3ra-597/23 — constatarea încălcării dreptului, anularea raportului, s.a.

Dosarul nr. 3ra-597/23 2-21073769-01-3ra-31052023 prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul central – S. Popovici instanța de apel: Curtea de Apel Comrat – A. Mironov, L. Caraianu, D. Fujenco D E C I Z I E 03 aprilie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență: Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc judecătorii Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând recursurile depuse de Inspectoratul General al Poliției și de Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Bogaciov Vladimir împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, terți Inspectoratul General al Poliției, Stanciu Alexandr și Tomailî Nicolai, cu privire la constatarea încălcării procedurii de efectuare a anchetei de serviciu, anularea raportului șefului Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia privind încetarea verificării de serviciu, anularea răspunsurilor și obligarea efectuării anchetei de serviciu în baza petiției reclamantului cu respectarea procedurii stabilite, împotriva deciziei din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat, c o n s t a t ă: La 18 mai 2021, Bogaciov Vladimir a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, terț Inspectoratul General al Poliției, prin care a solicitat, conform cererii de concretizare a acțiunii (vol. I, f.d.20-23): - constatarea încălcării procedurii de efectuare a anchetei de serviciu de către colaboratorii Direcției de Poliție a Găgăuziei și Inspectoratului General de Poliție MAI RM,

stabilită prin Hotărârea Guvernului RM nr. 409 din 07 iunie 2017 „Privind aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” și adoptarea deciziei reieșind din circumstanțele de fapt; - anularea raportului șefului Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia privind încetarea verificării de serviciu, (anchetei) din 08 aprilie 2021 în privința șefului 1 Secției securitate publică din cadrul Inspectoratului de Poliție Comrat, comisar- șef – Stanciu A.N.

și șefului Inspectoratului de Poliție Comrat, comisar-șef – Tomailî Nicolai; - anularea răspunsurilor Direcției de Poliție a Găgăuziei cu nr. ieșire 34/19- B-16/21 din 09 aprilie 2021 și nr. de ieșire 34/19-Б-18/21 din 16 aprilie 2021; - anularea răspunsului Inspectoratului General de Poliție MAI RM cu nr. de ieșire 34/2-1586 din 07 mai 2021; - obligarea intimatului să efectueze în baza petiției reclamantului din 12 martie 2021 ancheta de serviciu cu respectarea procedurii stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017 „Privind aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” și adoptarea deciziei, reieșind din circumstanțe de fapt constatate.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 12 martie 2021 s-a adresat cu petiție la IGP MAI RM în privința deciziei emise ilegal, prin care a solicitat desfășurarea anchetei de serviciu în privința șefului Secției securitate publică din cadrul Inspectoratului de Poliție Comrat, comisar-șef – Stanciu A.N.

și a-l trage la răspundere disciplinară pentru depășirea atribuțiilor de serviciu și adoptarea deciziei ilegale la cererea în privința recuzării agentului constatator, a desfășura ancheta de serviciu în privința șefului IP Comrat, comisar-șef Tomailî Nicolai și a-l trage la răspundere disciplinară pentru cunoașterea necuvenită a legislației în vigoare, neexecutarea atribuțiilor de serviciu, exprimate prin auto eschivare de la adoptarea deciziei la cererea în privința recuzării agentului constatator, ca conducător al autorității publice, obligarea șeful Inspectoratului de Poliție Comrat Tomailî Nicolai să adopte o decizie legală la cererea lui în privința recuzării agentului constatator, în conformitate cu legislația în vigoare, adică articolul 385 alin. (7) din Codul contravențional.

Petiția menționată a fost expediată pentru examinare Direcției de Poliție a Găgăuziei. Iar la 13 aprilie 2021 a primit pe poștă electronică un răspuns formal, cu nr. de ieșire B-16/21 din 09 aprilie 2021, prin care i s-a comunicat că cererea a fost respinsă. Astfel, la 15 aprilie 2021, în conformitate cu art. 164, 165 și 166 din Codul administrativ, s-a adresat Direcției de Poliție a Găgăuziei cu cerere prealabilă, având aceleași cerințe. Iar, la 16 aprilie 2021 cererea prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată și a fost expediată la IGP al MAI RM pentru adoptarea unei decizii definitive în conformitate cu art. 167 alin. (2) și art. 164 din Codul administrativ. La 13 mai 2021 reclamantul a primit de la IGP al MAI RM răspunsul cu nr. de ieșire 34/2-1586 din 07 mai 2021, prin care cerințele sale au fost respinse.

Bogaciov Vladimir consideră decizia șefului Direcției de Poliție a Găgăuziei privind încetarea anchetei de serviciu, pornită în baza cererii lui, ca fiind ilegală. În context, reclamatul a reținut că la 08 martie 2021 s-a adresat la IP Comrat cu cerere de recuzare agentului constatator în persoana ofițerului de poliție al sectorului nr. 1 Comrat – Tomailî Serghei. La 10 martie 2021 a primit prin intermediul poștei electronice decizia în privința recuzării agentului constatator. 2 A menționat că decizia menționată a fost adoptată de către agentul constatator, șeful Secției securitate publică din cadrul Inspectoratului de Poliție Comrat, comisar-șef Stanciu Alexandr, care nu este împuternicit să adopte asemenea decizii în baza legii.

Conform articolului 385 alin. (7) din Codul contravențional: Declarației de abținere sau cererea de recuzare depusă se soluționează: a) în privința agentului constatator - în termen de 2 zile lucrătoare de către conducătorul autorității publice în cadrul căreia activează acesta sau, în cazul în care declarația de abținere sau cererea de recuzare este depusă la etapa examinării cauzei în instanța judecătorească, de către instanța judecătorească competentă să examineze cauza contravențională. La caz, a menționat că agentul constatator – șeful Secției securitate publică din cadrul Inspectoratului de Poliție Comrat, comisar-șef Stanciu Alexandr, nefiind conducător al autorității publice, și-a atribuit împuterniciri și a adoptat o decizie vădit ilegală.

La caz, decizia urma să fie adoptată de către conducătorul autorității publice, care în prezent este – șeful IP Comrat Tomailî Nicolai. La 09 iunie 2021, reclamantul a depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care a indicat suplimentar că ancheta de serviciu în privința colaboratorilor de poliție se desfășoară în conformitate cu cerințele Hotărîrii Guvernului RM nr. 409 din 07 iunie 2017 „Privind aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”. După cum a fost menționat mai sus, ancheta de serviciu în baza plângerii sale a fost desfășurată de Direcția de Poliție a Găgăuziei.

La desfășurarea anchetei de serviciu colaboratorii Direcției de Poliție a Găgăuziei nu au examinat sub toate aspectele, complet și obiectiv circumstanțele, ce au dus la încălcările legislației în vigoare, admise de figuranții anchetei; nu au depistat cauze și condiții, care au dus la admiterea încălcărilor disciplinare; nu au identificat persoane vinovate, care nu asigură aplicarea justă a legislației în vigoare. Persoana care a desfășurat ancheta de serviciu, nu a studiat legislația în vigoare și altă informație necesară, ce reglementează aplicarea corectă a legii în chestiunea examinată. El, ca persoană care a comunicat despre abaterea comisă de angajații poliției, nici nu a fost audiată la desfășurarea anchetei de serviciu.

Așa cum nu a fost audiat șeful IP Comrat – Tomailî Nicolai, ca unul dintre figuranți ai anchetei. În afară de acest fapt, la materialele cauzei nu au fost anexate extrase din ordine, la care se face referire în cadrul anchetei de serviciu și alte încălcări. Toate acestea certifică faptul, că colaboratorul de poliție din cadrul Direcției de Poliție a Găgăuziei a desfășurat ancheta de serviciu în mod neobiectiv, superficial și a încălcat procedura de desfășurare a anchetei de serviciu, adică cerințele art. art. 47, 48, 65, 66 din Hotărârea Guvernului RM nr. 409 din 07 iunie 2017 „Privind aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”.

Toate cele enumerate au dus la adoptarea greșită a deciziei privind încetarea anchetei de serviciu. Conducerea IGP MAI RM s-a auto eschivat de la anchetarea obiectivă. 3 Prin încheierea din 03 septembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central, în proces au fost atrași, în calitate de terți, Stanciu Alexandr și Tomailî Nicolai. Prin hotărârea din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul central, s-a admis parțial acțiunea înaintată de Bogaciov Vladimir. S-a recunoscut ca ilegală încălcarea procedurii de desfășurare a anchetei judiciare de către colaboratorii Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia și IGP al MAI RM, stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017 „Privind aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” și a adoptat decizia, reieșind din circumstanțe de fapt constatate.

S-a anulat raportul șefului Direcției de Poliție a Găgăuziei privind încetarea verificării de serviciu (anchetei) din 08 aprilie 2021 în privința șefului Secției securitate publică din Cadrul Inspectoratului de Poliție Comrat, comisar-șef Stanciu Alexandr și șefului Inspectoratului de Poliție Comrat, comisar-șef Tomailî Nicolai. S-a anulat răspunsul Direcției de Poliție a Găgăuziei cu nr. de ieșire 34/19- B16/21 din 09 aprilie 2021. S-a anulat răspunsul IGP al MAI RM cu nr. de ieșire 34/2-1586 din 07 mai 2021. S-a obligat intimatul să efectueze în baza petiției din 12 martie 2021 ancheta de serviciu cu respectarea procedurii stabilite prin Hotărârea Guvernului RM nr. 409 din 07 iunie 2017 „Privind aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” și să adopte decizia, reieșind din circumstanțele de fapt constatate.

În rest, cerințele acțiunii au fost respinse ca neîntemeiate. La 27 aprilie 2022, Direcția de Poliție UTA Găgăuzia a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 15 noiembrie 2022 a depus completare la cererea de apel, prin care a solicitat casarea hotărârii din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul central și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă. La 11 mai 2022, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de apel nemotivată, iar la 15 noiembrie 2022 a depus cerea de apel motivată, prin care a solicitat casarea hotărârii din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul central și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat, s-a respins apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul centru. La 23 februarie 2023, Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia și Inspectoratul General de Poliție au depus cereri de recurs nemotivate împotriva deciziei din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat, iar la 19 mai 2023 au prezentat Curții Supreme de Justiție motivarea recursurilor, prin care au solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei ca fiind neîntemeiată și pronunțarea unei decizii noi prin care acțiunea să fie respinsă integral ca neîntemeiată.

În motivarea recursurilor declarate, recurenții Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia și Inspectoratul General de Poliție, au invocat că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanța sun bazate pe probe care nu au fost examinate în 4 modul corespunzător, iar la examinarea cauzei s-au admis încălcări ale mai multor norme de drept material și procedural, hotărârile fiind nefondate și pasibile de a fi casate. Consideră că instanțele de judecată nu au stabilit corect circumstanțele relevante pentru cauză, iar probele prezentate de părți nu au fost evaluate în modul corespunzător. Totodată, în cererile de recurs declarate, recurenții au menționat că instanțele de judecată, nu s-au pronunțat asupra cererii, depuse la 03 august 2021 (număr de intrare 11571) de către Direcția de poliție a UTA Găgăuzia, de a declarat inadmisibilă acțiunea în conformitate cu art.207 din Codul administrativ.

Cu referire la termenul de declarare a recursurilor: În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei a fost pronunțat de Curtea de Apel Comrat la data de 14 februarie 2023 și a fost notificat Direcției de poliție a UTA Găgăuzia la data de 17 februarie 2023 (vol.I, f.d.224) și Inspectoratului general al Poliției la 21 februarie 2023 (vol. I, f.d.225).

La data de 23 februarie 2023, Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia și Inspectoratul General de Poliție a depus recursuri nemotivate împotriva deciziei, separat (vol. II, f.d.21-23, 24-26). Copia deciziei motivate a Curții de Apel Comrat a fost notificată Inspectoratului General de Poliție și Direcției de poliție a UTA Găgăuzia la data de 20 aprilie 2023 (vol. II, f.d.7, 8). Iar, motivările recursurilor au fost depuse la 19 mai 2023 (vol. II, f.d.27-33, 34-40). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la depunerea recursurilor împotriva deciziei din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat, Inspectoratul General de Poliție și Direcția de poliție a UTA Găgăuzia au respectat termenele prevăzute la art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului).

Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului copiile recursurilor depuse, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Însă până la data examinării lor referință nu a fost depusă. În acord cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot 5 unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.

Verificând decizia din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recursuri, pe baza materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul de judecată consideră că acestea sunt admisibile și urmează a fi admise, cu casarea integrală a deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ (în vigoare la data declarării recursurilor), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Materialele cauzei atestă că la 18 mai 2021, Bogaciov Vladimir a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, terți Inspectoratul General al Poliției, Stanciu Alexandr și Tomailî Nicolai, cu privire la constatarea încălcării procedurii de efectuare a anchetei de serviciu, anularea raportului șefului Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia privind încetarea verificării de serviciu, anularea răspunsurilor și obligarea efectuării anchetei de serviciu în baza petiției reclamantului cu respectarea procedurii stabilite . La 09 iunie 2021, reclamantul a depus cerere de concretizare a acțiunii solicitând: - constatarea încălcării procedurii de efectuare a anchetei de serviciu de către colaboratorii Direcției de Poliție a Găgăuziei și Inspectoratului General de Poliție MAI RM, stabilită prin Hotărârea Guvernului RM nr. 409 din 07 iunie 2017 „Privind aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” și adoptarea deciziei reieșind din circumstanțele de fapt; - anularea raportului șefului Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia privind încetarea verificării de serviciu, (anchetei) din 08 aprilie 2021 în privința șefului Secției securitate publică din cadrul Inspectoratului de Poliție Comrat, comisar-șef – Stanciu A.N.

și șefului Inspectoratului de Poliție Comrat, comisar-șef – Tomailî Nicolai; anularea răspunsurilor Direcției de Poliție a Găgăuziei cu nr. ieșire 34/19-B-16/21 din 09 aprilie 2021 și nr. de ieșire 34/19-Б-18/21 din 16 aprilie 2021; - anularea răspunsului Inspectoratului General de Poliție MAI RM cu nr. de ieșire 34/2-1586 din 07 mai 2021; - obligarea intimatului să efectueze în baza petiției reclamantului din 12 martie 2021 ancheta de serviciu cu respectarea procedurii stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017 „Privind aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” și adoptarea deciziei, reieșind din circumstanțe de fapt constatate.

Judecând cauza, prima instanță prin hotărârea din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul central, a admis parțial acțiunea înaintată de Bogaciov Vladimir, a recunoscut ca ilegală încălcarea procedurii de desfășurare a anchetei judiciare de către colaboratorii Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia și IGP al MAI RM, stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017 „Privind aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” și a adoptat decizia, reieșind din 6 circumstanțe de fapt constatate, a anulat raportul șefului Direcției de Poliție a Găgăuziei privind încetarea verificării de serviciu (anchetei) din 08 aprilie 2021 în privința șefului Secției securitate publică din Cadrul Inspectoratului de Poliție Comrat, comisar-șef Stanciu Alexandr și șefului Inspectoratului de Poliție Comrat, comisar-șef Tomailî Nicolai, a anulat răspunsul Direcției de Poliție a Găgăuziei cu nr. de ieșire 34/19-B16/21 din 09 aprilie 2021, a anulat răspunsul IGP al MAI RM cu nr. de ieșire 34/2-1586 din 07 mai 2021,

a obligat intimatul să efectueze în baza petiției din 12 martie 2021 ancheta de serviciu cu respectarea procedurii stabilite prin Hotărârea Guvernului RM nr. 409 din 07 iunie 2017 „Privind aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” și să adopte decizia, reieșind din circumstanțele de fapt constatate. În rest, cerințele acțiunii au fost respinse ca neîntemeiate. La 27 aprilie 2022, Direcția de Poliție UTA Găgăuzia a declarat apel împotriva hotărârii din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul central, solicitând emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie respinsă. Ulterior la 11 mai 2022, Inspectoratul General al Poliției a declarat apel prin care solicitat casarea hotărârii din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul central și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă.

Instanța de apel, prin decizia din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat, a respins apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul centru. Analizând motivele soluției supuse criticii în recursurile declarate de Direcția de Poliție UTA Găgăuzia și de Inspectoratul General al Poliției, Completul de judecată ajunge la concluzia că decizia instanței de apel nu poate fi menținută. În acest context, instanța de recurs menționează că prin cererea din 03 august 2021 (vol. I, f.d.31-35), Direcția de poliție a UTA Găgăuzia a solicitat instanței de judecată, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, declararea inadmisibilității acțiunii înaintate de Bogaciov Vladimir, din motivul că reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17 din Codul administrative.

Completul de judecată reține că în conformitate cu art. 207 alin. (1) din Codul administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Alin. (2) al art. 207 din Codul administrativ indică că, acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când: e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17. În sensul art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

În conformitate cu art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la 7 care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod. Potrivit art. 39 alin. (2) din Codul administrativ, orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente. Conform art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Astfel, acțiunea în contencios administrativ trebuie să urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat. La cazul din speță, instanța de recurs constată că prima instanță, prin hotărârea pronunțată nu s-a expus asupra cererii din 03 august 2021, iar prin apelul declarat Direcția de Poliție UTA Găgăuzia a menționat aspectul dat. Instanța de recurs reține că prin decizia din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat, instanța de apel a conchis asupra admisibilității acțiunii, indicând că acțiunea depusă este una admisibilă, deoarece prin activitatea administrativă a fost încălcat dreptul reclamantului în sensul art. 17 din Codul administrativ.

Însă din concluzia menționată nu poate fi dedus nici un argument referitor la argumentele apelantului Direcția de poliție a UTA Găgăuzia din cererea depusă la 03 august 2021, prin care a solicitat instanței de judecată declararea inadmisibilității acțiunii înaintate din motivul că reclamantul nu a demonstrat încălcarea unui drept în sensul art.17 din Codul administrative, cât și din cererea de apel, prin care a menționat că reclamantul nu a fost de acord cu rezultatele anchetei de serviciu efectuate și cu raportul adoptat în baza acesteia, nu au fost trași la răspundere disciplinară, însă totodată în acțiune el nu a indicat care drepturi și libertăți au fost încălcate prin activitatea administrativă a autorității publice în privința sa.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel nu a furnizat o motivare adecvată și clară în ceea ce vizează aspectul dat, iar, din acest motiv, consideră că decizia instanței de apel creează o impresie rezonabilă de superficialitate. Or, instanța de apel s-a abținut de a da un răspuns convingător la expunerile de bază invocate în apelurile declarate, astfel ca acestea să fie răsturnate, pentru a da posibilitate instanței de recurs să exercite controlul judiciar a soluției pronunțate. În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate supra, instanța de recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de către instanța de apel este nemotivată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că motivarea este un element esențial al hotărârii judecătorești, o puternică garanție a imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de control judiciar de legalitate și temeinicie. Obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, exigență a art. 239 din 8 Codul de procedură civilă și art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1 din Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa.

Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de recurs conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu și-a îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea dreptului la un proces echitabil al recurenților, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în raport cu obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din Convenție.

În speță, neanalizarea în esență a tuturor circumstanțelor cauzei, împiedică exercitarea controlului judiciar, punând instanța de recurs în imposibilitatea de a putea analiza soluția adoptată, în întregul său, întrucât legalitatea și temeinicia hotărârii atacate se analizează în funcție de motivele de fapt și de drept reținute de instanța de apel la adoptarea soluției, motive care trebuie să fie concordante cu actele aflate la dosar și cu celelalte probe administrate, iar în lipsa indicării unor asemenea motive, instanța de recurs nu poate verifica legalitatea și temeinicia soluției, în privința fondului litigiului. În contextul dat, instanța de recurs constată că instanța de apel a eșuat în a da un răspuns convingător la expunerile de bază invocate de apelanți în cererile de apel declarate împotriva hotărârii primei instanțe.

Distinct, Completul de judecată consideră necesar să menționeze că la caz, hotărârea din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul central a fost contestată cu apel atât de Inspectoratul General al Poliției, cât și de Direcția de Poliție UTA Găgăuzia. Însă, potrivit dispozitivului deciziei din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat, instanța de apel a respins doar apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției. Astfel, deși instanța de apel în partea introductivă, descriptivă și motivată a deciziei face referire la cererea de apel depusă de Direcția de Poliție UTA Găgăuzia și argumentele acesteia, dispozitivul acesteia nu cuprinde concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau parțială a apelului Direcției de Poliție UTA Găgăuzia.

Iar, în aceste circumstanțe, instanța de recurs ajunge la concluzia că decizia instanței de apel nu satisface criteriile legalității și temeiniciei unui act judecătoresc, deoarece constatările instanței de apel nu conțin o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și emiterii deciziei la care s-a ajuns. În concluzie, fiind constatate încălcările menționate, Completul de judecată consideră că singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și trimiterea spre rejudecare a cauzei. La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al participanților la proces la un proces echitabil.

9 Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admit recursurile depuse de Inspectoratul General al Poliției și de Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia.

Se casează integral decizia din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat, emisă în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Bogaciov Vladimir împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, terți Inspectoratul General al Poliției, Stanciu Alexandr și Tomailî Nicolai, cu privire la constatarea încălcării procedurii de efectuare a anchetei de serviciu, anularea raportului șefului Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia privind încetarea verificării de serviciu, anularea răspunsurilor și obligarea efectuării anchetei de serviciu în baza petiției reclamantului cu respectarea procedurii stabilite și se restituie cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Comrat, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 10