2ac-90/23 — anularea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative
- Temei legal
- stramutarea actiunii in contencios administrativ
2ac-90/23 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr.2ac-90/23 2-21088394-01-2ac-23032023 Î N C H E I E R E 17 mai 2023 mun.
Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva judecători Ion Malanciuc Aliona Miron examinând demersul președintelui interimar al Curții de Apel Comrat cu privire la strămutarea cauzei spre examinare în ordine de apel la o altă instanță de judecată de același nivel, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Suhov Vadim împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, terți Inspectoratul General al Poliției și inspectorul principal al sectorului de poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Cioban cu privire la anularea actelor administrative și obligarea soluționării petiției, c o n s t a t ă: La 11 iunie 2021, Suhov Vadim a depus la Judecătoria Comrat cerere de chemare în judecată, în procedura de contencios administrativ, împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, solicitând anularea deciziei de respingere a Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, expusă în răspunsul nr.34/19-1573 din 04 martie 2021, referitor la dezacordul său asupra încetării anchetei de serviciu inițiată la 05 februarie 2021, în baza petiției sale din 04 februarie 2021, în privința acțiunilor colaboratorilor Inspectoratului de Poliție Comrat, precum și,
anularea deciziei nr.34-19-2236 din 05 mai 2021 a Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia și a deciziei nr.34/2-1732 din 19 mai 2021 a Inspectoratului General al Poliției, prin care au fost respinse cererile sale prealabile, cu obligarea Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia să inițieze în baza petiției sale din 04 februarie 2021 a anchetei de serviciu în privința acțiunilor colaboratorilor Inspectoratului de Poliție Comrat privind examinarea necorespunzătoare a sesizărilor sale în conformitate cu prevederile Statutului Disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 07 iunie 2017. Prin încheierea din 03 septembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central a fost atras în proces în calitate de terț inspectorul principal al sectorului de poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Cioban.
Prin încheierea protocolară din 26 mai 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central a fost atras în calitate de terț Inspectoratul General al Poliției. Prin hotărârea din 05 septembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central a fost admisă acțiunea depusă de Suhov Vadim. A fost anulată decizia de refuz a 1 Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, expusă în răspunsul nr.34/19-1573 din 04 martie 2021, referitor la dezacordul lui Vadim Suhov asupra încetării anchetei de serviciu inițiată la 05 februarie 2021, în baza petiției din 04 februarie 2021, în privința acțiunilor colaboratorilor Inspectoratului de Poliție Comrat. A fost anulată decizia nr.34-19-2236 din 05 mai 2021 a Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia și decizia nr.34/2-1732 din 19 mai 2021 a Inspectoratului General al Poliției, prin care au fost respinse cererile prealabile depuse de Suhov Vadim.
A fost obligată Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia să inițieze în baza petiției lui Suhov Vadim din 04 februarie 2021, înregistrată la 05 februarie 2021 cu nr.952, a anchetei de serviciu în privința acțiunilor colaboratorilor Inspectoratului de Poliție Comrat în conformitate cu prevederile Statutului Disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 07 iunie 2017. La 07 septembrie 2022, Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 07 decembrie 2022 a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 05 septembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii depuse de Suhov Vadim.
La 09 septembrie 2022, Inspectoratul General al Poliției a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 07 decembrie 2022 a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 05 septembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii depuse de Suhov Vadim. Potrivit fișei de repartizare a dosarului, prezenta cauză a fost distribuită spre examinare în ordine de apel, în mod aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului-raportor al Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, care face parte din completul de judecată în următoarea componență: Andrei Mironov (președinte), Liudmila Caraianu (judecător) și Dmitri Fujenco (judecător) (f.d.167).
La 14 martie 2023, judecătorii Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, Liudmila Caraianu și Dmitri Fujenco și-au declarat abținere de la judecarea prezentei cauze în ordine de apel în temeiul art.50 alin.(1) și art.51 alin.(1) din Codul administrativ (f.d.193). Prin încheierea din 15 martie 2023 a Curții de Apel Comrat a fost admisă declarația de abținere a judecătorilor Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, Liudmila Caraianu și Dmitri Fujenco de la judecarea prezentei cauze în ordine de apel (f.d.206).
La 22 martie 2023, președintele interimar al Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, a înaintat demers Curții Supreme de Justiție, solicitând strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad pentru judecarea acesteia în ordine de apel, din motivul imposibilității formării completului de judecată în cadrul Curții de Apel Comrat (substituirea judecătorilor a devenit imposibilă), deoarece prin încheierea din 15 martie 2023 a Curții de Apel Comrat a fost admisă declarația de abținere a judecătorilor Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, Liudmila Caraianu și Dmitri Fujenco, aceștia fiind indicați în programul PIGD ca judecători incompatibili.
2 La rândul său, judecătorul Afanasi Curdov a fost blocat în PIGD din data de 24 februarie 2023 în baza Hotărârii nr.67/3 din 23 februarie 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu eliberarea din funcția de judecător, în legătură cu demisia, începând cu 31 martie 2023, iar judecătorul Curții de Apel Comrat, Serghei Gubenco a fost blocat în PIGD din data de 20 martie 2023 în baza Hotărârii din 16 martie 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu eliberarea din funcția de judecător, în legătură cu demisia, începând cu 20 aprilie 2023. Astfel, la moment în cadrul Curții de Apel Comrat activează doar 5 judecători, dintre care doar doi sunt compatibili de a examina prezenta cauză, ceea ce atât tehnic, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cât și manual, face imposibilă instituirea unui complet nou de judecată pentru a examina speța dată în ordine de apel (f.d.210).
Examinând actele cauzei în raport cu temeiurile invocate în demersul președintelui interimar al Curții de Apel Comrat cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că demersul este întemeiat și urmează a fi admis, cu strămutarea cauzei spre judecare în ordine de apel la Curtea de Apel Cahul, din următoarele considerente. Conform art.192 alin.(1) din Codul administrativ, pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel și la Curtea Supremă de Justiție se instituie complete și/sau colegii specializate de judecători. Potrivit art.193 alin.(2) din Codul administrativ, curțile de apel, atât ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.
Potrivit Regulamentului privind modul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.111/5 din 05 februarie 2013, prin noțiunea de complet de judecată se înțelege – organ colegial al instanței de judecată căruia îi revine sarcina de a soluționa litigii dintre părți și are atribuții privitor la cercetarea și lămurirea tuturor raportorilor dintre părți. Totodată, conform art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. Conform art.198 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, acțiunea în contencios administrativ reținută spre examinare de către o instanță de judecată cu respectarea normelor de competență se soluționează de către aceasta în fond, inclusiv în cazul devenirii ei ulterioare de competența unei alte instanțe.
Instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată. Potrivit Regulamentului privind modul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora, aprobat prin Hotărârea Consiliului 3 Superior al Magistraturii nr.111/5 din 05 februarie 2013, prin noțiunea de incompatibilitate se înțelege – restricția, interdicția legală de a face parte dintr-un complet de judecată sau de a participa în cadrul unui complet de judecători la examinarea unei cauze concrete.
Reieșind din prevederile pct.2, pct.3 și pct.4 din Regulamentul vizat, completele de judecată reprezintă expresia principiului colegialității instanței de judecată și se constituie în vederea asigurării obiectivității, eficienței, celerității și transparenței procesului de judecată. Constituirea sau schimbarea completelor de judecată este atribuită prin lege președinților instanțelor de judecată, iar în cazul absenței lor – de către vicepreședinți, sau, în cazul absenței ambilor – de către o persoană desemnată de Consiliul Superior al Magistraturii și are loc potrivit procedurii și criteriilor obiective stabilite de prezentul Regulament.
Procesul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora este guvernat de următoarele principii generale: obiectivității – ce impune ca procesul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora să fie realizată just, onest în plan intelectual, fiind excluse conflictele de interese ce ar putea compromite legalitatea constituirii și schimbării membrilor completului de judecată, dar și imaginea profesiei de judecător; imparțialității – presupune formarea completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora în conformitate cu prevederile legale, fără restricții, influențe, presiuni, amenințări sau ingerințe, indiferent din a cui parte ar veni; transparenței – constituirea și schimbarea membrilor completului de judecată prin aplicarea transparentă a actelor procedurale; imutabilității – nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțământul său, de dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanță de judecată sau de judecătorii în a căror competență litigiul este dat, cu excepțiile prevăzute de lege și alte acte normative.
Potrivit pct.7 din Regulamentul nr.111/5 din 05 februarie 2013, actul care confirmă legalitatea constituirii completelor de judecată este dispoziția președintelui instanței de judecată, adusă la cunoștința judecătorilor, publicată pe pagina web a instanței și afișată pe panoul informațional de la sediu. Conform pct.14 din același Regulament, schimbarea membrilor completului de judecată se impune în cazurile în care există unul din temeiurile: a) boală îndelungată; b) deces; c) eliberare din funcție; d) abținere; e) recuzare; f) detașare; g) transferare; h) promovare; i) suspendare din funcție; j) incompatibilități.
Totodată, potrivit pct.15 și 16 din Regulament, în cazul suspendării, promovării, detașării, eliberării din funcție, unei boli îndelungate sau în cazul apariției situației de incompatibilitate, președintele instanței va emite o încheiere de schimbare a membrilor completului de judecată în ziua apariției incidentului procedural, dar nu mai târziu de 3 zile. În cazul admiterii cererii de abținere sau de recuzare a doi sau, după caz, a mai multor membri din completul de judecată la etapa pregătitoare a procesului, cauza poate fi repartizată aleatoriu altui complet de judecată pentru a nu periclita activitatea completului în care a apărut situația de incompatibilitate, oferind astfel posibilitatea pentru examinarea altor cauze repartizate.
Din prevederile pct.19 din Regulamentul nominalizat, schimbarea membrilor completului de judecată va avea loc prin selectarea aleatorie (din rândurile 4 judecătorilor), în baza încheierii de admitere a cererii de abținere sau recuzare, ulterior judecătorul fiind numit prin intermediul modulului special din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor. Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 05 septembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central a fost admisă acțiunea depusă de Suhov Vadim. Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 07 septembrie 2022 și respectiv la 09 septembrie 2022, Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia și Inspectoratul General al Poliției au depus apeluri împotriva hotărârii din 05 septembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.
Potrivit fișei de repartizare a dosarului, prezenta cauză a fost distribuită spre examinare în ordine de apel, în mod aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului-raportor al Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, care face parte din completul de judecată în următoarea componență: Andrei Mironov (președinte), Liudmila Caraianu (judecător) și Dmitri Fujenco (judecător) (f.d.167). La 14 martie 2023, judecătorii Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, Liudmila Caraianu și Dmitri Fujenco și-au declarat abținere de la judecarea prezentei cauze în ordine de apel în temeiul art.50 alin.(1) și art.51 alin.(1) din Codul administrativ (f.d.193).
Prin încheierea din 15 martie 2023 a Curții de Apel Comrat a fost admisă declarația de abținere a judecătorilor Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, Liudmila Caraianu și Dmitri Fujenco de la judecarea prezentei cauze în ordine de apel, fiind, astfel, blocați în programul PIGD, ca judecători incompatibili.
Se reține că, judecătorul Afanasi Curdov a fost blocat în PIGD din data de 24 februarie 2023 în baza Hotărârii nr.67/3 din 23 februarie 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu eliberarea din funcția de judecător, în legătură cu demisia, începând cu 31 martie 2023, iar judecătorul Curții de Apel Comrat, Serghei Gubenco a fost blocat în PIGD din data de 20 martie 2023 în baza Hotărârii din 16 martie 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu eliberarea din funcția de judecător, în legătură cu demisia, începând cu 20 aprilie 2023. La moment în cadrul Curții de Apel Comrat activează 5 judecători, dintre care doar doi judecători sunt compatibili de a examina prezenta cauză, ceea ce atât tehnic, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cât și manual, face imposibilă instituirea unui complet nou de judecată pentru a examina speța dată în ordine de apel.
În circumstanțele enunțate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de admite demersul și de a strămuta cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Suhov Vadim împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, terți Inspectoratul General al Poliției și inspectorul principal al sectorului de poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Cioban cu privire la anularea actelor administrative și obligarea soluționării petiției, la Curtea de Apel Cahul, care este o instanță de judecată de același nivel, or, la caz, cu certitudine se atestă temeiurile prevăzute la art.198 alin.(3) lit.a) din Codul administrativ de strămutare a cauzei, întrucât în cadrul Curții de Apel Comrat substituirea judecătorilor, care urmează să examineze litigiul 5 dat în ordine de apel, a devenit imposibilă din cauza abținerii mai multor judecători, precum și din alte motive întemeiate.
În conformitate cu art.198 alin.(3) lit.a) și art.230 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se admite demersul președintelui interimar al Curții de Apel Comrat cu privire la strămutarea cauzei spre examinare în ordine de apel la o altă instanță de judecată de același nivel, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Suhov Vadim împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, terți Inspectoratul General al Poliției și inspectorul principal al sectorului de poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Cioban cu privire la anularea actelor administrative și obligarea soluționării petiției.
Se strămută cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Suhov Vadim împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, terți Inspectoratul General al Poliției și inspectorul principal al sectorului de poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Cioban cu privire la anularea actelor administrative și obligarea soluționării petiției, la Curtea de Apel Cahul, pentru judecarea acesteia în ordine de apel. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva judecători Ion Malanciuc Aliona Miron 6
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.