2ra-474/23 — incasarea prejudciului material, moral si compensarea cheltuielilor de judecata

2ra-474/23 — incasarea prejudciului material, moral si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Alina

Onofriiciuc, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alina

Onofriiciuc împotriva lui Igor Bujor, cu privire la încasarea prejudiciului

material, moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-474/23

NR. PIGD 2-21104720-01-2ra-04042023)

Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în

prevederile art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, în vigoare din 01

septembrie 2023).

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. M. Muruianu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. M. Guzun, V. Buhnaci, V. Sîrbu

24 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Alina

Onofriiciuc, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva lui Igor Bujor cu privire la încasarea prejudiciului material, moral și

compensarea cheltuielilor de judecată.

2019, în baza contractului de vânzare-cumpărare Igor Bujor a vândut

automobilul de model *******, n/î *******, an. fabricație *******.

un parcurs real de 148.000 km și nu necesită careva investiții în partea

mecanică, neavând careva defecte ascunse.

cumpărare a unui mijloc de transport, părțile s-au înțeles de comun acord că

sunt esențiale clauzele contractului privitoare la preț, parcursul declarat,

aspectul exterior și starea tehnică a mașinii.

timpul exploatării mijlocului de transport, a observat că treapta a cincea a

mașinii nu funcționează cum trebuie, iar apoi aceasta s-a oprit din mers și nu a

fostă posibilă deplasarea în continuare. Din acest motiv, a apelat la companie

de servicii auto pentru verificarea mașinii și repararea acesteia.

cutia de viteze împreună cu ambreiajul sunt defectate în proporții mari, la fel s-

a constatat că parcursul declarat al mașinii nu corespundea cu uzura normală a

cutiei de viteze. Din cauza defecțiunii cutiei de viteze, a fost nevoită să repare

automobilul, astfel suportând o pierdere materială, iar costul pieselor împreună

cu lucrul meșterilor a costat suma de 9.900 de lei, fapt pentru care a fost emisă

factură fiscală.

cumpărare, la un automobil care se pretinde că avea un parcurs de doar

148.000 km, i-au apărut dubii rezonabile că parcursul real al automobilului

este mult mai mare decât cel declarat inițial de către vânzător.

„LOUWMAN & PARQUI B.V.” a informat că, la 14 decembrie 2018,

automobilul de model „*******” cu VIN: ******* a fost reparat la

reprezentanța „Toyota” din Olanda, la dealerul „Jos van Boxei in Den Bosh”,

iar parcursul automobilului la acea dată era 287.701 km.

1

odometrului, a depus plângere la Inspectoratului de Poliție Ciocana, reclamând

comportamentul ilicit al lui Igor Bujor, iar prin decizia din 20 aprilie 2021 a

Inspectoratului de Poliție Ciocana, s-a constatat vinovăția pârâtului în

comiterea contravenției prevăzute de art. 2281 din Codul contravențional, însă

făptuitorul nu a fost atras la răspundere contravențională din motivul expirării

termenului de prescripție.

intenționat a indus-o în eroare prin dol cu referire la clauza esențială a

contractului privind caracteristicile tehnice ale automobilului în partea

parcursului real și din acest motiv pârâtul urmează să o despăgubească prin

compensarea prejudiciului material și moral cauzat, or, consimțământul

cumpărătorului la data semnării contractului a fost viciat.

avocatul Nicolae Chiriac a expediat în adresa pârâtului somație, solicitând

repararea prejudiciului material în sumă de 9.900 de lei, a prejudiciului moral

în sumă de 50.000 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de

10.000 de lei.

de 10 zile din data recepționării somației, care a fost recepționată de către

ultimul la 20 mai 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție

DS8000109775AR. Cu toate că somația a fost recepționată de către pârât, până

în prezent, răspuns la cerere nu a primit.

de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin contravenție, suma de 50.000

de lei cu titlu de prejudiciu moral, a cheltuielilor de judecată formate din suma

de 10.000 de lei cheltuieli pentru asistență juridică, a cheltuielilor de traducere

343de lei și suma de 11,15 lei pentru cheltuielile de corespondență.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă Alina Onofriiciuc. S-a

încasat de la Igor Bujor în beneficiul Alinei Onofriiciuc suma de 9.900 de lei,

cu titlu de prejudiciu material, suma de 10.000 de lei cu titlu de prejudiciul

moral, taxa de stat în mărime de 297 de lei, cheltuieli de asistență juridică în

sumă de 10.000 de lei și cheltuieli de traducere și corespondență în sumă de

354,15 de lei. În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată (vol. I, f.d. 138, 140-

150).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

ulterior, la 03 octombrie 2022, a depus cerere de apel motivată împotriva

2

hotărârii din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată și încasarea cheltuielilor

de judecată suportate pentru achitarea taxei de stat ( vol. I, f.d. 157,170-173).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de apel depusă de Igor Bujor. S-a casat integral hotărârea din 02 iunie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și s-a pronunțat o nouă hotărâre

prin care: S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Alina

Onofriiciuc ( vol. I, f.d. 213, 214-222) .

antrenarea răspunderii delictuale a lui Igor Bujor, nu este suficientă doar

constatarea vinovăției autorului prejudiciului, ci acțiunile acestuia trebuie să fie

într-o corelație directă cu acest prejudiciu produs și nicidecum presupuse.

probatoriul în privința faptului că pârâtul ar fi comis fapta prejudiciabilă în

raport cu reclamanta, or, pentru angajarea răspunderii civile, fapta autorului

urmează să întrunească cele patru elemente definitorii: să existe o faptă ilicită,

un prejudiciu efectiv cauzat prin fapta ilicită, legătura cauzală dintre fapta

ilicită și prejudiciu, precum și vinovăția autorului. Însă, în speța examinată,

deși este prezentă vinovăția lui Igor Bujor în fraudarea datelor odometrului,

care a fost sancționat conform art. 2281 din Codul contravențional, fiind

constatat și prejudiciul manifestat prin reparația cutiei de viteză, lipsește

legătura cauzală între faptă și prejudiciu, care ar dovedi faptul că anume din

cauza fraudării datelor odometrului s-a defectat cutia de viteză, care nu este

suficient pentru antrenarea răspunderii părții, or, lipsa uneia dintre aceste

condiții din cele enunțate, înlătură temeiul aplicării instituției răspunderii

delictuale.

defecțiunilor la cutia de viteză, instanța de apel a notat că este în imposibilitate

de a stabili raportul de cauzalitate dintre acțiunile ilicite ale lui Igor Bujor,

manifestate prin fraudarea datelor odometrului și prejudiciul invocat de către

Alina Onofriiciuc, or, prin alte mijloace probatorii nu a fost demonstrat faptul

că prejudiciul în mărime de 9.900 lei cauzat reclamantei/intimatei este

rezultatul fraudării odometrului, iar decizia din 20 aprilie 2021 a

Inspectoratului de Poliție Ciocana, prin care a fost sancționat Bujor Igor, nu

poate sta la baza admiterii acțiunii reclamantei.

vederea justificării încasării prejudiciului moral, Alina Onofriiciuc nu a

prezentat careva probe cu privire la existența acestui prejudiciu, or, deși faptul

sesizării organelor de drept în vederea sancționării persoanelor care au săvârșit

acțiuni culpabile reprezintă prin sine un procedeu stresant și neplăcut, acesta nu

poate fi o premisă pentru încasarea prejudiciului moral, în contextul în care

3

contravenția săvârșită nu este îndreptată împotriva persoanei, ceea ce ar

legitimiza compensarea prejudiciului ca urmare al lezării unor drepturi

nepatrimoniale ale acesteia.

de judecată, instanța de apel le-a apreciat ca fiind neîntemeiate, care sunt

subsecvente cerinței de bază al reclamantei privind încasarea prejudiciului, la

caz fiind stabilit că nu sunt întrunite condițiile cu privire la atragerea

răspunderii lui Igor Bujor.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Chiriac, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 07 decembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei

instanței de apel, cu emiterea unei decizii prin care hotărârea primei instanțe să

fie menținută ( vol. I, f.d. 1-10).

SOLICITAREA RECURENTULUI

care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea și a apreciat în

mod arbitrar probele, ceea ce a afectat legalitatea soluției.

copia cererii de recurs depusă de Alina Onofriiciuc, reprezentată de avocatul

Nicolae Chiriac, creând astfel participanților la proces condiții egale de a

cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru

asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în

drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele

dosarului.

depus de Alina Onofriiciuc, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, să fie

declarat inadmisibil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat

în vigoare la 1 septembrie 2023.

4

31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de către Alina Onofriiciuc, reprezentată de avocatul

Nicolae Chiriac, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din

31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

„ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

vigoare la data depunerii recursului):

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

5

„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

dispozitivul deciziei în ședință publică la 07 decembrie 2022. La 22 ianuarie

2023, decizia motivată din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

expediată, prin intermediul oficiului poștal, părților, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire a actului judecătoresc, însă la materialele cauzei lipsesc

date privind recepționarea acesteia.

avocatul Nicolae Chiriac, la 03 martie 2023, se consideră depus în termenul

stabilit de lege.

conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute

în art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare

la data depunerii recursului (29 august 2023).

Onofriiciuc, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție atestă că acesta nu cade sub incidența temeiurilor

prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se

referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și

nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

recursul declarat de Alina Onofriiciuc, reprezentată de avocatul Nicolae

Chiriac,, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în

cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind

apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a

6

dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere

a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea

lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de

actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru

care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre

neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Alina Onofriiciuc,

reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, ca fiind inadmisibil.

a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.

440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Alina Onofriiciuc, reprezentată de

avocatul Nicolae Chiriac, împotriva deciziei din 07 decembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Oxana Parfeni

7

8