3r-87/24 — anularea raportului s.a.

Dosarul nr. 3r-87/24 2-21169130-01-3r-01042024 Prima instanță - (Judecătoria Comrat, sediul central) V. Harpacov Instanța de apel - (Curtea de Apel Comrat) A. Mironov, Ș. Strciuc, D. Fujenco D E C I Z I E 19 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând recursul depus de Vadim Suhov, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Suhov împotriva Inspectoratului de Poliție Comrat, terți, Ofițerul principal de sector nr. 1 Comrat al Inspectoratului de Poliție Comrat - Cioban Vladimir și Direcția de Poliție UTA Găgăuzia, cu privire la anularea raportului privind rezultatele anchetei de serviciu și a deciziei privind respingerea cererii prealabile și obligarea de a efectua ancheta de serviciu, împotriva încheierii din 13 martie 2024 a Curții de Apel Comrat, c o n s t a t ă : La 16 noiembrie 2021, reclamantul Suhov Vadim s-a adresat cu acțiunea în contencios administrativ împotriva Inspectoratului de Poliție Comrat, terți, Ofițerul principal de sector nr. 1 Comrat al Inspectoratului de Poliție Comrat - Cioban Vladimir și Direcția de Poliție UTA Găgăuzia, cu privire la anularea raportului privind rezultatele anchetei de serviciu și a deciziei privind respingerea cererii prealabile și obligarea de a efectua ancheta de serviciu.

Prin hotărârea din 20 martie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central, cererea de chemare în judecată depusă de Suhov Vadim, s-a respins ca fiind neîntemeiată. La 23 martie 2023, Suhov Vadim a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 20 martie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central. Prin încheierea din 05 septembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, s-a declarat inadmisibil apelul, pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ. La 11 septembrie 2023, Suhov Vadim a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 05 septembrie 2023 a Curții de Apel Comrat. Prin încheierea din 07 februarie 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul declarat de Suhov Vadim, s-a anulat încheierea din 05 septembrie 2023 a Curții de Apel Comrat și s-a restituit cauza la Curtea de Apel Comrat, în același 1 complet de judecată, pentru rejudecarea problemei soluționate prin încheierea casată.

Prin încheierea din 13 martie 2024 a Curții de Apel Comrat, s-a declarat inadmisibil apelul reclamantului Suhov Vadim împotriva hotărârii din 20 martie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central. La 20 martie 2024, prin intermediul poștei electrice (f.d.236-240), Suhov Vadim a declarat recurs împotriva încheierii din 13 martie 2024 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea recursului, anularea încheierii și restituirea cauzei la Curtea de Apel Comrat pentru rejudecare. În motivarea recursului, recurentul a invocat că soluția Curții de Apel Comrat este arbitrară deoarece motivarea apelului a fost depusă corect și în termen, dar din cauza unei erori aceasta a fost asociată greșit cu un alt dosar.

În context a relatat că a depus cererea de apel împotriva hotărârii din 20 martie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central în termen, la data de 23 martie 2023. A primit motivarea hotărârii la 07 iunie 2023, iar motivarea apelului la Curtea de Apel Comrat a depus-o la 21 iunie 2023. Din eroare, în motivarea apelului a indicat greșit numărului dosarului, număr care aparținea unui alt dosar aflat la același complet al Curții de Apel Comrat. Cu toate acestea, motivarea apelului a fost trimisă corect la Curtea de Apel Comrat și aparține dosarului corect, conform documentelor depuse (f.d.185-186). Instanța de apel a considerat că motivarea apelului a fost depusă într-un alt dosar și a refuzat să o recunoască ca fiind depusă în termen legal.

Astfel, recurentul consideră că încheierea din 13 martie 2024 a Curții de Apel Comrat încalcă dreptul său la un proces echitabil, garantat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de apel. Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Potrivit art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. La caz, instanța de recurs constată că, copia încheierii recurate a fost notificată recurentului prin intermediul poștei la 19 martie 2024, potrivit avizului de recepție anexat la dosar (f.d.235). Astfel că, recursul depus la 20 martie 2024 a fost declarat în termen. În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

2 Curtea Supremă de Justiție a notificat intimaților copia recursului declarat, însă referințe nu au fost depuse. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Examinând recursul depus, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din considerentele ce succed. În conformitate cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2). În același timp, potrivit art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată. Cu referire la normele legale enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la 20 martie 2023 Judecătoria Comrat, sediul central a pronunțat hotărârea pe cauza dată.

Suhov Vadim a depus cererea de apel împotriva hotărârii la 23 martie 2023. Hotărârea motivată i-a fost comunicată la 08 iunie 2023. Potrivit recurentului, motivarea apelului a fost trimisă instanței de apel la 21 iunie 2023, dar din cauza unei erori, în cerere a fost indicat numărul unui alt dosar și o hotărâre pronunțată la 01 martie 2023. Curtea de Apel Comrat, examinând admisibilitatea apelului declarat de Suhov Vadim împotriva hotărârii din 20 martie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central, prin încheierea din 13 martie 2024, la declarat inadmisibil din motiv că apelantul nu a depus în termen legal motivarea cererii de apel.

Instanța de apel a menționat că nu poate fi reținută ca pertinentă prezentei cauze motivarea apelului anexată de apelant la cererea de recurs depusă împotriva încheierii din 05 septembrie 2023, întrucât apelul respectiv a fost formulat împotriva unei alte hotărâri a judecătoriei Comrat, sediul central din 01 martie 2023 pe cauza nr. 3-116/2022 (f.d.185-186). Pe când, în prezenta cauză, hotărârea a fost pronunțată la 20 martie 2023, având numărul de înregistrare 3-118/2022. Astfel, la momentul examinării admisibilității apelului, o cerere de apel motivată împotriva hotărârii judecătoriei Comrat, sediul central din 20 martie 2023 pe dosarul civil nr. 3- 118/2022, nu era depusă. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că soluția de inadmisibilitate pronunțată de instanța de apel este justă.

În acest context, instanța de recurs menționează că în corespundere cu prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114. Potrivit art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. 3 Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod.

Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată. În conformitate cu articolul 109 din Codul administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție. La caz, Avizul de recepție atașate la materialele cauzei (f.d.169), demonstrează incontestabil că hotărârea motivată a fost notificată recurentului la data de 08 iunie 2023. Acest fapt nu a fost negat de recurent. Astfel că, termenul de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului la Curtea de Apel Comrat a expirat la 10 iulie 2023, (termenul inițial de 08 iulie fiind prelungit deoarece cădea într-o zi nelucrătoare).

Deci, instanța de recurs accentuează că recurentul a primit motivarea hotărârii la 08 iunie 2023 și avea termen până la 10 iulie 2023 pentru a depune motivarea apelului. Respectarea termenelor procedurale este esențială pentru administrarea eficientă a justiției și pentru asigurarea unui proces echitabil pentru toate părțile implicate. Cu toate acestea, recurentul Suhov Vadim nu a respectat termenul de depunere a motivării apelului în mod corect, din cauza unei erori care îi este imputabilă. Această neconformitate procedurală a justificat soluția de inadmisibilitate pronunțată de Curtea de Apel Comrat. În cererea de apel motivată prezentată ulterior de recurent, prin anexarea acesteia la cererea de recurs, a fost indicat numărul unui alt dosar și hotărârea din acela, ceea ce a împiedicat examinarea corectă și la timp a cazului.

Aici Completul de judecată consideră necesar să evidențieze că, documentele și numerele de dosar corecte sunt fundamentale pentru administrarea eficientă a justiției. Recurentul este responsabil pentru acuratețea și corectitudinea documentelor depuse. Neîndeplinirea acestei obligații poate avea consecințe asupra admisibilității apelului. Astfel, Completul conchide că, Suhov Vadim nu a depus pe prezenta cauză, împotriva hotărârii din 20 martie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central, cererea de apel motivată. Din actele dosarului nu se deduce că a depus-o la momentul examinării admisibilității apelului. Curtea de Apel Comrat a considerat că o eventuală motivare a apelului a fost depusă într-un alt dosar.

Această neconformitate procedurală a justificat soluția de inadmisibilitate. În ceea ce vizează alegația recurentului, instanța de recurs consideră că aceasta nu constituie temei de anulare a încheierii contestate. Dreptul la un proces echitabil nu exclud respectarea strictă a termenelor și procedurilor judiciare. Dreptul la un proces echitabil trebuie echilibrat cu necesitatea de a menține ordinea și disciplina procedurală. 4 În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. La caz, nerespectarea termenului de depunere a motivării apelului se datorează în exclusivitate comportamentului recurentului, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Tot aici, instanța de recurs accentuează că potrivit legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.

Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat, cu menținerea încheierii contestate. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Vadim Suhov. Se menține încheierea din 13 martie 2024 a Curții de Apel Comrat, emisă în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă 5 de Vadim Suhov împotriva Inspectoratului de Poliție Comrat, terți, Ofițerul principal de sector nr. 1 Comrat al Inspectoratului de Poliție Comrat - Cioban Vladimir și Direcția de Poliție UTA Găgăuzia, cu privire la anularea raportului privind rezultatele anchetei de serviciu și a deciziei privind respingerea cererii prealabile și obligarea de a efectua ancheta de serviciu.

Decizia este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc judecătorii Diana Stănilă Ion Malanciuc 6