3ra-984/22 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

Dosarul nr. 3ra-984/22 2-21061984-01-3ra-21092022 Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud. V. Hrapacov) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. A. Mironov, L. Caraianu, D. Fujenco) DECIZIE 7 decembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ala Cobăneanu Nina Vascan Aliona Miron Nicolae Craiu examinând recursurile depuse de Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia și Inspectoratul General al Poliției, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Izvecov împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, Inspectoratului de Poliție Comrat și Inspectoratului General al Poliției, persoană terță Vladimir Topal cu privire la anularea actelor administrative și obligarea Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia sau a Inspectoratului de Poliție Comrat să efectueze o anchetă de serviciu , împotriva deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, c o n s t a t ă: La 26 aprilie 2021, Igor Izvecov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției de Poliție UTA Găgăuzia, Inspectoratului de Poliție Comrat, Inspectoratul General de Poliție al MAI, persoană terță Vladimir Topal cu privire la anularea răspunsului din 4 februarie 2021 a Direcției de Poliție UTA Găgăuzia în urma rezultatelor controlului efectuat la contestația lui Igor Izvecov,

a răspunsului nr. 3025 din 15 aprilie 2021 al Inspectoratului de Poliție Comrat și obligarea Direcției de Poliție UTA Găgăuzia sau a Inspectoratului de Poliție Comrat de a efectua ancheta de serviciu la contestația lui Igor Izvecov în adresa șefului Direcției de Poliție UTA Găgăuzia din 6 ianuarie 2021 cu tragerea lui Vladimir Topal la răspunderea sub formă de mustrare prevăzută de Statutul disciplinar al polițistului. (f. d.1-2). În motivarea acțiunii, a invocat că, la 6 ianuarie 2021, s-a adresat cu o plângere către Direcția de Poliție UTA Găgăuzia pentru efectuarea anchetei de serviciu a inacțiunii din partea colaboratorului Inspectoratului de Poliție Comrat Vladimir Topal 1 la examinarea cererii reclamantului din 5 octombrie 2020 în adresa Inspectoratului de Poliție Comrat.

La 8 februarie 2021, a recepționat, prin poștă, răspunsul din 4 februarie 2021 al Direcției de Poliției a UTA Găgăuzia la contestația cu privire la efectuarea anchetei de serviciu în privința colaboratorului Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal.

A menționat că prin răspunsul din 4 februarie 2021 a Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, i s-a comunicat că acțiunilor lui Vladimir Topal li se va da apreciere în viitor la stabilirea sporului la salariu pentru performanțele profesionale ale colaboratorilor Inspectoratului General al Poliției pentru trimestrul întâi al anului 2021. Totodată, a notat că Direcția de Poliției a UTA Găgăuzia a evitat să-l informeze dacă în privința lui Vladimir Topal a fost aplicată o careva sancțiune disciplinară pentru încălcarea cerințelor Codului administrativ la examinarea cererii din 5 octombrie 2021. Nefiind de acord cu răspunsul primit, la 23 februarie 2021, a înaintat cerere prealabilă, solicitând atragerea la răspundere disciplinară a angajatului Vladimir Topal potrivit statutului disciplinar al polițistului și cerințelor din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012, însă răspuns nu a primit.

Iar, la 2 aprilie 2021, din nou s-a adresat către Inspectoratul de Poliție Găgăuzia cu cerere, prin care a solicitat să fie informat dacă în privința lui Vladimir Topal i-a fost aplicată sancțiunea indicată în răspunsul din 4 februarie 2021. La 7 aprilie 2021, a primit răspunsul nr. 34/19-1961 al Direcției de Poliție Găgăuzia, prin care i s-a comunicat că cererea lui a fost redirecționată Inspectoratului de Poliție Comrat pentru acordarea răspunsului. Prin răspunsul nr. 3025 din 15 aprilie 2021 al Inspectoratului de Poliție Comrat, a fost informat că Vladimir Topal nu a fost atras la răspundere disciplinară pentru încălcarea termenelor de examinare a cererii sale.

Prin urmare, reclamantul a evidențiat că prin răspunsul nr. 34/19-970 din 4 februarie 2021 se constată că angajații Direcției de Poliție UTA Găgăuzia au efectuat un control, oferindu-i un răspuns neordinar, din care nu este clar dacă în acțiunile lui Vladimir Topal au fost sau nu stabilite careva încălcări. La fel, nu a primit nici decizia emisă pe marginea anchetei de serviciu dispuse în privința lui Vladimir Topal. A notat că, de la 3 iunie 2020 și până în prezent, din cauza inacțiunilor lui Vladimir Topal, el nu dispune de actele permisive pentru port de armă.

Reieșind din cele invocate consideră că, este necesară efectuarea anchetei de serviciu în baza contestației sale adresate șefului Direcției de Poliție UTA Găgăuzia cu privire la inacțiunile angajatului Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal în perioada examinării cererii sale din 5 octombrie 2022, în rezultatul căreia să fie luată o decizie privind atragerea acestuia la răspundere disciplinară conform dispozițiilor Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și a hotărârii nr. 502 din 9 iulie 2013 a Guvernului cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al polițistului.

În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea de chemare în judecată în baza dispozițiilor art. 53, art. 60, art. 64, art. 189, art. 191, art.196, art. 208, art. 209, art.211- 212 din Codul administrativ În urma concretizării cerințelor, reclamantul a solicitat anularea răspunsului din 4 februarie 2021 al Direcției de Poliție UTA Găgăuzia în urma rezultatelor controlului efectuat la contestația lui Igor Izvecov și obligarea Direcției de Poliție UTA Găgăuzia 2 sau a Inspectoratului de Poliție Comrat de a efectua ancheta de serviciu la contestația lui Igor Izvecov în adresa șefului Direcției de Poliție UTA Găgăuzia din 6 ianuarie 2021 cu tragerea lui Vladimir Topal la răspunderea disciplinară sub formă de mustrare prevăzută de Statutul disciplinar al polițistului.

Prin hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată. S-a anulat decizia nr. 34/19-970 din 4 februarie 2021 a Direcției de Poliție UTA Găgăuzia și decizia nr. 34/2-713 din 2 martie 2021 a Inspectoratului General al Poliției MAI. A obligat Direcția de Poliție UTA Găgăuzia să efectueze o anchetă de serviciu multilaterală. pornită în baza contestației din 6 ianuarie 2021 depusă de Igor Izvecov la Direcția de Poliției UTA Găgăuzia privind efectuarea anchetei de serviciu a inacțiunii din partea colaboratorului Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal. În rest, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Igor Izvecov împotriva Direcției de Poliție UTA Găgăuzia, Inspectoratul de Poliție Comrat Inspectoratul General al Poliției al MAI Republicii Moldova, persoană terță Topal Vladimir.

(f. d.119, 128-136) La 14 decembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, Direcția de Poliție UTA Găgăuzia a depus apel împotriva hotărârii instanței de fond, iar la 17 martie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ( vol. I, f.d.122-123, 140-142).

La 14 decembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, Inspectoratul General de Poliție a depus apel împotriva hotărârii instanței de fond, iar la 17 martie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, cu emiterea unei noi hotărâri de respinge a acțiunii (vol. II, f.d.125-126, 154-156). Prin decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, s-au respins apelurile depuse de Inspectoratul General al Poliției și Direcția de Poliție UTA Găgăuzia și a menținut hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

La 28 iunie 2022, Direcția de Poliție UTA Găgăuzia a depus recurs nemotivat, care ulterior, la 1 septembrie 2022, a fost completat cu motivare împotriva deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea actelor judecătorești ale instanțelor ierarhic inferioare, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii ( vol. I, f.d.237, vol. II, f.d. 1-6). La 28 iunie 2022, Inspectoratul General al Poliției a depus recurs nemotivat, care ulterior, la 1 septembrie 2022, a fost completat cu motivare împotriva deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea actelor judecătorești ale instanțelor ierarhic inferioare, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii ( vol. I, f.d.

239, vol. II, f.d. 10-16). În motivarea recursurilor, recurenții au invocat că reclamantul/intimat Igor Izvecov a depășit termenul limită pentru depunerea cererii de chemare în judecată, care a expirat la 9 aprilie 2021, timp de 18 zile. Însă, atât instanța de fond, cât și cea de apel 3 nu au examinat dacă cererea de chemare în judecată a fost depusă cu respectarea termenilor prevăzuți de Codul administrativ. Au mai susținut că reclamantul / recurentul nu a indicat în cererea de chemare în judecată ce drepturi și libertăți i-au fost încălcate prin activitatea administrativă a autorității publice în ceea ce-l privește în temeiul art. 17 din Codul administrativ, or din acțiune se constată că Igor Izvecov nu este de acord cu rezultatul anchetei de serviciu și cu concluzia acesteia.

Respectiv, susține că în privința reclamantului nu a fost emis nici un act administrativ, care să-i încalce drepturile și libertățile sale legale de către Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia. Suplimentar, au menționat că instanța de fond s-a expus asupra legalității unui act administrativ, la caz decizia nr. 34/2-713 din 2 martie 2021, care nu a fost contestat de către reclamant, or, instanța de judecată adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant, circumstanță ce nu a fost luată în considerare nici de instanța de apel. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În corespundere cu dispozițiile art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 23 iunie 2022, fiind notificată, prin recipisă reprezentantului recurenților, Mihail Dimitrov.

Totodată, decizia motivată din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat a fost notificată Inspectoratului General al Poliției la 5 august 2022, iar Direcției de Poliție UTA Găgăuzia la 4 august 2022, fapt ce se confirmă prin avizele de poștă ( vol. I, f.d.221- 222). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurenții s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. La 21 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimaților Igor Izvecov și Vladimir Topal a fost expediată copia recursurilor depuse de Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia și Inspectoratul General al Poliției, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la examinarea recursurilor, Igor Izvecov și Vladimir Topal nu și-au valorificat drepturile sale procedurale și nu au depus referință asupra recursurilor. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia și Inspectoratul General al Poliției a considerat că acestea sunt admisibile, motiv pentru care prin încheierea din 2 noiembrie 20212 au fost numite pentru examinare în complet de 5 judecători. 4 Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursurile înaintate și a casa decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată, din următoarele motive.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz. De asemenea potrivit dispozițiilor art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. Aplicabile litigiului sunt prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, care stipulează că pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, conform cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Din materialele cauzei rezultă că, la 6 ianuarie 2021, Igor Izvecov s-a adresat către Direcția de Poliție UTA Găgăuzia cu plângere, prin care a solicitat pornirea anchetei disciplinare în privința colaboratorului Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal, constatarea abaterilor disciplinare și tragerea acestuia la răspundere disciplinară ( vol. I, f.d 39). Prin răspunsul nr. 34/19-970 din 4 februarie 2021 al Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, i s-a comunicat că a fost intentată o anchetă de serviciu cu privire la acțiunile inspectorului principal, ofițer Superior al Serviciului supraveghere armament și activități licențiate din cadrul Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal.

Totodată, s-a menționat că acestor acțiuni li se va da apreciere în baza dispozițiilor Regulamentului cu privire la modul de stabilire a sporului pentru performanță personalului Inspectoratului General al Poliției, aprobat prin ordinul nr. 558 din 26 decembrie 2018 al Inspectoratului General al Poliției, adică la stabilirea sporului la salariu pentru performanțele profesionale ale colaboratorilor Inspectoratului General al Poliției pentru trimestrul întâi al anului 2021. 5 Nefiind de acord cu răspunsul primit, la 23 februarie 2021, a depus către Direcția de Poliție UTA Găgăuzia cerere prealabilă, solicitând, în mod repetat, tragerea la răspundere disciplinară a colaboratorului Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal conform statutului disciplinar al polițistului și cerințelor din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012, însă răspuns nu a primit.

Prin răspunsul nr. 34/19-1418 din 24 februarie 2021 al Direcției de Poliției a UTA Găgăuzia, i s-a comunicat că cererea prealabilă a fost respinsă, fiindcă despre rezultatele anchetei de serviciu în privința colaboratorului Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal a fost informat prin scrisoarea nr. 34/19-970 din 4 februarie 2021. Totodată, comunicându-i că atât materialele anchetei de serviciu în privința colaboratorului Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal, cât și cererile depuse de el vor fi transmise spre examinare, în conformitate cu prevederile art. 168 alin. (1) din Codul administrativ, autorității publice ierarhic superioare, adică la caz Inspectoratului General al Poliției.

La 26 februarie 2021, Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia, a expediat, prin scrisoarea nr. 34/19-1519, Inspectoratului General al Poliției materialele anchetei de serviciu în baza plângerii din 4 februarie 2021, în privința colaboratorului Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal pentru a fi examinate acțiunile acestuia în baza Regulamentului cu privire la modul de stabilire a sporului pentru performanță personalului Inspectoratului General al Poliției, aprobat prin ordinul nr. 558 din 26 decembrie 2018 al Inspectoratului General al Poliției.

La 2 martie 2021, Inspectoratul General al Poliției a emis răspunsul nr. 34/2-713, menționând că dosarul administrativ în original s-a restituit în adresa Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, deoarece actul administrativ emis de Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia urma să fie contestat, în caz de dezacord, prin înaintarea unei acțiuni în contencios administrativ, timp de 30 de zile de la data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă, la Judecătoria Comrat, dar nu Inspectoratului General al Poliției. La 2 aprilie 2021, Igor Izvecov s-a adresat din nou către Direcția de Poliție UTA Găgăuzia cu cerere, prin care a solicitat să fie informat dacă lui Vladimir Topal i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară indicată în răspunsul din 4 februarie 2021 al Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia.

La 7 aprilie 2021, Direcției de Poliție UTA Găgăuzia i-a comunicat că cererea depusă a fost redirecționată Inspectoratului de Poliție Comrat pentru acordarea răspunsului. Prin răspunsul nr. 3025 din 15 aprilie 2021 al Inspectoratului de Poliție Comrat, a fost informat că, conform dispozițiilor Regulamentului cu privire la modul de stabilire a sporului pentru performanță personalului Inspectoratului General al Poliției, aprobat prin ordinul nr. 558 din 26 decembrie 2018 al Inspectoratului General al Poliției, au fost evaluate performanțele profesionale individuale ale inspectorului principal, ofițer Superior al Serviciului supraveghere armament și activități licențiate din cadrul Inspectoratului de Poliție Comrat Vladimir Topal.

Așadar, conform fișei de evaluare a performanțelor profesionale individuale se constată că inspectorului principal, ofițer Superior al Serviciului supraveghere armament și activități licențiate din cadrul Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal că i-a fost acordat balul de 3,6, care nu prevede reținerea sporului la salariu. 6 Astfel, invocând dezacordul față de cele întreprinse, Igor Izvecov, a depus prezenta acțiune, prin care a solicitat cu titlu final anularea răspunsului din 4 februarie 2021 a Direcției de Poliție UTA Găgăuzia în urma rezultatelor controlului efectuat la petiția depusă de el și să fie obligată Direcția de Poliție UTA Găgăuzia sau Inspectoratul de Poliție Comrat să inițieze ancheta de serviciu în privința colaboratorului Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal, constatarea abaterilor disciplinare și aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare în privința acestuia.

Prin hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată. S-a anulat decizia nr. 34/19-970 din 4 februarie 2021 a Direcției de Poliție UTA Găgăuzia și decizia nr. 34/2-713 din 2 martie 2021 a Inspectoratului General al Poliției MAI. A obligat Direcția de Poliție UTA Găgăuzia să efectueze o anchetă de serviciu multilaterală. pornită în baza contestației din 6 ianuarie 2021 depusă de Igor Izvecov la Direcția de Poliției UTA Găgăuzia privind efectuarea anchetei de serviciu a inacțiunii din partea colaboratorului Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal. În rest, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Igor Izvecov împotriva Direcției de Poliție UTA Găgăuzia, Inspectoratul de Poliție Comrat Inspectoratul General al Poliției al MAI, persoană terță Topal Vladimir.

( vol. II, f. d.119, 128-136). Prin decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, s-au respins cererile de apel depuse de Inspectoratul General al Poliției și Direcției de Poliție Comrat și s-a menținut hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central Întru argumentarea soluției adoptate, instanța de apel a notat că instanța de fond corect a constatat că speței îi sunt aplicabile dispozițiile Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel a fost emisă cu încălcarea normelor de drept procedural și material, în sensul enunțat menționând următoarele argumente.

Conform art. 219 alin. (1) și (2) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Completul specializat reține că, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, polițiștii sunt funcționari publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, angajați la serviciu în Poliție, învestiți cu drepturi și obligații pentru exercitarea atribuțiilor Poliției.

Regulile de conduită obligatorii pentru funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se conțin în Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 7 iunie 2017, ce are drept scop reglementarea relațiilor de serviciu la compartimentul disciplinei de serviciu, în vederea fortificării/ 7 impulsionării responsabilității disciplinare a funcționarilor la îndeplinirea sarcinilor ce le revin.

Potrivit pct. 50 din Hotărârea Guvernului nr. 409 din 7 iunie 2017, temei de inițiere și efectuare a anchetei de serviciu constituie: 1) petițiile cetățenilor; 2) informațiile și sesizările organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești; 3) demersurile și interpelările autorităților publice centrale și locale, ale persoanelor cu funcții de răspundere din întreprinderi, instituții și organizații; 4) publicațiile și informațiile din mijloacele de informare în masă; 5) comunicările angajaților Ministerului Afacerilor Interne, autorităților administrative și instituțiilor subordonate despre abaterile disciplinare comise de către funcționari; 6) alte informații cu privire la eventualele abateri disciplinare comise de către funcționari.

Pct. 51 din același act normativ stipulează că desfășurarea anchetei de serviciu se dispune printr-o rezoluție a conducătorului subdiviziunii care a fost sesizat în condițiile prevăzute la punctele enunțate, iar în absența acestuia, a persoanei care îl înlocuiește, iar pct. 101 indică că ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare poate fi contestat în instanța competentă de contencios administrativ. Art. 9 din Codul administrativ reglementează că prin petiție, în sensul prezentului cod, se înțelege orice cerere, sesizare sau propunere adresată unei autorități publice de către o persoană fizică sau juridică. Prin cerere se solicită emiterea unui act administrativ individual sau efectuarea unei operațiuni administrative.

Prin sesizare se informează autoritatea publică cu privire la o problemă de interes personal sau public. Prin propunere se urmărește realizarea de către autoritatea publică a unor acțiuni de interes public. În conformitate cu art. 75 alin. 1) din Codul administrativ, petiția conține următoarele elemente: a) numele și prenumele sau denumirea petiționarului; b) domiciliul sau sediul petiționarului și adresa de poștă electronică dacă se solicită răspuns pe această cale; c) denumirea autorității publice; d) obiectul petiției și motivarea acesteia; e) semnătura petiționarului ori a reprezentantului său legal sau împuternicit, iar în cazul petiției transmise în formă electronică – semnătura electronică.

Iar, din sensul art. 72 alin. (1) din Codul administrativ, prin petiție poate fi inițiată o procedură administrativă sau aceasta poate face parte dintr-o procedură administrativă deja inițiată. Raportând normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de control judiciar a stabilit că prin cererea din 6 ianuarie 2021, Igor Izvecov a solicitat Direcției de Poliție Comrat să fie intentată anchetă de serviciu în privința inspectorului principal, ofițer Superior al Serviciului supraveghere armament și activități licențiate din cadrul Inspectoratului de Poliție Comrat Vladimir Topal și tragerea acestuia la răspundere disciplinară. Respectiv, examinarea plângerii menționate este reglementată de prevederile Codului administrativ, care vizează o activitate administrativă, și nicidecum nu cade sub incidența Legii cu privire la accesul la informație.

Or, prin plângerea depusă Igor Izvecov nu a solicitat să-i fie eliberată informație oficială conform dispozițiilor art. 6 din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, potrivit căruia informații oficiale sunt considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția furnizorilor de informații, care au fost elaborate, 8 selectate, prelucrate, sistematizate și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept. Mai mult, însuși Direcția de Poliție, în răspunsul nr. 34/19-970 din 4 februarie 2021, a menționat că, în caz de dezacord cu decizia adoptată, Igor Izvecov este în drept să o conteste în baza dispozițiilor art. 164 alin. (1), art. 165 alin. (1) și art. 166 din Codul administrativ.

Prin urmare, din răspunsul nr. 34/19-970 din 4 februarie 2021 al Direcția de Poliție Comrat reiese că cererea înaintată de către Igor Izvecov pârâtului, a fost calificată ca fiind o petiție în baza prevederilor Codului administrativ, dar nu ca cerere în baza Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000. Subsecvent, instanța de recurs notează că, prin cererea de chemare în judecată depusă la 26 aprilie 2021, Izvecov Igor a solicitat anularea răspunsului din 4 februarie 2021 a Direcției de Poliție UTA Găgăuzia în urma rezultatelor controlului efectuat la contestația lui Igor Izvecov și a deciziei nr. 3025 din 15 aprilie 2021 al Inspectoratului de Poliție Comrat.

La 1 iunie 2021, reclamantul /intimat Igor Izvecov a depus cerere de concretizare, prin care a solicitat anularea răspunsului din 4 februarie 2021 al Direcției de Poliție UTA Găgăuzia în urma rezultatelor controlului efectuat la petiția depusă de el și să fie obligată Direcția de Poliție UTA Găgăuzia sau Inspectoratul de Poliție Comrat să inițieze ancheta de serviciu în privința colaboratorului Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal, constatarea abaterilor disciplinare și aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare în privința acestuia. Totodată, a renunțat, prin cererea dată, la cerința cu privire la anularea deciziei nr. 34/19/1-3025 din 15 aprilie 2021 a Inspectoratului General al Poliției.

Prin hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată. S-a anulat răspunsul nr. 34/19-970 din 4 februarie 2021 al Direcției de Poliție UTA Găgăuzia și decizia nr. 34/2-713 din 2 martie 2021 a Inspectoratului General al Poliției. Așadar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că, la emiterea hotărârii, instanța de fond a depășit limitele pretențiilor înaintate de reclamant, or, Igor Izvecov a solicitat anularea răspunsului nr. 34/19-970 din 4 februarie 2021 al Direcției de Poliție UTA Găgăuzia și obligarea Direcției de Poliție UTA Găgăuzia să efectueze o anchetă de serviciu multilaterală pornită în baza contestației din 6 ianuarie 2021 depusă de Igor Izvecov la Direcția de Poliției UTA Găgăuzia privind efectuarea anchetei de serviciu a inacțiunii din partea colaboratorului Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal.

În rest, s- a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Igor Izvecov împotriva Direcției de Poliție UTA Găgăuzia, Inspectoratul de Poliție Comrat Inspectoratul General al Poliției al MAI Republicii Moldova, persoană terță Topal Vladimir. Astfel, Judecătoria Comrat, sediul Central, anulând decizia nr. 34/2-713 din 2 martie 2021 a Inspectoratului General al Poliției, a încălcat normele de drept material, or, Igor Izvecov nu a avut o asemenea solicitare. În acest sens, se reține că, actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr. 9 6 al Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcționării justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei).

Mai mult, având în vedere rolul activ al instanței de contencios administrativ, instituit de art. 219 din Codul administrativ, instanța de apel dispunea și ea de pârghiile legale necesare și chiar obligatorii de a verifica din oficiu, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță, ceea ce la caz nu se atestă, or, Curtea de Apel Comrat, prin decizia din 23 iunie 2022, a menținut hotărârea primei instanțe. Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că în recursurile depuse de Direcția de Poliție Comrat și Inspectoratul General al Poliției au invocat că Igor Izvecov a omis termenul de adresare în instanța de judecată.

Conform art. 209 alin. 1) lit. a) din Codul administrativ, acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia. Deci, la rejudecare, instanța de apel urmează să se expună inclusiv și asupra invocării omiterii termenului de prescripție la înaintarea acțiunii.

Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie pripită și nu a elucidat toate circumstanțele cauzei și a aplicat în mod eronat normele de drept material, dar și ținând cont că lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, instanța de recurs ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat și de a restitui cauza la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. Or, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre.

Iar, o altă soluție decât aceea de trimitere a cauzei spre rejudecare ar echivala cu o validare și protejare a unor încălcări grave ale legii procedurale și materiale săvârșite de instanța de apel și cu o periclitare a sistemului judiciar în ansamblu, întrucât, dacă modul de abordare al Curții de Apel Comrat ar fi însușit și de alte instanțe, s-ar ajunge la o inexistență, de fapt, a instanțelor de al II-lea grad de jurisdicție, la inutilitatea unei judecăți și, implicit, la o atingere severă adusă drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor. Cu titlu subsidiar, prin prisma normelor procedurale enunțate, precum și în sensul art. 6§1 al Convenției, instanța de recurs ține să menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți. 10 În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994). În contextul dat, instanța de recurs reține că cele descrise cert indică la examinarea superficială a cauzei, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea cerințelor reclamantului/ intimatului Igor Izvecov, prin prisma prevederilor normelor de drept material și procedural menționate supra.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel, pentru a concluziona sub aspectul temeiniciei/netemeiniciei acțiunii, urmează să verifice cerințele prin prisma argumentelor și probelor participanților la proces, ca în consecință soluția adoptată să fie legală și întemeiată. Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu circumstanțele cauzei, probele administrate și cercetate și normele de drept material și procedural aplicabile raportului litigios. Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, decide: Se admit recursurile depuse de Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia și Inspectoratul General al Poliției.

Se casează decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, Inspectoratului de Poliție Comrat și Inspectoratului General al Poliției, persoană terță Vladimir Topal cu privire la anularea actelor administrative și obligarea Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia sau a Inspectoratului de Poliție Comrat să efectueze o anchetă de serviciu, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Comrat, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Judecătorul Tamara Chișca –Doneva Judecătorii Ala Cobăneanu Nina Vascan Aliona Miron Nicolae Craiu 11