3ra-872/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- admisibilitatea recursului depus pana la 1 septembrie 2023
3ra-872/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Bogaciov
Vladimir
în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Bogaciov
Vladimir împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, terț Inspectoratul
General al Poliției, cu privire la contestarea actului administrativ
împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 08 iunie 2023
(Dosarul nr. 3ra-872/23
PIGD 2-21131732-01-3ra-17082023)
Admisibilitatea recursului depus până la 1 septembrie 2023.
Articolul 246 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023).
Judecătoria Comrat, sediul Central jud. S. Popovici
Curtea de Apel Cahul, jud. V. Movilă, S. Pilipenco, E. Dvurecenschii
18 februarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de către Bogaciov Vladimir
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 06 septembrie 2021, Bogaciov Vladimir a depus acțiune de
contencios administrativ împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia,
solicitând:
- recunoașterea încălcării procedurii anchetei de serviciu de către
colaboratorii Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia și Inspectoratului
General al Poliției;
- anularea încheierii asupra rezultatului anchetei de serviciu din
23.07.2021;
- anularea notificărilor nr. 34/19-3077 din 23.07.2021, nr.34/19-3921 din
04.08.2021 și nr.34/17-2717 din 11.08.2021;
- obligarea la efectuarea anchetei de serviciu cu respectarea procedurii
stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 07.06.2017.
În motivarea acțiunii reclamantul a informat că, la data de 25 mai
2021, a depus la Inspectoratul de Poliție Comrat o plângere privind tragerea
la răspundere penală a judecătorului Hrapacov V., în temeiul art. 307 alin.
(1) Cod penal, pentru adoptarea unei hotărâri ilegale într-o cauză civilă.
Plângerea a fost repartizată spre examinare agentului constatator, ofițer de
sector Stoinov S., care nu deținea competența legală de a examina o astfel
de sesizare, fapt despre care reclamantul a luat cunoștință ulterior, fiind
chemat de acesta. Reclamantul a susținut că șeful IP Comrat, Tomailî
Nicolae, a transmis în mod intenționat plângerea agentului constatator,
depășindu-și atribuțiile de serviciu.
În aceste circumstanțe, la 26 iunie 2021, reclamantul a sesizat
Inspectoratul de Poliție Comrat cu o plângere prin care a solicitat efectuarea
unei anchete de serviciu în privința lui Tomailî Nicolae, în conformitate cu
prevederile Hotărârii Guvernului nr. 409 din 07.06.2017 și atragerea
acestuia la răspundere disciplinară.
Prin răspunsul Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia nr. 34/19-3077
din 23.07.2021, comunicat la 27.07.2021, i s-a adus la cunoștință că ancheta
2
de serviciu a fost încetată pe motivul lipsei abaterii disciplinare în acțiunile
lui Tomailî N. Considerând această decizie nelegală, la 28.07.2021
reclamantul a depus cerere prealabilă, solicitând anularea încheierii privind
încetarea anchetei de serviciu. Prin răspunsul nr. 34/19-3283 din
04.08.2021, cererea prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată și remisă
Inspectoratului General al Poliției pentru adoptarea deciziei definitive, în
conformitate cu art. 167 alin. (2) și art. 168 Cod administrativ. Ulterior,
prin răspunsul IGP nr. 34/14-2717 din 11.08.2021, comunicat la
25.08.2021, cererea prealabilă a fost respinsă definitiv.
Reclamantul a susținut că ancheta de serviciu a fost efectuată cu
încălcarea gravă a procedurii legale, fără o examinare completă,
multiaspectuală și obiectivă a circumstanțelor cauzei. Nu au fost stabilite
cauzele și condițiile care au dus la comiterea presupusei abateri
disciplinare, nu au fost identificate persoanele responsabile pentru aplicarea
necorespunzătoare a legislației, iar persoana care a efectuat ancheta nu a
examinat actele normative relevante, nu l-a audiat pe reclamant în calitate
de petiționar, nu a anexat documentele justificative, inclusiv extrasul din
ordinul invocat, și nu a administrat probele necesare.
În opinia reclamantului, aceste omisiuni demonstrează caracterul
formal, superficial și neobiectiv al anchetei de serviciu desfășurate de
colaboratorii Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, cu încălcarea
prevederilor art. 47, 48, 65 și 66 din Hotărârea Guvernului nr. 409 din
07.06.2017, fapt ce a condus la adoptarea unei decizii nelegale privind
încetarea anchetei de serviciu. Totodată, reclamantul a menționat că
Inspectoratul General al Poliției nu a asigurat o verificare efectivă și
obiectivă a circumstanțelor cauzei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul Central din 13 aprilie 2022,
acțiunea s-a admis parțial.
- S-a recunoscut ilegală încălcarea procedurii de efectuare a anchetei de
serviciu de către colaboratorii Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia și
Inspectoratului General al Poliției, stabilită prin Hotărârea Guvernului
nr.409 din 07.06.2017 „cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al
funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne” și s-a adoptat o decizie reieșind din circumstanțele
cauzei;
3
- S-a anulat încheierea șefului Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia de
încetare a anchetei de serviciu din 23.07.2021 în privința șefului
Inspectoratului de Poliție Comrat, Tomailî N.;
- S-a anulat notificarea (răspunsul) Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia
nr.34/19-3291 din 04.08.2021;
- S-a anulat notificarea (răspunsul) Inspectoratului General al Poliției
nr.34/14-2717 din 11.08.2021;
- S-a obligat pârâtul să efectueze, în temeiul petiției din 12.03.2021,
ancheta de serviciu cu respectarea procedurii stabilite prin Hotărârea
Guvernului nr.409 din 07.06.2017, și de a adopta o decizie reieșind din
circumstanțele cauzei;
- S-a respins ca neîntemeiată acțiunea în partea pretenției privind
anularea notificării Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia nr.34/19-3291
din 04.08.2021.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 22 aprilie 2022, Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia a depus cererea
de apel, iar la 05 octombrie 2022 motivarea apelului, prin care a solicitat
casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Comrat, sediul Central din 13 aprilie
2022 și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii reclamantului
Bogaciov Vladimir.
La 11 mai 2022, terțul Inspectoratul General al Poliției a depus cererea
de apel, iar pe 13 octombrie 2022 motivarea apelului, prin care a solicitat
casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Comrat, sediul Central din 13 aprilie
2022 și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii reclamantului
Bogaciov Vladimir ca neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 08 iunie 2023, Curtea de Apel Cahul a admis apelurile
declarate de Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia și Inspectoratul General al
Poliției.
A casat integral hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul Central din 13
aprilie 2022, pronunțând o nouă decizie, prin care:
S-a declarat inadmisibilă acțiunea reclamantului Bogaciov Vladimir
împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, privind recunoașterea
încălcării procedurii anchetei de serviciu, anularea încheierii asupra
rezultatului anchetei de serviciu, anularea notificărilor și obligarea la
efectuarea anchetei de serviciu cu respectarea procedurii, în temeiul art.207
alin.(2) lit.e) Cod administrativ, dat fiind că reclamantul Bogaciov Vladimir
4
nu poate revendica încălcarea prin activitatea administrativă a unui drept în
sensul art.17 Cod administrativ.
În susținerea soluției, instanța ierarhic inferioară a reținut că, pretențiile
reclamantului privind recunoașterea încălcării procedurii anchetei de serviciu,
anularea încheierii de încetare a anchetei, anularea notificărilor și obligarea
autorității publice la efectuarea unei noi anchete au fost inadmisibile, în
temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, întrucât reclamantul nu a
putut revendica încălcarea unui drept propriu în sensul art. 17 Cod
administrativ.
Instanța de apel a reținut că o condiție esențială a admisibilității acțiunii
în contencios administrativ este existența unui drept subiectiv personal,
vătămat prin activitatea administrativă. În speță, deși procedura administrativă
a fost inițiată la cererea reclamantului, decizia de încetare a anchetei de
serviciu a constituit un act administrativ individual cu efecte juridice exclusiv
față de persoana cercetată disciplinar, și nu față de petiționar.
Completul de judecată a subliniat că raporturile de serviciu și
exercitarea răspunderii disciplinare sunt raporturi bilaterale între angajator și
angajat, iar prerogativa disciplinară aparține exclusiv angajatorului, care
dispune de un drept discreționar în aplicarea sancțiunilor. Prin urmare, decizia
de a sancționa sau nu un angajat nu poate genera un avantaj sau un dezavantaj
juridic pentru reclamant.
Instanța de apel a constatat că actul contestat nu a avut caracter favorabil
sau defavorabil în raport cu reclamantul, iar neaudirea acestuia în procedura
administrativă nu a constituit o încălcare legală, întrucât audierea este
obligatorie doar pentru destinatarii actelor administrative defavorabile.
Astfel, instanța de apel a menționat că simplul dezacord al
reclamantului față de rezultatul anchetei de serviciu nu echivalează cu
existența unui drept vătămat, iar invocarea unor presupuse încălcări
procedurale nu este suficientă pentru a justifica admisibilitatea acțiunii.
În final, Curtea de Apel Cahul a concluzionat că, prin activitatea
administrativă a Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, nu a fost vătămat niciun
drept sau interes legitim al reclamantului, acțiunea acestuia neîntrunind
condițiile legale de admisibilitate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 07 iulie 2023, Bogaciov Vladimir a contestat cu recurs decizia din
08 iunie 2023 a Curții de Apel Cahul, depunând recurs motivat, solicitând
casarea acesteia și menținerea hotărârii primei instanțe.
5
În motivarea recursului, recurentul a susținut că instanța de apel a
concluzionat eronat asupra inexistenței unui drept încălcat. Cererea sa a vizat
vicii esențiale ale actului administrativ contestat, de natură să atragă nulitatea
acestuia, circumstanțe care demonstrează existența unui interes legitim de a-
și apăra drepturile în cadrul procedurii administrative.
Totodată, recurentul a arătat că Curtea de Apel Cahul nu a ținut cont de
jurisprudența relevantă a Curții Supreme de Justiție, potrivit căreia persoana
care a inițiat procedura administrativă și a avut calitatea de participant poate
contesta actul administrativ adoptat în urma examinării petiției sale, atunci
când acesta are caracter împovărător.
În acest sens, recurentul a invocat practica CSJ în cauzele Dimitrov A.
c. Comisiei de Etică și Disciplină a Uniunii Avocaților (dosarul nr. 3ra-
226/21, decizia din 14.04.2021), Moraru Victor c. CSM (dosarul nr. 3r-27/22,
decizia din 13.04.2022) și Marcel Smokin c. Colegiului de disciplină al CSM
(dosarul nr. 3r-78/22, decizia din 20.04.2022), în care s-a reținut că actele
administrative emise ca urmare a examinării petițiilor participanților la
procedura administrativă sunt susceptibile de control judecătoresc.
Prin urmare, recurentul a concluzionat că actul administrativ emis de
Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia în urma examinării petiției sale îi
afectează drepturile și interesele legitime și constituie un act administrativ
împovărător, susceptibil de a fi contestat în condițiile legii.
POZIȚIA INTIMATULUI
La 06 septembrie 2023, Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia,
reprezentată de Arnăut Ghenadi a depus referință la recursul declarat de către
Bogaciov Vladimir, solicitând declararea acestuia ca inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244, alin. (1) din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs”.
Art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.
Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii
recursului):
6
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile
de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,
motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246, alin. (1), alin. (2) din Codul administrativ, (în vigoare la data
depunerii recursului):
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară
inadmisibil în special când:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art.245 alin.(2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233
alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul
stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Cu referire la termenul de declarare a recursului, completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Cahul a pronunțat
decizia contestată la 08 iunie 2023, în ședință publică. Materialele cauzei
atestă că la 22 iunie 2023, Curtea de Apel Cahul a notificat dispozitivul
deciziei recurentului, fapt confirmat prin avizul de recepție a corespondenței,
anexat la materialele cauzei (f.d.11, Vol. II).
Totodată, decizia motivată a fost notificată recurentului la 07 iulie
2023, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a corespondenței, anexat la
materialele cauzei (f.d. 66, vol. II).
Recursul motivat împotriva deciziei din 08 iunie 2023 a Curții de Apel
Cahul a fost depus la 07 iulie 2023 prin intermediul poștei electronice.
În asemenea circumstanțe, instanța de recurs constată că recurentul a
respectat termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ (în vigoare la data
depunerii recursului).
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la temeiurile recursului instanța de recurs subliniază că din
analiza prevederilor art. 246, alin. (2) din Codul administrativ (în vigoare la
data depunerii recursului), rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci
7
urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă
a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă
caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp
oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care
nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu
pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea pe fond a cererii de
recurs.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile
Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare
ex officio a erorilor de drept.
În acest caz, instanța de recurs atestă că, cererea de recurs depusă de
Bogaciov Vladimir nu conține o motivare convingătoare și întemeiată. Iar cu
referire la criticile din recurs, instanța de apel s-a expus deja complet și
motivat asupra condițiilor de admisibilitate ale acțiunii, constatând că
recurentul nu poate revendica vătămarea unui drept propriu în sensul art. 17
Cod administrativ. Mai mult, argumentele invocate în recurs nu relevă o
eroare de drept, ci reiau poziții deja analizate și respinse.
Totodată, jurisprudența Curții Supreme de Justiție invocată de
recurent nu este relevantă pentru cauza dedusă judecății, întrucât vizează
situații juridice diferite, în care actele administrative contestate produceau
efecte juridice directe asupra petiționarilor.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în ordine
de apel, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului
și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în
asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să
țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste
însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230).
8
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 246, alin. (1) din Codul
administrativ în vigoare la data depunerii recursului și art. 230 Cod
administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de către Bogaciov Vladimir.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
9