3ra-869/21 — contestarea actului administrativ, obligarea incheierii contractului individual de munca ca urmare a promovarii concursului pentru functia publica

Dosarul nr. 3ra-869/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: L.Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: E. Palanciuc, I. Muruianu, A. Minciuna) Î N C H E I E R E 17 noiembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Vladimir Bogaciov, în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Vladimir Bogaciov împotriva Inspectoratului General al Poliției, terț Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia privind contestarea refuzului și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Vladimir Bogaciov și a fost menținută hotărârea din 28 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La data de 31 ianuarie 2020, Vladimir Bogaciov a depus acțiune în ordinea contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției, terț Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia privind contestarea refuzului și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 10 aprilie 2017 a participat la concursul de ocupare a funcției vacante de ofițer principal al poliției criminale al Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, în rezultatul căruia a fost anunțat câștigător, cu nota totală de 7,5 puncte. Cu toate că, după concurs, reclamantul a prezentat în adresa Inspectoratului General al Poliției, ca organ care are competența legală de numire în funcție prin act administrativ, candidatul învingător al concursului în funcția publică, cererea de angajare în funcție, împreună cu toate documentele necesare angajării în acest sens, ordinul de numire în funcție, așa și nu a emis.

Nefiind de acord cu această situație, la data de 29 noiembrie 2019 Vladimir Bogaciov a depus în adresa Inspectoratului General al Poliției cerere, solicitând în conformitate cu art. 56 alin. (1) și art. 260 alin. (2) din Codul muncii, încheierea începând cu data de 11 aprilie 2017 a contractului individual de muncă și emiterea în acest context a ordinului de numire în funcția de ofițer principal al poliției 1 criminale al secției de coordonare a activității de investigații al Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia.

Prin răspunsul nr. 34/3-B-260/19 din data de 16 decembrie 2019, recepționat de reclamant la data de 19 decembrie 2019, Inspectoratul General al Poliției și Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia au respins cererea, motiv pentru care la data de 29 decembrie 2019 reclamantul Vladimir Bogaciov s-a adresat Inspectoratului General al Poliției cu cerere prealabilă, solicitând încheierea începând cu data de 11 aprilie 2017 a contractului individual de muncă și emiterea în acest context a ordinului de numire în funcția de ofițer principal al poliției criminale al secției de coordonare a activității de investigații al Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia.

Prin răspunsul nr. 34/3-B-3/20 din 14 ianuarie 2020 al autorității publice ierarhic superioare, recepționat de reclamant la data de 20 ianuarie 2020, Ministerul Afacerilor Interne a menținut refuzul de a emite actul administrativ individual favorabil, de numire a reclamantului în funcția solicitată, respingând astfel cererea prealabilă. În opinia sa, refuzul de a emite actul administrativ de numire în funcția pe care a promovat-o în cadrul unui concurs pentru angajare este unul neîntemeiat și pasibil de a fi anulat.

Din aceste considerente, a fost depusă prezenta acțiune în contencios administrativ, Vladimir Bogaciov solicitând recunoașterea ilegalității refuzului Inspectoratului General al Poliției din 16 decembrie 2019 de angajare în funcția de ofițer principal al poliției criminale al secției de coordonare a activității de investigații al Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia începând cu data de 11 aprilie 2017; a obliga Inspectoratul General al Poliției de a încheia cu dânsul contractul individual de muncă și de a-l numi în funcția de ofițer principal al poliției criminale al secției de coordonare a activității de investigații al Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia începând cu data de 11 aprilie 2017. Prin hotărârea din 28 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea în contencios administrativ depusă de Vladimir Bogaciov a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 29 decembrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 din Codul administrativ, Vladimir Bogaciov a depus apel împotriva hotărârii din 28 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la data de 12 februarie 2021 a prezentat motivarea apelului. Prin decizia din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Vladimir Bogaciov și a fost menținută hotărârea din 28 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind justă concluzia primei instanțe referitoare la netemeinicia acțiunii, având în vedere că concursul pentru ocuparea funcției publice la care a participat reclamantul Vladimir Bogaciov, precum și actele emise în cadrul respectivului concurs au fost declarate nule, or, Comisia de concurs nr. 1/2017 a desfășurat concursul pentru o funcție care nu este prevăzută în Statutul de organizare al Secției coordonare activități investigații a DP Găgăuzia a IGP. Aceste circumstanțe au fost constatate și confirmate prin încheierea din 15 iunie 2017, aprobată de șeful IGP al MAI, comisarul-șef Alexandru Pânzari privind procedura de concurs desfășurată de Comisia de concurs nr. 1/2017 pentru ocuparea 2 funcției polițienești vacante de ofițer principal de investigații al secției coordonare activității de investigații a DP Găgăuzia a IGP (denumirea funcției indicată greșit).

Totodată, instanța de apel a reținut și faptul că, la data de 21 ianuarie 2017, într- un alt litigiu, Vladimir Bogaciov s-a adresat în Judecătoria Comrat cu o acțiune împotriva pârâților Inspectoratul General al Poliției, Ministerul Afacerilor Interne și Direcția de Poliție Găgăuzia, solicitând recunoașterea rezultatelor concursului de ocupare a funcției vacante de ofițer principal al poliției criminale al secției de coordonare a activității de investigații al Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia și obligarea Inspectoratului General al Poliției de a emite ordinul de numire a lui Vladimir Bogaciov în funcția de ofițer principal al poliției criminale al secției de coordonare a activității de investigații al Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia din data de 11 aprilie 2017, însă prin hotărârea din 28 februarie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Central menținută prin decizia din 6 noiembrie 2019 a Curții de Apel Comrat, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Respectiv, lipsește un concurs valabil prin care reclamantul/apelant Vladimir Bogaciov, să fie recunoscut câștigător pentru numirea în funcție. Iar având în vedere faptul că, numirea în funcție poate fi realizată doar în baza unui concurs valabil, în baza rezultatelor concursului, instanța de fond întemeiat a conchis că răspunsul autorității publice a fost fondat, iar motiv de obligare a autorității publice la numirea în funcție a reclamantului, nu a existat. Referitor la argumentul apelantului cu privire la faptul că, încheierea prin care șeful IGP al MAI a anulat rezultatele concursului nu este altceva decât o opinie, o concluzie a unei instituții, a unei comisii, a unui specialist care nu atrage în sine consecințe juridice, nefiind un act administrativ, acesta nu a fost reținut de instanța de apel.

Or, actul administrativ și anume, încheierea MAI din 15 iunie 2017, se bucură de prezumția de legalitate, de prezumția de veridicitate și prezumția de autenticitate, de unde decurge principiul că actul administrativ este executoriu din oficiu (executio ex officio) și imediat, el fiind însuși titlu executoriu, fără a mai fi nevoie de învestirea lui cu formulă executorie, atât timp cât judecătorul sau autoritatea publică emitentă nu a intervenit pentru a-l anula. Invocând netemeinicia și ilegalitatea actelor judecătorești sus-enunțate, Vladimir Bogaciov a depus prin poșta electronică: - la data de 21 iunie 2021, motivarea recursului, într-o altă limbă decât limba de stat (vol.II,f.d.15-16, 20-23), iar - la data de 24 iunie 2021, motivarea cererii de recurs tradusă în limba de stat (vol.II,f.d.28-31).

Din considerentul că atât recursul inițial, cât și motivarea acestuia tradusă în limba de stat depusă la data de 24 iunie 2021 nu au fost semnate de recurentul Vladimir Bogaciov, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a considerat necesar prin încheierea din 3 noiembrie 2021 de a-i acorda acestuia termen până la data de 16 noiembrie 2021, ora 17.00 pentru înlăturarea neajunsurilor și anume, de a prezenta atât recursul inițial, cât și motivarea acestuia tradusă în limba de stat, semnate conform art. 233 alin. (2) din Codul administrativ.

3 La data de 4 noiembrie 2021 (conform plicului poștal), recurentul a prezentat atât recursul inițial, cât și motivarea acestuia tradusă în limba de stat, semnate conform art. 233 alin. (2) din Codul administrativ, motiv pentru care prin prisma art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 235 din Codul administrativ, cererea de recurs a fost considerată depusă la data inițială, or, recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță. În motivarea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu actele judecătorești contestate, considerându-le neîntemeiate și ilegale prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

În acest context, Vladimir Bogaciov a invocat motivele de drept și de fapt invocate în cererea prealabilă față de refuzul Inspectoratului General al Poliției de a emite actul administrativ individual favorabil, de numire în funcția de ofițer principal al poliției criminale al Secției de coordonare a activității de investigație al Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, în acțiunea de contencios administrativ și în motivarea cererii de apel anexate la dosar, subliniind repetat că încheierea MAI din 15 iunie 2017, prin care au fost anulate rezultatele unui concurs valabil nu este altceva decât o opinie, o concluzie a unei instituții, a unei comisii, a unui specialist care nu atrage în sine însă consecințe juridice, nefiind un act administrativ.

Respectiv, în opinia recurentului, nu există obstacole de numire a dânsului în funcția solicitată ca urmare a promovării unui concurs pentru angajare legal și valabil. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 12 mai 2021, fiind notificată recurentului Vladimir Bogaciov în data de 16 iunie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate anexat la dosar (vol.II,f.d.18). Astfel, motivarea recursului depusă la data de 21 iunie 2021, este în termen, având în vedere că la dosar nu există date care ar confirma recepționarea de către recurent a dispozitivului deciziei. Intimatul Inspectoratului General al Poliției și terțul Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia fiind notificați privitor la depunerea recursului, prin referința înaintată la data de 6 septembrie 2021, au solicitat declararea recursului depus de Vladimir Bogaciov ca inadmsibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Vladimir Bogaciov, reprezentat de avocatul Ileana Popescu, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este 4 inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de 5 totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Vladimir Bogaciov. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Vladimir Bogaciov, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Aliona Miron 6