3ra-150/24 — contestarea actelor administrative

3ra-150/24 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Suhov Vadim,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Suhov Vadaim împotriva Inspectoratul de Poliție Comrat,

terț Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia, privind contestarea actelor

administrative,

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2023 a Curții de Apel Cahul

(Dosarul nr. 3ra-150/24

NR. PIGD 2-21107726-01-3ra-12022024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a ei.

Judecătoria Comrat, central, jud. M. Hanganu

Curtea de Apel Cahul, jud. V. Movilă, E. Dvurecenschii, S. Plilipenco,

5 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Suhov

Vadim

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Inspectoratului de Poliție Comrat, terț Direcția de Poliție a UTA

Găgăuzia, prin care a solicitat: anularea deciziei de încetare a anchetei de

serviciu emise de Inspectoratul de Poliție Comrat, anularea deciziei de

respingere a cererii prealabile emise de Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia,

precum și obligarea Inspectoratului de Poliție Comrat la desfășurarea unei

anchete de serviciu cu respectarea procedurii stabilite în Statutul disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409/2017.

2021, a depus o plângere la Inspectoratul de Poliție Comrat, prin care a

semnalat săvârșirea unei contravenții împotriva sa. Conform art. 374 alin. (21)

Cod contravențional, procesul contravențional trebuia să fie inițiat de drept din

momentul sesizării. De asemenea, în baza art. 440 alin. (3) Cod

contravențional, agentul constatator era obligat să verifice sesizarea în termen

de 15 zile, să întreprindă măsurile necesare și să emită o decizie asupra cauzei.

Cu toate acestea, organul constatator nu a efectuat niciun demers substanțial

pentru investigarea faptelor semnalate, iar răspunsurile primite de reclamant

au fost vagi și incomplete.

la 4 mai 2021, reclamantul a adresat o cerere către Inspectoratul de Poliție

Comrat, solicitând detalii despre măsurile întreprinse în cadrul procesului

contravențional și stadiul investigației. La 17 iunie 2021, a fost informat că

procesul contravențional fusese încetat, fără o justificare clară și fără ca

reclamantul să fi fost informat în timp util despre măsurile luate.

disciplinară, Suhov Vadim a depus, la 25 mai 2021, o cerere prin care a solicitat

efectuarea unei anchete de serviciu privind conduita funcționarilor implicați în

investigarea plângerii sale. Cu toate acestea, printr-o decizie emisă la 24 iunie

2021, Inspectoratul de Poliție Comrat a dispus încetarea anchetei de serviciu,

1

stabilind că nu există elemente care să justifice sancționarea disciplinară a

agentului constatator. Ulterior, reclamantul a contestat această decizie printr-o

cerere prealabilă adresată Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, însă aceasta a

fost respinsă prin decizia din 29 iunie 2021.

desfășura o anchetă disciplinară conform procedurilor legale constituie o

încălcare a Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409/2017. De asemenea, a invocat

încălcarea Legii nr. 288/2016 privind funcționarul public cu statut special, în

special a principiilor de obiectivitate, imparțialitate și transparență în

exercitarea atribuțiilor de serviciu.

corespunzător toate argumentele sale și nu a motivat în mod detaliat hotărârea

sa, ceea ce constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil, protejat de

art. 6 CEDO. De asemenea, a susținut că nu i s-a respectat dreptul de a fi audiat

și de a prezenta probe în cadrul anchetei disciplinare, contrar prevederilor art.

66 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special.

de serviciu și decizia de respingere a cererii prealabile sunt ilegale, fiind emise

cu încălcarea normelor legale aplicabile. Prin urmare, a solicitat instanței

anularea acestor acte administrative și obligarea Inspectoratului de Poliție

Comrat la desfășurarea unei anchete disciplinare efective, în conformitate cu

procedurile legale.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

central, acțiunea înaintată de Suhov Vadim împotriva Inspectoratul de Poliție

Comrat, terț Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia, privind contestarea actelor

administrative, s-a respins.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

primei instanțe, solicitând casarea integrală a acesteia, cu adoptarea unei noi

hotărâri prin care acțiunea să fie admisă.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Suhov Vadim, s-a casat integral hotărârea din 24 noiembrie

2022 a Judecătoriei Comrat, sediul central și s-a emis o decizie nouă, prin care

2

s-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Suhov Vadim împotriva

pârâtului Inspectoratul de Poliție Comrat, terț Direcția de Poliție a UTA

Găgăuzia, privind contestarea actelor administrative.

inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, reținând că

reclamantul nu poate revendica încălcarea prin activitatea administrativă a unui

drept în sensul art. 17 Cod administrativ.

produce efecte juridice asupra reclamantului, ci doar asupra funcționarului

supus cercetării disciplinare. Prin urmare, Suhov Vadim nu poate invoca un

drept propriu vătămat prin activitatea administrativă a Inspectoratului de

Poliție Comrat și a Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia.

prerogativă exclusivă a angajatorului, iar terții, inclusiv reclamantul, nu au un

interes legitim direct în această procedură. Astfel, nefiind parte într-un raport

juridic care să îi confere dreptul de a solicita tragerea la răspundere disciplinară

a unui funcționar public, reclamantul nu poate cere instanței anularea deciziilor

administrative adoptate în acest sens.

prealabilă de contestare a deciziei, însă acest aspect nu transformă actele

contestate în acte administrative defavorabile pentru acesta. Potrivit art. 11

Cod administrativ, un act administrativ este defavorabil doar dacă impune

obligații, sancțiuni sau afectează un drept subiectiv al destinatarului. În acest

caz, decizia de încetare a anchetei de serviciu nu îi impune reclamantului nicio

obligație și nu îi afectează un drept propriu, motiv pentru care nu poate fi

contestată de acesta în contencios administrativ.

reclamantului legate de soluționarea procesului contravențional trebuiau

contestate pe calea specifică procedurii contravenționale, iar invocarea unor

neregularități în cadrul anchetei de serviciu nu justifică un interes personal

legitim în această cauză.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

declarat recurs împotriva deciziei din 28 noiembrie 2023 a Curții de Apel

Cahul, solicitând admiterea lui, casarea integrală a deciziei și restituirea cauzei

la rejudecare.

3

ARGUMENTELE RECURSULUI

nelegală, deoarece interpretarea eronată a prevederilor Codului administrativ a

condus la restrângerea nejustificată a dreptului său de a contesta actele

administrative care îl afectează. Acesta a susținut că, în mod greșit, s-a reținut

că nu are un interes legitim în demersul său, deși solicitarea formulată urmărea

protejarea unui drept propriu recunoscut de lege.

examina petiția sa și de a respecta procedurile stabilite pentru desfășurarea

anchetelor disciplinare. Refuzul de a efectua ancheta conform cadrului

normativ aplicabil și lipsa unei examinări reale a sesizării sale reprezintă, în

opinia sa, o încălcare a principiilor legalității și transparenței în activitatea

administrativă.

dreptul la justiție, întrucât declararea inadmisibilității cererii sale înlătură orice

posibilitate de verificare a legalității actului contestat. Acesta a considerat că o

astfel de abordare contravine principiului accesului liber la instanță, limitând

dreptul său de a obține un control efectiv asupra măsurilor adoptate de

autoritățile publice.

POZIȚIA INTIMAȚILOR

Găgăuzia a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin

admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a

4

fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

atestă că decizia motivată a fost expediată recurentului prin poștă la 31 ianuarie

2024 și recepționată la 2 februarie 2024. Prin urmare, recursul din 20

decembrie 2023 este considerat declarat în termen.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții

de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex

officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

5

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Cahul și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în

mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel

Cahul, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența

unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de

art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe

care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Cahul și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Cahul, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu

un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

6

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,

și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Suhov Vadim.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7