul real al automobilului
este mult mai mare decât cel declarat inițial de către vânzător.
Prin scrisoarea din 02 martie 2020, dealerul „Toyota” din Olanda,
„LOUWMAN & PARQUI B.V.” a informat că, la 14 decembrie 2018,
automobilul de model „*******” cu VIN: ******* a fost reparat la
reprezentanța „Toyota” din Olanda, la dealerul „Jos van Boxei in Den Bosh”,
iar parcursul automobilului la acea dată era 287.701 km.
1
În legătură cu inducerea în eroare prin dol și fraudarea datelor
odometrului, a depus plângere la Inspectoratului de Poliție Ciocana, reclamând
comportamentul ilicit al lui Igor Bujor, iar prin decizia din 20 aprilie 2021 a
Inspectoratului de Poliție Ciocana, s-a constatat vinovăția pârâtului în
comiterea contravenției prevăzute de art. 2281 din Codul contravențional, însă
făptuitorul nu a fost atras la răspundere contravențională din motivul expirării
termenului de prescripție.
Reclamanta a susținut că Igor Bujor a fraudat datele odometrului și
intenționat a indus-o în eroare prin dol cu referire la clauza esențială a
contractului privind caracteristicile tehnice ale automobilului în partea
parcursului real și din acest motiv pârâtul urmează să o despăgubească prin
compensarea prejudiciului material și moral cauzat, or, consimțământul
cumpărătorului la data semnării contractului a fost viciat.
Având intenția de a soluționa amiabil litigiul cu pârâtul, la 19 mai 2021,
avocatul Nicolae Chiriac a expediat în adresa pârâtului somație, solicitând
repararea prejudiciului material în sumă de 9.900 de lei, a prejudiciului moral
în sumă de 50.000 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de
10.000 de lei.
Pentru soluționarea amiabilă a litigiului, i-a acordat pârâtului un termen
de 10 zile din data recepționării somației, care a fost recepționată de către
ultimul la 20 mai 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție
DS8000109775AR. Cu toate că somația a fost recepționată de către pârât, până
în prezent, răspuns la cerere nu a primit.
Reclamanta a solicitat încasarea din contul lui Igor Bujor suma de 9.900
de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin contravenție, suma de 50.000
de lei cu titlu de prejudiciu moral, a cheltuielilor de judecată formate din suma
de 10.000 de lei cheltuieli pentru asistență juridică, a cheltuielilor de traducere
343de lei și suma de 11,15 lei pentru cheltuielile de corespondență.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă Alina Onofriiciuc. S-a
încasat de la Igor Bujor în beneficiul Alinei Onofriiciuc suma de 9.900 de lei,
cu titlu de prejudiciu material, suma de 10.000 de lei cu titlu de prejudiciul
moral, taxa de stat în mărime de 297 de lei, cheltuieli de asistență juridică în
sumă de 10.000 de lei și cheltuieli de traducere și corespondență în sumă de
354,15 de lei. În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată (vol. I, f.d. 138, 140-
150).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 30 iunie 2022, Igor Bujor a depus cerere de apel nemotivată, iar,
ulterior, la 03 octombrie 2022, a depus cerere de apel motivată împotriva
2
hotărârii din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând
admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi
hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată și încasarea cheltuielilor
de judecată suportate pentru achitarea taxei de stat ( vol. I, f.d. 157,170-173).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
cererea de apel depusă de Igor Bujor. S-a casat integral hotărârea din 02 iunie
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și s-a pronunțat o nouă hotărâre
prin care: S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Alina
Onofriiciuc ( vol. I, f.d. 213, 214-222) .
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, pentru
antrenarea răspunderii delictuale a lui Igor Bujor, nu este suficientă doar
constatarea vinovăției autorului prejudiciului, ci acțiunile acestuia trebuie să fie
într-o corelație directă cu acest prejudiciu produs și nicidecum presupuse.
Instanța de apel a notat că, în prezenta cauză nu a fost asigurat
probatoriul în privința faptului că pârâtul ar fi comis fapta prejudiciabilă în
raport cu reclamanta, or, pentru angajarea răspunderii civile, fapta autorului
urmează să întrunească cele patru elemente definitorii: să existe o faptă ilicită,
un prejudiciu efectiv cauzat prin fapta ilicită, legătura cauzală dintre fapta
ilicită și prejudiciu, precum și vinovăția autorului. Însă, în speța examinată,
deși este prezentă vinovăția lui Igor Bujor în fraudarea datelor odometrului,
care a fost sancționat conform art. 2281 din Codul contravențional, fiind
constatat și prejudiciul manifestat prin reparația cutiei de viteză, lipsește
legătura cauzală între faptă și prejudiciu, care ar dovedi faptul că anume din
cauza fraudării datelor odometrului s-a defectat cutia de viteză, care nu este
suficient pentru antrenarea răspunderii părții, or, lipsa uneia dintre aceste
condiții din cele enunțate, înlătură temeiul aplicării instituției răspunderii
delictuale.
Prin urmare, în lipsa unui act, ce ar constata cauza deteriorărilor și
defecțiunilor la cutia de viteză, instanța de apel a notat că este în imposibilitate
de a stabili raportul de cauzalitate dintre acțiunile ilicite ale lui Igor Bujor,
manifestate prin fraudarea datelor odometrului și prejudiciul invocat de către
Alina Onofriiciuc, or, prin alte mijloace probatorii nu a fost demonstrat faptul
că prejudiciul în mărime de 9.900 lei cauzat reclamantei/intimatei este
rezultatul fraudării odometrului, iar decizia din 20 aprilie 2021 a
Inspectoratului de Poliție Ciocana, prin care a fost sancționat Bujor Igor, nu
poate sta la baza admiterii acțiunii reclamantei.
Cu referire la prejudiciului moral, instanța de apel a stabilit că, în
vederea justificării încasării prejudiciului moral, Alina Onofriiciuc nu a
prezentat careva probe cu privire la existența acestui prejudiciu, or, deși faptul
sesizării organelor de drept în vederea sancționării persoanelor care au săvârșit
acțiuni culpabile reprezintă prin sine un procedeu stresant și neplăcut, acesta nu
poate fi o premisă pentru încasarea prejudiciului moral, în contextul în care
3
contravenția săvârșită nu este îndreptată împotriva persoanei, ceea ce ar
legitimiza compensarea prejudiciului ca urmare al lezării unor drepturi
nepatrimoniale ale acesteia.
Cu referire la cerințele reclamantei privind compensarea a cheltuielilor
de judecată, instanța de apel le-a apreciat ca fiind neîntemeiate, care sunt
subsecvente cerinței de bază al reclamantei privind încasarea prejudiciului, la
caz fiind stabilit că nu sunt întrunite condițiile cu privire la atragerea
răspunderii lui Igor Bujor.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 03 martie 2023, Alina Onofriiciuc, reprezentată de avocatul Nicolae
Chiriac, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 07 decembrie 2022 a
Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei
instanței de apel, cu emiterea unei decizii prin care hotărârea primei instanțe să
fie menținută ( vol. I, f.d. 1-10).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea
care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea și a apreciat în
mod arbitrar probele, ceea ce a afectat legalitatea soluției.
La 05 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului
copia cererii de recurs depusă de Alina Onofriiciuc, reprezentată de avocatul
Nicolae Chiriac, creând astfel participanților la proces condiții egale de a
cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru
asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în
drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin
scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele
dosarului.
Prin referința din 25 aprilie 2023, Igor Bujor a solicitat ca recursul
depus de Alina Onofriiciuc, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, să fie
declarat inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 1 septembrie 2023.
4
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din
31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de către Alina Onofriiciuc, reprezentată de avocatul
Nicolae Chiriac, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din
31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza
temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia
dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise
au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în
vigoare la data depunerii recursului):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”
Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă:
5
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat
dispozitivul deciziei în ședință publică la 07 decembrie 2022. La 22 ianuarie
2023, decizia motivată din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
expediată, prin intermediul oficiului poștal, părților, fapt ce se confirmă prin
scrisoarea de însoțire a actului judecătoresc, însă la materialele cauzei lipsesc
date privind recepționarea acesteia.
Astfel, cererea de recurs depusă de Alina Onofriiciuc, reprezentată de
avocatul Nicolae Chiriac, la 03 martie 2023, se consideră depus în termenul
stabilit de lege.
La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea
conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute
în art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare
la data depunerii recursului (29 august 2023).
Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Alina
Onofriiciuc, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că acesta nu cade sub incidența temeiurilor
prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se
referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și
nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile
exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul declarat de Alina Onofriiciuc, reprezentată de avocatul Nicolae
Chiriac,, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în
cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind
apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a
6
dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere
a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea
lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de
actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru
care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre
neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de
lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Alina Onofriiciuc,
reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, ca fiind inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit.
a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.
440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Alina Onofriiciuc, reprezentată de
avocatul Nicolae Chiriac, împotriva deciziei din 07 decembrie 2022 a Curții de
Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Oxana Parfeni
7
8