2ra-474/23 — incasarea prejudciului material, moral si compensarea cheltuielilor de judecata

La 09 iulie 202, Alina Onofriiciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Bujor cu privire la încasarea prejudiciului material, moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, la 05 noiembrie 2019, în baza contractului de vânzare-cumpărare Igor Bujor a vândut automobilul de model *******, n/î *******, an. fabricație *******.

La data cumpărării automobilului, pârâtul a asigurat-o că automobilul are un parcurs real de 148.000 km și nu necesită careva investiții în partea mecanică, neavând careva defecte ascunse.

Conform naturii juridice și a specificului contractului de vânzare- cumpărare a unui mijloc de transport, părțile s-au înțeles de comun acord că sunt esențiale clauzele contractului privitoare la preț, parcursul declarat, aspectul exterior și starea tehnică a mașinii.

Aproximativ peste patru săptămâni de la procurarea automobilului, în timpul exploatării mijlocului de transport, a observat că treapta a cincea a mașinii nu funcționează cum trebuie, iar apoi aceasta s-a oprit din mers și nu a fostă posibilă deplasarea în continuare. Din acest motiv, a apelat la companie de servicii auto pentru verificarea mașinii și repararea acesteia.

În timpul inspectării automobilului, meșterul mecanic auto a depistat că cutia de viteze împreună cu ambreiajul sunt defectate în proporții mari, la fel s- a constatat că parcursul declarat al mașinii nu corespundea cu uzura normală a cutiei de viteze. Din cauza defecțiunii cutiei de viteze, a fost nevoită să repare automobilul, astfel suportând o pierdere materială, iar costul pieselor împreună cu lucrul meșterilor a costat suma de 9.900 de lei, fapt pentru care a fost emisă factură fiscală.

Ca urmare a apariției defectului ascuns abia după patru săptămâni de la cumpărare, la un automobil care se pretinde că avea un parcurs de doar 148.000 km, i-au apărut dubii rezonabile că parcursul real al automobilului este mult mai mare decât cel declarat inițial de către vânzător.

Prin scrisoarea din 02 martie 2020, dealerul „Toyota” din Olanda, „LOUWMAN & PARQUI B.V.” a informat că, la 14 decembrie 2018, automobilul de model „*******” cu VIN: ******* a fost reparat la reprezentanța „Toyota” din Olanda, la dealerul „Jos van Boxei in Den Bosh”, iar parcursul automobilului la acea dată era 287.701 km. 1

În legătură cu inducerea în eroare prin dol și fraudarea datelor odometrului, a depus plângere la Inspectoratului de Poliție Ciocana, reclamând comportamentul ilicit al lui Igor Bujor, iar prin decizia din 20 aprilie 2021 a Inspectoratului de Poliție Ciocana, s-a constatat vinovăția pârâtului în comiterea contravenției prevăzute de art. 2281 din Codul contravențional, însă făptuitorul nu a fost atras la răspundere contravențională din motivul expirării termenului de prescripție.

Reclamanta a susținut că Igor Bujor a fraudat datele odometrului și intenționat a indus-o în eroare prin dol cu referire la clauza esențială a contractului privind caracteristicile tehnice ale automobilului în partea parcursului real și din acest motiv pârâtul urmează să o despăgubească prin compensarea prejudiciului material și moral cauzat, or, consimțământul cumpărătorului la data semnării contractului a fost viciat.

Având intenția de a soluționa amiabil litigiul cu pârâtul, la 19 mai 2021, avocatul Nicolae Chiriac a expediat în adresa pârâtului somație, solicitând repararea prejudiciului material în sumă de 9.900 de lei, a prejudiciului moral în sumă de 50.000 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 10.000 de lei.

Pentru soluționarea amiabilă a litigiului, i-a acordat pârâtului un termen de 10 zile din data recepționării somației, care a fost recepționată de către ultimul la 20 mai 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS8000109775AR. Cu toate că somația a fost recepționată de către pârât, până în prezent, răspuns la cerere nu a primit.

Reclamanta a solicitat încasarea din contul lui Igor Bujor suma de 9.900 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin contravenție, suma de 50.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, a cheltuielilor de judecată formate din suma de 10.000 de lei cheltuieli pentru asistență juridică, a cheltuielilor de traducere 343de lei și suma de 11,15 lei pentru cheltuielile de corespondență.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, pentru antrenarea răspunderii delictuale a lui Igor Bujor, nu este suficientă doar constatarea vinovăției autorului prejudiciului, ci acțiunile acestuia trebuie să fie într-o corelație directă cu acest prejudiciu produs și nicidecum presupuse.

Instanța de apel a notat că, în prezenta cauză nu a fost asigurat probatoriul în privința faptului că pârâtul ar fi comis fapta prejudiciabilă în raport cu reclamanta, or, pentru angajarea răspunderii civile, fapta autorului urmează să întrunească cele patru elemente definitorii: să existe o faptă ilicită, un prejudiciu efectiv cauzat prin fapta ilicită, legătura cauzală dintre fapta ilicită și prejudiciu, precum și vinovăția autorului. Însă, în speța examinată, deși este prezentă vinovăția lui Igor Bujor în fraudarea datelor odometrului, care a fost sancționat conform art. 2281 din Codul contravențional, fiind constatat și prejudiciul manifestat prin reparația cutiei de viteză, lipsește legătura cauzală între faptă și prejudiciu, care ar dovedi faptul că anume din cauza fraudării datelor odometrului s-a defectat cutia de viteză, care nu este suficient pentru antrenarea răspunderii părții, or, lipsa uneia dintre aceste condiții din cele enunțate, înlătură temeiul aplicării instituției răspunderii delictuale.

Prin urmare, în lipsa unui act, ce ar constata cauza deteriorărilor și defecțiunilor la cutia de viteză, instanța de apel a notat că este în imposibilitate de a stabili raportul de cauzalitate dintre acțiunile ilicite ale lui Igor Bujor, manifestate prin fraudarea datelor odometrului și prejudiciul invocat de către Alina Onofriiciuc, or, prin alte mijloace probatorii nu a fost demonstrat faptul că prejudiciul în mărime de 9.900 lei cauzat reclamantei/intimatei este rezultatul fraudării odometrului, iar decizia din 20 aprilie 2021 a Inspectoratului de Poliție Ciocana, prin care a fost sancționat Bujor Igor, nu poate sta la baza admiterii acțiunii reclamantei.

Cu referire la prejudiciului moral, instanța de apel a stabilit că, în vederea justificării încasării prejudiciului moral, Alina Onofriiciuc nu a prezentat careva probe cu privire la existența acestui prejudiciu, or, deși faptul sesizării organelor de drept în vederea sancționării persoanelor care au săvârșit acțiuni culpabile reprezintă prin sine un procedeu stresant și neplăcut, acesta nu poate fi o premisă pentru încasarea prejudiciului moral, în contextul în care 3 contravenția săvârșită nu este îndreptată împotriva persoanei, ceea ce ar legitimiza compensarea prejudiciului ca urmare al lezării unor drepturi nepatrimoniale ale acesteia.

Cu referire la cerințele reclamantei privind compensarea a cheltuielilor de judecată, instanța de apel le-a apreciat ca fiind neîntemeiate, care sunt subsecvente cerinței de bază al reclamantei privind încasarea prejudiciului, la caz fiind stabilit că nu sunt întrunite condițiile cu privire la atragerea răspunderii lui Igor Bujor.

La 05 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului copia cererii de recurs depusă de Alina Onofriiciuc, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului.

Prin referința din 25 aprilie 2023, Igor Bujor a solicitat ca recursul depus de Alina Onofriiciuc, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, să fie declarat inadmisibil.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023. 4

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Recursul declarat de către Alina Onofriiciuc, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă: 5 „ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Astfel, cererea de recurs depusă de Alina Onofriiciuc, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, la 03 martie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului (29 august 2023).

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Alina Onofriiciuc, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acesta nu cade sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Alina Onofriiciuc, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac,, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a 6 dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Alina Onofriiciuc, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, ca fiind inadmisibil.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Alina Onofriiciuc, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, împotriva deciziei din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Oxana Parfeni 7 8