3ra-191/24 — contestarea actelor administrative

3ra-191/24 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

ÎNCHEIERE

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Vadim Suhov,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Vadim Suhov împotriva

Inspectoratului de Poliție Comrat și Direcției de Poliție a UTA

Găgăuzia privind contestarea actelor administrative individuale,

împotriva deciziei din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel

Comrat,

(Dosarul nr. 3ra-191/24

NR. PIGD 2-21172910-01-3ra-23022024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Comrat, sediul central, jud. V. Hrapacov,

Curtea de Apel Comrat, jud. A. Mironov, D. Fujenco, Ș. Starciuc,

26 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Vadim

Suhov,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Inspectoratului de Poliție Comrat și Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia

cu privire la anularea raporturilor privind rezultatele anchetei de serviciu nr. 7629

din 3.09.2021, precum și a deciziei Inspectoratului de Poliție Comrat și a Direcției

de Poliție a Găgăuziei privind respingerea cererilor prealabile.

cerere către Inspectoratul de Poliție Comrat, solicitând tragerea la răspundere, în

temeiul art. 71 alin. (2) din Codul contravențional, a persoanelor cu funcție de

răspundere din cadrul Inspectoratului de Poliție, care au încălcat dreptul său de

acces la informație și i-au furnizat un răspuns conținând date vădit eronate.

constatator I. Stamatov, cu privire la aspectele invocate de în plângerea formulată.

A evidențiat că, contrar prevederilor art. 378 alin. (1) din Codul contravențional,

care impune autorității competente obligația de a soluționa cauza contravențională

și de a asigura părților și altor participanți exercitarea deplină a drepturilor

procesuale, acesta nu i-a explicat lui Vadim Suhov drepturile procesuale și nu a

precizat calitatea sa procedurală în cadrul audierii.

Poliție Comrat, solicitând aplicarea măsurilor prevăzute de Statutul disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Aceasta a fost motivată de încălcarea legislației și a drepturilor sale de către

funcționarul Stamatov, fapte care, în conformitate cu pct. 39 din Statutul menționat,

constituie o abatere disciplinară. În absența unui răspuns la această petiție, la data

de 14 octombrie 2021, Vadim Suhov a formulat o altă cerere prealabilă adresată

Inspectoratului de Poliție Comrat.

Comrat l-a informat pe Vadim Suhov cu privire la respingerea cererii sale

prealabile, anexând o copie a răspunsului nr. 34/19/1-7706 din 03.09.2021 la petiția

acestuia, răspuns care nu fusese transmis în termen. Totodată, i s-a comunicat faptul

că, pentru a asigura o examinare obiectivă și exhaustivă a aspectelor semnalate în

1

petiția sa din 17.08.2021, Inspectoratul de Poliție Comrat a inițiat și desfășurat o

anchetă de serviciu. În urma acestei investigații, s-a concluzionat, în mod întemeiat,

că nu există încălcări de natură procedurală sau disciplinară în acțiunile

funcționarului Stamatov.

superioară, a examinat cererea prealabilă formulată de Vadim Suhov și a respins-o

ca neîntemeiată, informându-l în acest sens prin scrisoarea nr. 34/19-4161 din

29.10.2021.

responsabile de desfășurarea anchetei de serviciu a constat în nerespectarea

prevederilor punctului 66 din Statutul disciplinar, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, manifestată prin lipsa unei pregătiri adecvate

pentru anchetă, neanalizarea legislației relevante și neanexarea informațiilor

acumulate în acest context.

respectat cerințele Statutului disciplinar și ar fi examinat legislația relevantă, ar fi

fost conștientă de faptul că dreptul de acces la informație este un drept

constituțional, iar încălcarea acestuia presupune inevitabil cauzarea unui prejudiciu

moral sub forma suferinței psihice. În acest context, prejudiciul moral constituie o

componentă esențială a infracțiunii. Prin urmare, în conformitate cu articolul 287

din Codul contravențional, Vadim Suhov are calitatea de parte vătămată în cadrul

procedurii contravenționale referitoare la încălcarea dreptului său constituțional de

acces la informație, procedură ce a fost inițiată de drept la momentul depunerii

plângerii, iar drepturile sale procesuale trebuie să-i fie explicate înainte de audiere.

a desfășurat ancheta de serviciu să-și fundamenteze concluziile pe declarațiile

funcționarului a cărui faptă constituia obiectul sesizării, declarații ce nu au fost

verificate prin alte probe. În consecință, ancheta de serviciu realizată de

Inspectoratul de Poliție Comrat în urma petiției depuse de Vadim Suhov nu a

îndeplinit obiectivele stabilite la punctul 48 din Statutul disciplinar. Astfel, a fost

încălcat dreptul constituțional al reclamantului la examinarea petiției sale în

conformitate strictă cu legislația în vigoare, precum și interesul său legal de a

asigura tragerea la răspundere disciplinară a funcționarilor care i-au încălcat

drepturile.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

respins acțiunea înaintată de Vadim Suhov împotriva Inspectoratului de Poliție

2

Comrat și Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia privind contestarea actelor

administrative individuale, ca fiind nefondată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea

hotărârii Judecătoriei Comrat, sediul central din 1 martie 2023, cu pronunțarea unei

noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Vadim Suhov și s-a menținut hotărârea din 1 martie 2023 a Judecătoriei

Comrat, sediul central.

în mod legal, iar argumentele apelantului de casare a hotărârii atacate nu sunt

întemeiate pe probe și contravin circumstanțelor cauzei, în legătură cu ce nu pot fi

luate în considerare de instanța de apel.

rezultatele anchetei de serviciu nr. 7629 din 03.09.2021, aprobat de șeful

Inspectoratului de Poliție Comrat, prin care a fost încetată ancheta de serviciu

privind ofițerul principal al Sectorului de Poliție nr. 1 Comrat, I. Stamatov, a

confirmat concluzia primei instanțe că nu există motive pentru anularea acestuia.

Această concluzie este susținută de faptul că, așa cum reiese din materialele cauzei,

reclamantul nu a prezentat dovezi concludente privind încălcarea drepturilor sale

prin acțiunile agentului constatator în cadrul procesului contravențional nr. 517/21

din 11 august 2021, nici în cadrul examinării cauzei de către prima instanță, nici în

cadrul ședinței instanței de apel.

constatator Stamatov I. a solicitat explicații de la Vadim Suhov cu privire la cererea

acestuia, agentul constatator a întreprins toate măsurile necesare pentru a asigura

condițiile necesare exercitării depline a drepturilor procedurale ale reclamantului,

în conformitate cu cerințele legislației aplicabile în domeniul contravențional.

privire la raportul contestat referitor la rezultatele anchetei de serviciu nr. 7629 din

03.09.2021, în ceea ce privește inexistența temeiurilor pentru tragerea la răspundere

disciplinară a agentului constatator I. Stamatov.

căreia nu a fost audiat, este nefondată, întrucât acesta nu a prezentat niciun

3

argument esențial care să fi influențat rezultatul soluționării cauzei și a primit un

răspuns clar din partea primei instanțe.

soluționarea cauzei au fost corect constatate de către prima instanță, probele

prezentate de părți au fost apreciate în mod corespunzător, litigiul a fost soluționat

în conformitate cu dreptul material și procedural, prin urmare, nu găsește motive

pentru admiterea cererii de apel depuse de Vadim Suhov și pentru casarea hotărârii

judecătoriei Comrat, sediul central din 1 martie 2023.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea recursului, casarea

integrală a hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și emiterea unei hotărâri noi

prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

ARGUMENTELE RECURSULUI

în cererea de apel. Suplimentar, a relevat că instanța de apel nu a intrat în esența

circumstanțelor evidențiate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel

ceea ce încalcă grav dreptul la un proces echitabil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)

hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu

a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

4

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată recurentului său la 25 ianuarie 2024, prin intermediul serviciului poștal

,,Poșta Moldovei, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la dosar

(f.d.223).

depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Suhov, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată

de Curtea de Apel Comrat și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de apel,

care au fost analizate de către Curtea de Apel Comrat, fiind apreciate în mod

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

5

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Comrat și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Comrat, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

6

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Vadim Suhov.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7