3ra-597/23 — constatarea încălcării dreptului, anularea raportului, s.a.

3ra-597/23 — constatarea încălcării dreptului, anularea raportului, s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-597/23

2-21073769-01-3ra-31052023

prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul central – S. Popovici

instanța de apel: Curtea de Apel Comrat – A. Mironov, L. Caraianu, D. Fujenco

D E C I Z I E

03 aprilie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursurile depuse de Inspectoratul General al Poliției și de

Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Bogaciov Vladimir împotriva Direcției de Poliție a UTA

Găgăuzia, terți Inspectoratul General al Poliției, Stanciu Alexandr și Tomailî

Nicolai, cu privire la constatarea încălcării procedurii de efectuare a anchetei de

serviciu, anularea raportului șefului Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia privind

încetarea verificării de serviciu, anularea răspunsurilor și obligarea efectuării

anchetei de serviciu în baza petiției reclamantului cu respectarea procedurii

stabilite,

împotriva deciziei din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă:

La 18 mai 2021, Bogaciov Vladimir a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, terț Inspectoratul General al

Poliției, prin care a solicitat, conform cererii de concretizare a acțiunii (vol. I,

f.d.20-23):

- constatarea încălcării procedurii de efectuare a anchetei de serviciu de

către colaboratorii Direcției de Poliție a Găgăuziei și Inspectoratului General de

Poliție MAI RM, stabilită prin Hotărârea Guvernului RM nr. 409 din 07 iunie

2017 „Privind aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” și adoptarea deciziei reieșind

din circumstanțele de fapt;

- anularea raportului șefului Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia privind

încetarea verificării de serviciu, (anchetei) din 08 aprilie 2021 în privința șefului

1

Secției securitate publică din cadrul Inspectoratului de Poliție Comrat, comisar-

șef – Stanciu A.N. și șefului Inspectoratului de Poliție Comrat, comisar-șef –

Tomailî Nicolai;

- anularea răspunsurilor Direcției de Poliție a Găgăuziei cu nr. ieșire 34/19-

B-16/21 din 09 aprilie 2021 și nr. de ieșire 34/19-Б-18/21 din 16 aprilie 2021;

- anularea răspunsului Inspectoratului General de Poliție MAI RM cu nr. de

ieșire 34/2-1586 din 07 mai 2021;

- obligarea intimatului să efectueze în baza petiției reclamantului din 12

martie 2021 ancheta de serviciu cu respectarea procedurii stabilite prin Hotărârea

Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017 „Privind aprobarea Statutului disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”

și adoptarea deciziei, reieșind din circumstanțe de fapt constatate.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 12 martie 2021 s-a adresat

cu petiție la IGP MAI RM în privința deciziei emise ilegal, prin care a solicitat

desfășurarea anchetei de serviciu în privința șefului Secției securitate publică din

cadrul Inspectoratului de Poliție Comrat, comisar-șef – Stanciu A.N. și a-l trage

la răspundere disciplinară pentru depășirea atribuțiilor de serviciu și adoptarea

deciziei ilegale la cererea în privința recuzării agentului constatator, a desfășura

ancheta de serviciu în privința șefului IP Comrat, comisar-șef Tomailî Nicolai și

a-l trage la răspundere disciplinară pentru cunoașterea necuvenită a legislației în

vigoare, neexecutarea atribuțiilor de serviciu, exprimate prin auto eschivare de la

adoptarea deciziei la cererea în privința recuzării agentului constatator, ca

conducător al autorității publice, obligarea șeful Inspectoratului de Poliție Comrat

Tomailî Nicolai să adopte o decizie legală la cererea lui în privința recuzării

agentului constatator, în conformitate cu legislația în vigoare, adică articolul 385

alin. (7) din Codul contravențional.

Petiția menționată a fost expediată pentru examinare Direcției de Poliție a

Găgăuziei. Iar la 13 aprilie 2021 a primit pe poștă electronică un răspuns formal,

cu nr. de ieșire B-16/21 din 09 aprilie 2021, prin care i s-a comunicat că cererea a

fost respinsă.

Astfel, la 15 aprilie 2021, în conformitate cu art. 164, 165 și 166 din Codul

administrativ, s-a adresat Direcției de Poliție a Găgăuziei cu cerere prealabilă,

având aceleași cerințe.

Iar, la 16 aprilie 2021 cererea prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată și a

fost expediată la IGP al MAI RM pentru adoptarea unei decizii definitive în

conformitate cu art. 167 alin. (2) și art. 164 din Codul administrativ.

La 13 mai 2021 reclamantul a primit de la IGP al MAI RM răspunsul cu nr.

de ieșire 34/2-1586 din 07 mai 2021, prin care cerințele sale au fost respinse.

Bogaciov Vladimir consideră decizia șefului Direcției de Poliție a Găgăuziei

privind încetarea anchetei de serviciu, pornită în baza cererii lui, ca fiind ilegală.

În context, reclamatul a reținut că la 08 martie 2021 s-a adresat la IP Comrat

cu cerere de recuzare agentului constatator în persoana ofițerului de poliție al

sectorului nr. 1 Comrat – Tomailî Serghei.

La 10 martie 2021 a primit prin intermediul poștei electronice decizia în

privința recuzării agentului constatator.

2

A menționat că decizia menționată a fost adoptată de către agentul

constatator, șeful Secției securitate publică din cadrul Inspectoratului de Poliție

Comrat, comisar-șef Stanciu Alexandr, care nu este împuternicit să adopte

asemenea decizii în baza legii.

Conform articolului 385 alin. (7) din Codul contravențional: Declarației de

abținere sau cererea de recuzare depusă se soluționează: a) în privința agentului

constatator - în termen de 2 zile lucrătoare de către conducătorul autorității

publice în cadrul căreia activează acesta sau, în cazul în care declarația de

abținere sau cererea de recuzare este depusă la etapa examinării cauzei în instanța

judecătorească, de către instanța judecătorească competentă să examineze cauza

contravențională.

La caz, a menționat că agentul constatator – șeful Secției securitate publică

din cadrul Inspectoratului de Poliție Comrat, comisar-șef Stanciu Alexandr,

nefiind conducător al autorității publice, și-a atribuit împuterniciri și a adoptat o

decizie vădit ilegală.

La caz, decizia urma să fie adoptată de către conducătorul autorității publice,

care în prezent este – șeful IP Comrat Tomailî Nicolai.

La 09 iunie 2021, reclamantul a depus cerere de concretizare a acțiunii, prin

care a indicat suplimentar că ancheta de serviciu în privința colaboratorilor de

poliție se desfășoară în conformitate cu cerințele Hotărîrii Guvernului RM nr. 409

din 07 iunie 2017 „Privind aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”. După cum a

fost menționat mai sus, ancheta de serviciu în baza plângerii sale a fost

desfășurată de Direcția de Poliție a Găgăuziei. La desfășurarea anchetei de

serviciu colaboratorii Direcției de Poliție a Găgăuziei nu au examinat sub toate

aspectele, complet și obiectiv circumstanțele, ce au dus la încălcările legislației în

vigoare, admise de figuranții anchetei; nu au depistat cauze și condiții, care au

dus la admiterea încălcărilor disciplinare; nu au identificat persoane vinovate,

care nu asigură aplicarea justă a legislației în vigoare.

Persoana care a desfășurat ancheta de serviciu, nu a studiat legislația în

vigoare și altă informație necesară, ce reglementează aplicarea corectă a legii în

chestiunea examinată. El, ca persoană care a comunicat despre abaterea comisă

de angajații poliției, nici nu a fost audiată la desfășurarea anchetei de serviciu.

Așa cum nu a fost audiat șeful IP Comrat – Tomailî Nicolai, ca unul dintre

figuranți ai anchetei. În afară de acest fapt, la materialele cauzei nu au fost

anexate extrase din ordine, la care se face referire în cadrul anchetei de serviciu și

alte încălcări.

Toate acestea certifică faptul, că colaboratorul de poliție din cadrul Direcției

de Poliție a Găgăuziei a desfășurat ancheta de serviciu în mod neobiectiv,

superficial și a încălcat procedura de desfășurare a anchetei de serviciu, adică

cerințele art. art. 47, 48, 65, 66 din Hotărârea Guvernului RM nr. 409 din 07 iunie

2017 „Privind aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”.

Toate cele enumerate au dus la adoptarea greșită a deciziei privind încetarea

anchetei de serviciu. Conducerea IGP MAI RM s-a auto eschivat de la anchetarea

obiectivă.

3

Prin încheierea din 03 septembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central,

în proces au fost atrași, în calitate de terți, Stanciu Alexandr și Tomailî Nicolai.

Prin hotărârea din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul central, s-a

admis parțial acțiunea înaintată de Bogaciov Vladimir.

S-a recunoscut ca ilegală încălcarea procedurii de desfășurare a anchetei

judiciare de către colaboratorii Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia și IGP al

MAI RM, stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017 „Privind

aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne” și a adoptat decizia, reieșind din

circumstanțe de fapt constatate.

S-a anulat raportul șefului Direcției de Poliție a Găgăuziei privind încetarea

verificării de serviciu (anchetei) din 08 aprilie 2021 în privința șefului Secției

securitate publică din Cadrul Inspectoratului de Poliție Comrat, comisar-șef

Stanciu Alexandr și șefului Inspectoratului de Poliție Comrat, comisar-șef

Tomailî Nicolai.

S-a anulat răspunsul Direcției de Poliție a Găgăuziei cu nr. de ieșire 34/19-

B16/21 din 09 aprilie 2021.

S-a anulat răspunsul IGP al MAI RM cu nr. de ieșire 34/2-1586 din 07 mai

2021.

S-a obligat intimatul să efectueze în baza petiției din 12 martie 2021 ancheta

de serviciu cu respectarea procedurii stabilite prin Hotărârea Guvernului RM nr.

409 din 07 iunie 2017 „Privind aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” și să adopte

decizia, reieșind din circumstanțele de fapt constatate.

În rest, cerințele acțiunii au fost respinse ca neîntemeiate.

La 27 aprilie 2022, Direcția de Poliție UTA Găgăuzia a depus cerere de apel

nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 15 noiembrie 2022 a depus

completare la cererea de apel, prin care a solicitat casarea hotărârii din 21 aprilie

2022 a Judecătoriei Comrat, sediul central și emiterea unei hotărâri noi, prin care

acțiunea să fie respinsă.

La 11 mai 2022, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de apel

nemotivată, iar la 15 noiembrie 2022 a depus cerea de apel motivată, prin care a

solicitat casarea hotărârii din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul central

și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat, s-a respins

apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii din 21

aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul centru.

La 23 februarie 2023, Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia și Inspectoratul

General de Poliție au depus cereri de recurs nemotivate împotriva deciziei din 14

februarie 2023 a Curții de Apel Comrat, iar la 19 mai 2023 au prezentat Curții

Supreme de Justiție motivarea recursurilor, prin care au solicitat admiterea

acestuia, casarea integrală a deciziei ca fiind neîntemeiată și pronunțarea unei

decizii noi prin care acțiunea să fie respinsă integral ca neîntemeiată.

În motivarea recursurilor declarate, recurenții Direcția de Poliție a UTA

Găgăuzia și Inspectoratul General de Poliție, au invocat că decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanța sun bazate pe probe care nu au fost examinate în

4

modul corespunzător, iar la examinarea cauzei s-au admis încălcări ale mai

multor norme de drept material și procedural, hotărârile fiind nefondate și

pasibile de a fi casate.

Consideră că instanțele de judecată nu au stabilit corect circumstanțele

relevante pentru cauză, iar probele prezentate de părți nu au fost evaluate în

modul corespunzător.

Totodată, în cererile de recurs declarate, recurenții au menționat că

instanțele de judecată, nu s-au pronunțat asupra cererii, depuse la 03 august 2021

(număr de intrare 11571) de către Direcția de poliție a UTA Găgăuzia, de a

declarat inadmisibilă acțiunea în conformitate cu art.207 din Codul administrativ.

Cu referire la termenul de declarare a recursurilor:

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția în

vigoare la data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că

dispozitivul deciziei a fost pronunțat de Curtea de Apel Comrat la data de 14

februarie 2023 și a fost notificat Direcției de poliție a UTA Găgăuzia la data de

17 februarie 2023 (vol.I, f.d.224) și Inspectoratului general al Poliției la 21

februarie 2023 (vol. I, f.d.225).

La data de 23 februarie 2023, Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia și

Inspectoratul General de Poliție a depus recursuri nemotivate împotriva deciziei,

separat (vol. II, f.d.21-23, 24-26).

Copia deciziei motivate a Curții de Apel Comrat a fost notificată

Inspectoratului General de Poliție și Direcției de poliție a UTA Găgăuzia la data

de 20 aprilie 2023 (vol. II, f.d.7, 8).

Iar, motivările recursurilor au fost depuse la 19 mai 2023 (vol. II, f.d.27-33,

34-40).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la

depunerea recursurilor împotriva deciziei din 14 februarie 2023 a Curții de Apel

Comrat, Inspectoratul General de Poliție și Direcția de poliție a UTA Găgăuzia au

respectat termenele prevăzute la art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ

(în redacția în vigoare la data declarării recursului).

Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului copiile recursurilor

depuse, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Însă până la data

examinării lor referință nu a fost depusă.

În acord cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ,

Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.

În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători

poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de

un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot

5

unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9

judecători.

Verificând decizia din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recursuri, pe baza

materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul

de judecată consideră că acestea sunt admisibile și urmează a fi admise, cu

casarea integrală a deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel,

pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ (în vigoare la data

declarării recursurilor), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă

una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și

restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale

examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Materialele cauzei atestă că la 18 mai 2021, Bogaciov Vladimir a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia,

terți Inspectoratul General al Poliției, Stanciu Alexandr și Tomailî Nicolai, cu

privire la constatarea încălcării procedurii de efectuare a anchetei de serviciu,

anularea raportului șefului Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia privind încetarea

verificării de serviciu, anularea răspunsurilor și obligarea efectuării anchetei de

serviciu în baza petiției reclamantului cu respectarea procedurii stabilite .

La 09 iunie 2021, reclamantul a depus cerere de concretizare a acțiunii

solicitând: - constatarea încălcării procedurii de efectuare a anchetei de serviciu

de către colaboratorii Direcției de Poliție a Găgăuziei și Inspectoratului General

de Poliție MAI RM, stabilită prin Hotărârea Guvernului RM nr. 409 din 07 iunie

2017 „Privind aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” și adoptarea deciziei reieșind

din circumstanțele de fapt; - anularea raportului șefului Direcției de Poliție a

UTA Găgăuzia privind încetarea verificării de serviciu, (anchetei) din 08 aprilie

2021 în privința șefului Secției securitate publică din cadrul Inspectoratului de

Poliție Comrat, comisar-șef – Stanciu A.N. și șefului Inspectoratului de Poliție

Comrat, comisar-șef – Tomailî Nicolai; anularea răspunsurilor Direcției de

Poliție a Găgăuziei cu nr. ieșire 34/19-B-16/21 din 09 aprilie 2021 și nr. de ieșire

34/19-Б-18/21 din 16 aprilie 2021; - anularea răspunsului Inspectoratului General

de Poliție MAI RM cu nr. de ieșire 34/2-1586 din 07 mai 2021; - obligarea

intimatului să efectueze în baza petiției reclamantului din 12 martie 2021 ancheta

de serviciu cu respectarea procedurii stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 409

din 07 iunie 2017 „Privind aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” și adoptarea

deciziei, reieșind din circumstanțe de fapt constatate.

Judecând cauza, prima instanță prin hotărârea din 21 aprilie 2022 a

Judecătoriei Comrat, sediul central, a admis parțial acțiunea înaintată de

Bogaciov Vladimir, a recunoscut ca ilegală încălcarea procedurii de desfășurare a

anchetei judiciare de către colaboratorii Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia și

IGP al MAI RM, stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017

„Privind aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” și a adoptat decizia, reieșind din

6

circumstanțe de fapt constatate, a anulat raportul șefului Direcției de Poliție a

Găgăuziei privind încetarea verificării de serviciu (anchetei) din 08 aprilie 2021

în privința șefului Secției securitate publică din Cadrul Inspectoratului de Poliție

Comrat, comisar-șef Stanciu Alexandr și șefului Inspectoratului de Poliție

Comrat, comisar-șef Tomailî Nicolai, a anulat răspunsul Direcției de Poliție a

Găgăuziei cu nr. de ieșire 34/19-B16/21 din 09 aprilie 2021, a anulat răspunsul

IGP al MAI RM cu nr. de ieșire 34/2-1586 din 07 mai 2021, a obligat intimatul să

efectueze în baza petiției din 12 martie 2021 ancheta de serviciu cu respectarea

procedurii stabilite prin Hotărârea Guvernului RM nr. 409 din 07 iunie 2017

„Privind aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” și să adopte decizia, reieșind din

circumstanțele de fapt constatate. În rest, cerințele acțiunii au fost respinse ca

neîntemeiate.

La 27 aprilie 2022, Direcția de Poliție UTA Găgăuzia a declarat apel

împotriva hotărârii din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul central,

solicitând emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie respinsă.

Ulterior la 11 mai 2022, Inspectoratul General al Poliției a declarat apel prin

care solicitat casarea hotărârii din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul

central și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă.

Instanța de apel, prin decizia din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat,

a respins apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii

din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul centru.

Analizând motivele soluției supuse criticii în recursurile declarate de

Direcția de Poliție UTA Găgăuzia și de Inspectoratul General al Poliției,

Completul de judecată ajunge la concluzia că decizia instanței de apel nu poate fi

menținută.

În acest context, instanța de recurs menționează că prin cererea din 03

august 2021 (vol. I, f.d.31-35), Direcția de poliție a UTA Găgăuzia a solicitat

instanței de judecată, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ,

declararea inadmisibilității acțiunii înaintate de Bogaciov Vladimir, din motivul

că reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a

unui drept în sensul art.17 din Codul administrative.

Completul de judecată reține că în conformitate cu art. 207 alin. (1) din

Codul administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile

pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este

inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin

încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Alin. (2) al art. 207 din Codul

administrativ indică că, acțiunea în contencios administrativ se declară

inadmisibilă în special când: e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin

activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17.

În sensul art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau

libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

În conformitate cu art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest

drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la

7

care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de

contencios administrativ, conform prezentului cod.

Potrivit art. 39 alin. (2) din Codul administrativ, orice persoană care

revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată

competente.

Conform art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Astfel, acțiunea în contencios administrativ trebuie să urmărească

revendicarea unui drept subiectiv vătămat.

La cazul din speță, instanța de recurs constată că prima instanță, prin

hotărârea pronunțată nu s-a expus asupra cererii din 03 august 2021, iar prin

apelul declarat Direcția de Poliție UTA Găgăuzia a menționat aspectul dat.

Instanța de recurs reține că prin decizia din 14 februarie 2023 a Curții de

Apel Comrat, instanța de apel a conchis asupra admisibilității acțiunii, indicând

că acțiunea depusă este una admisibilă, deoarece prin activitatea administrativă a

fost încălcat dreptul reclamantului în sensul art. 17 din Codul administrativ.

Însă din concluzia menționată nu poate fi dedus nici un argument referitor la

argumentele apelantului Direcția de poliție a UTA Găgăuzia din cererea depusă la

03 august 2021, prin care a solicitat instanței de judecată declararea

inadmisibilității acțiunii înaintate din motivul că reclamantul nu a demonstrat

încălcarea unui drept în sensul art.17 din Codul administrative, cât și din cererea

de apel, prin care a menționat că reclamantul nu a fost de acord cu rezultatele

anchetei de serviciu efectuate și cu raportul adoptat în baza acesteia, nu au fost

trași la răspundere disciplinară, însă totodată în acțiune el nu a indicat care

drepturi și libertăți au fost încălcate prin activitatea administrativă a autorității

publice în privința sa.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide

că instanța de apel nu a furnizat o motivare adecvată și clară în ceea ce vizează

aspectul dat, iar, din acest motiv, consideră că decizia instanței de apel creează o

impresie rezonabilă de superficialitate.

Or, instanța de apel s-a abținut de a da un răspuns convingător la expunerile

de bază invocate în apelurile declarate, astfel ca acestea să fie răsturnate, pentru a

da posibilitate instanței de recurs să exercite controlul judiciar a soluției

pronunțate.

În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate supra,

instanța de recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de către instanța de apel

este nemotivată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că motivarea

este un element esențial al hotărârii judecătorești, o puternică garanție a

imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a

exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de control

judiciar de legalitate și temeinicie. Obligativitatea motivării hotărârilor

judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, exigență a art. 239 din

8

Codul de procedură civilă și art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1 din

Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o

examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia

evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa.

Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO

referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de

recurs conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu

și-a îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea

dreptului la un proces echitabil al recurenților, inclusiv dreptul de acces liber la

justiție în raport cu obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20

din Constituție și art. 6 § 1 din Convenție.

În speță, neanalizarea în esență a tuturor circumstanțelor cauzei, împiedică

exercitarea controlului judiciar, punând instanța de recurs în imposibilitatea de a

putea analiza soluția adoptată, în întregul său, întrucât legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate se analizează în funcție de motivele de fapt și de drept reținute

de instanța de apel la adoptarea soluției, motive care trebuie să fie concordante cu

actele aflate la dosar și cu celelalte probe administrate, iar în lipsa indicării unor

asemenea motive, instanța de recurs nu poate verifica legalitatea și temeinicia

soluției, în privința fondului litigiului.

În contextul dat, instanța de recurs constată că instanța de apel a eșuat în a da

un răspuns convingător la expunerile de bază invocate de apelanți în cererile de

apel declarate împotriva hotărârii primei instanțe.

Distinct, Completul de judecată consideră necesar să menționeze că la caz,

hotărârea din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul central a fost

contestată cu apel atât de Inspectoratul General al Poliției, cât și de Direcția de

Poliție UTA Găgăuzia. Însă, potrivit dispozitivului deciziei din 14 februarie 2023

a Curții de Apel Comrat, instanța de apel a respins doar apelul declarat de

Inspectoratul General al Poliției.

Astfel, deși instanța de apel în partea introductivă, descriptivă și motivată a

deciziei face referire la cererea de apel depusă de Direcția de Poliție UTA

Găgăuzia și argumentele acesteia, dispozitivul acesteia nu cuprinde concluzia

instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau parțială a

apelului Direcției de Poliție UTA Găgăuzia.

Iar, în aceste circumstanțe, instanța de recurs ajunge la concluzia că decizia

instanței de apel nu satisface criteriile legalității și temeiniciei unui act

judecătoresc, deoarece constatările instanței de apel nu conțin o argumentare

clară din care să rezulte procesul deliberării și emiterii deciziei la care s-a ajuns.

În concluzie, fiind constatate încălcările menționate, Completul de judecată

consideră că singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și

trimiterea spre rejudecare a cauzei.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să

verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând cauza,

să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al

participanților la proces la un proces echitabil.

9

Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admit recursurile depuse de Inspectoratul General al Poliției și de Direcția

de Poliție a UTA Găgăuzia.

Se casează integral decizia din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat,

emisă în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Bogaciov Vladimir împotriva Direcției de Poliție a UTA

Găgăuzia, terți Inspectoratul General al Poliției, Stanciu Alexandr și Tomailî

Nicolai, cu privire la constatarea încălcării procedurii de efectuare a anchetei de

serviciu, anularea raportului șefului Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia privind

încetarea verificării de serviciu, anularea răspunsurilor și obligarea efectuării

anchetei de serviciu în baza petiției reclamantului cu respectarea procedurii

stabilite și se restituie cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Comrat, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

10