3ra-984/22 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- temeiurile recursului
3ra-984/22 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-984/22
2-21061984-01-3ra-21092022
Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud. V. Hrapacov)
Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. A. Mironov, L. Caraianu, D. Fujenco)
DECIZIE
7 decembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Ala Cobăneanu
Nina Vascan
Aliona Miron
Nicolae Craiu
examinând recursurile depuse de Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia și
Inspectoratul General al Poliției,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de
Igor Izvecov împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, Inspectoratului de Poliție
Comrat și Inspectoratului General al Poliției, persoană terță Vladimir Topal cu privire
la anularea actelor administrative și obligarea Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia sau
a Inspectoratului de Poliție Comrat să efectueze o anchetă de serviciu ,
împotriva deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat,
c o n s t a t ă:
La 26 aprilie 2021, Igor Izvecov a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Direcției de Poliție UTA Găgăuzia, Inspectoratului de Poliție Comrat, Inspectoratul
General de Poliție al MAI, persoană terță Vladimir Topal cu privire la anularea
răspunsului din 4 februarie 2021 a Direcției de Poliție UTA Găgăuzia în urma
rezultatelor controlului efectuat la contestația lui Igor Izvecov, a răspunsului nr. 3025
din 15 aprilie 2021 al Inspectoratului de Poliție Comrat și obligarea Direcției de
Poliție UTA Găgăuzia sau a Inspectoratului de Poliție Comrat de a efectua ancheta de
serviciu la contestația lui Igor Izvecov în adresa șefului Direcției de Poliție UTA
Găgăuzia din 6 ianuarie 2021 cu tragerea lui Vladimir Topal la răspunderea sub formă
de mustrare prevăzută de Statutul disciplinar al polițistului. (f. d.1-2).
În motivarea acțiunii, a invocat că, la 6 ianuarie 2021, s-a adresat cu o plângere
către Direcția de Poliție UTA Găgăuzia pentru efectuarea anchetei de serviciu a
inacțiunii din partea colaboratorului Inspectoratului de Poliție Comrat Vladimir Topal
1
la examinarea cererii reclamantului din 5 octombrie 2020 în adresa Inspectoratului de
Poliție Comrat.
La 8 februarie 2021, a recepționat, prin poștă, răspunsul din 4 februarie 2021 al
Direcției de Poliției a UTA Găgăuzia la contestația cu privire la efectuarea anchetei de
serviciu în privința colaboratorului Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal.
A menționat că prin răspunsul din 4 februarie 2021 a Direcției de Poliție a UTA
Găgăuzia, i s-a comunicat că acțiunilor lui Vladimir Topal li se va da apreciere în
viitor la stabilirea sporului la salariu pentru performanțele profesionale ale
colaboratorilor Inspectoratului General al Poliției pentru trimestrul întâi al anului 2021.
Totodată, a notat că Direcția de Poliției a UTA Găgăuzia a evitat să-l informeze dacă
în privința lui Vladimir Topal a fost aplicată o careva sancțiune disciplinară pentru
încălcarea cerințelor Codului administrativ la examinarea cererii din 5 octombrie 2021.
Nefiind de acord cu răspunsul primit, la 23 februarie 2021, a înaintat cerere
prealabilă, solicitând atragerea la răspundere disciplinară a angajatului Vladimir Topal
potrivit statutului disciplinar al polițistului și cerințelor din Legea nr. 320 din 27
decembrie 2012, însă răspuns nu a primit.
Iar, la 2 aprilie 2021, din nou s-a adresat către Inspectoratul de Poliție Găgăuzia cu
cerere, prin care a solicitat să fie informat dacă în privința lui Vladimir Topal i-a fost
aplicată sancțiunea indicată în răspunsul din 4 februarie 2021.
La 7 aprilie 2021, a primit răspunsul nr. 34/19-1961 al Direcției de Poliție
Găgăuzia, prin care i s-a comunicat că cererea lui a fost redirecționată Inspectoratului
de Poliție Comrat pentru acordarea răspunsului.
Prin răspunsul nr. 3025 din 15 aprilie 2021 al Inspectoratului de Poliție Comrat, a
fost informat că Vladimir Topal nu a fost atras la răspundere disciplinară pentru
încălcarea termenelor de examinare a cererii sale.
Prin urmare, reclamantul a evidențiat că prin răspunsul nr. 34/19-970 din 4
februarie 2021 se constată că angajații Direcției de Poliție UTA Găgăuzia au efectuat
un control, oferindu-i un răspuns neordinar, din care nu este clar dacă în acțiunile lui
Vladimir Topal au fost sau nu stabilite careva încălcări. La fel, nu a primit nici decizia
emisă pe marginea anchetei de serviciu dispuse în privința lui Vladimir Topal.
A notat că, de la 3 iunie 2020 și până în prezent, din cauza inacțiunilor lui Vladimir
Topal, el nu dispune de actele permisive pentru port de armă.
Reieșind din cele invocate consideră că, este necesară efectuarea anchetei de
serviciu în baza contestației sale adresate șefului Direcției de Poliție UTA Găgăuzia cu
privire la inacțiunile angajatului Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal în
perioada examinării cererii sale din 5 octombrie 2022, în rezultatul căreia să fie luată o
decizie privind atragerea acestuia la răspundere disciplinară conform dispozițiilor
Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și a hotărârii nr.
502 din 9 iulie 2013 a Guvernului cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al
polițistului.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea de chemare în judecată în baza
dispozițiilor art. 53, art. 60, art. 64, art. 189, art. 191, art.196, art. 208, art. 209, art.211-
212 din Codul administrativ
În urma concretizării cerințelor, reclamantul a solicitat anularea răspunsului din 4
februarie 2021 al Direcției de Poliție UTA Găgăuzia în urma rezultatelor controlului
efectuat la contestația lui Igor Izvecov și obligarea Direcției de Poliție UTA Găgăuzia
2
sau a Inspectoratului de Poliție Comrat de a efectua ancheta de serviciu la contestația
lui Igor Izvecov în adresa șefului Direcției de Poliție UTA Găgăuzia din 6 ianuarie
2021 cu tragerea lui Vladimir Topal la răspunderea disciplinară sub formă de mustrare
prevăzută de Statutul disciplinar al polițistului.
Prin hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată. S-a anulat decizia nr. 34/19-970 din 4
februarie 2021 a Direcției de Poliție UTA Găgăuzia și decizia nr. 34/2-713 din 2
martie 2021 a Inspectoratului General al Poliției MAI. A obligat Direcția de Poliție
UTA Găgăuzia să efectueze o anchetă de serviciu multilaterală. pornită în baza
contestației din 6 ianuarie 2021 depusă de Igor Izvecov la Direcția de Poliției UTA
Găgăuzia privind efectuarea anchetei de serviciu a inacțiunii din partea colaboratorului
Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal. În rest, s-a respins ca fiind
neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Igor Izvecov împotriva
Direcției de Poliție UTA Găgăuzia, Inspectoratul de Poliție Comrat Inspectoratul
General al Poliției al MAI Republicii Moldova, persoană terță Topal Vladimir. (f.
d.119, 128-136)
La 14 decembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) din
Codul administrativ, Direcția de Poliție UTA Găgăuzia a depus apel împotriva
hotărârii instanței de fond, iar la 17 martie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la
art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a fost prezentată motivarea apelului,
solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 10 decembrie 2021 a
Judecătoriei Comrat, sediul Central, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a
acțiunii ( vol. I, f.d.122-123, 140-142).
La 14 decembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) din
Codul administrativ, Inspectoratul General de Poliție a depus apel împotriva hotărârii
instanței de fond, iar la 17 martie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232
alin. (2) din Codul administrativ, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând
admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei
Comrat, sediul Central, cu emiterea unei noi hotărâri de respinge a acțiunii (vol. II,
f.d.125-126, 154-156).
Prin decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, s-au respins apelurile
depuse de Inspectoratul General al Poliției și Direcția de Poliție UTA Găgăuzia și a
menținut hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.
La 28 iunie 2022, Direcția de Poliție UTA Găgăuzia a depus recurs nemotivat, care
ulterior, la 1 septembrie 2022, a fost completat cu motivare împotriva deciziei din 23
iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea
actelor judecătorești ale instanțelor ierarhic inferioare, cu emiterea unei noi decizii de
respingere a acțiunii ( vol. I, f.d.237, vol. II, f.d. 1-6).
La 28 iunie 2022, Inspectoratul General al Poliției a depus recurs nemotivat, care
ulterior, la 1 septembrie 2022, a fost completat cu motivare împotriva deciziei din 23
iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea
actelor judecătorești ale instanțelor ierarhic inferioare, cu emiterea unei noi decizii de
respingere a acțiunii ( vol. I, f.d. 239, vol. II, f.d. 10-16).
În motivarea recursurilor, recurenții au invocat că reclamantul/intimat Igor Izvecov
a depășit termenul limită pentru depunerea cererii de chemare în judecată, care a
expirat la 9 aprilie 2021, timp de 18 zile. Însă, atât instanța de fond, cât și cea de apel
3
nu au examinat dacă cererea de chemare în judecată a fost depusă cu respectarea
termenilor prevăzuți de Codul administrativ.
Au mai susținut că reclamantul / recurentul nu a indicat în cererea de chemare în
judecată ce drepturi și libertăți i-au fost încălcate prin activitatea administrativă a
autorității publice în ceea ce-l privește în temeiul art. 17 din Codul administrativ, or
din acțiune se constată că Igor Izvecov nu este de acord cu rezultatul anchetei de
serviciu și cu concluzia acesteia. Respectiv, susține că în privința reclamantului nu a
fost emis nici un act administrativ, care să-i încalce drepturile și libertățile sale legale
de către Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia.
Suplimentar, au menționat că instanța de fond s-a expus asupra legalității unui
act administrativ, la caz decizia nr. 34/2-713 din 2 martie 2021, care nu a fost contestat
de către reclamant, or, instanța de judecată adoptă hotărârea în limitele pretențiilor
înaintate de reclamant, circumstanță ce nu a fost luată în considerare nici de instanța de
apel.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
În corespundere cu dispozițiile art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ,
recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se
prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului
se depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 23 iunie 2022, fiind
notificată, prin recipisă reprezentantului recurenților, Mihail Dimitrov. Totodată,
decizia motivată din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat a fost notificată
Inspectoratului General al Poliției la 5 august 2022, iar Direcției de Poliție UTA
Găgăuzia la 4 august 2022, fapt ce se confirmă prin avizele de poștă ( vol. I, f.d.221-
222).
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că recurenții s-a conformat prevederilor legale și a depus
recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
La 21 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimaților Igor
Izvecov și Vladimir Topal a fost expediată copia recursurilor depuse de Direcția de
Poliție a UTA Găgăuzia și Inspectoratul General al Poliției, cu înștiințarea despre
posibilitatea depunerii referinței.
Până la examinarea recursurilor, Igor Izvecov și Vladimir Topal nu și-au
valorificat drepturile sale procedurale și nu au depus referință asupra recursurilor.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Direcția de Poliție a UTA
Găgăuzia și Inspectoratul General al Poliției a considerat că acestea sunt admisibile,
motiv pentru care prin încheierea din 2 noiembrie 20212 au fost numite pentru
examinare în complet de 5 judecători.
4
Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează
și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea
Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.
La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces
pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele
recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursurile înaintate
și a casa decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, cu restituirea cauzei la
rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată, din următoarele motive.
Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul,
Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței
de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale
examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.
De asemenea potrivit dispozițiilor art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în
procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se
examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material.
Aplicabile litigiului sunt prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2)
din Codul administrativ, care stipulează că pentru procedura de recurs se aplică
corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului
capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile
cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul
administrativ, conform cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de
fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de
declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.
Din materialele cauzei rezultă că, la 6 ianuarie 2021, Igor Izvecov s-a adresat către
Direcția de Poliție UTA Găgăuzia cu plângere, prin care a solicitat pornirea anchetei
disciplinare în privința colaboratorului Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir
Topal, constatarea abaterilor disciplinare și tragerea acestuia la răspundere disciplinară
( vol. I, f.d 39).
Prin răspunsul nr. 34/19-970 din 4 februarie 2021 al Direcției de Poliție a UTA
Găgăuzia, i s-a comunicat că a fost intentată o anchetă de serviciu cu privire la
acțiunile inspectorului principal, ofițer Superior al Serviciului supraveghere armament
și activități licențiate din cadrul Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal.
Totodată, s-a menționat că acestor acțiuni li se va da apreciere în baza dispozițiilor
Regulamentului cu privire la modul de stabilire a sporului pentru performanță
personalului Inspectoratului General al Poliției, aprobat prin ordinul nr. 558 din 26
decembrie 2018 al Inspectoratului General al Poliției, adică la stabilirea sporului la
salariu pentru performanțele profesionale ale colaboratorilor Inspectoratului General al
Poliției pentru trimestrul întâi al anului 2021.
5
Nefiind de acord cu răspunsul primit, la 23 februarie 2021, a depus către Direcția
de Poliție UTA Găgăuzia cerere prealabilă, solicitând, în mod repetat, tragerea la
răspundere disciplinară a colaboratorului Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir
Topal conform statutului disciplinar al polițistului și cerințelor din Legea nr. 320 din
27 decembrie 2012, însă răspuns nu a primit.
Prin răspunsul nr. 34/19-1418 din 24 februarie 2021 al Direcției de Poliției a UTA
Găgăuzia, i s-a comunicat că cererea prealabilă a fost respinsă, fiindcă despre
rezultatele anchetei de serviciu în privința colaboratorului Inspectoratului de Poliție
Comrat, Vladimir Topal a fost informat prin scrisoarea nr. 34/19-970 din 4 februarie
Totodată, comunicându-i că atât materialele anchetei de serviciu în privința
colaboratorului Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal, cât și cererile
depuse de el vor fi transmise spre examinare, în conformitate cu prevederile art. 168
alin. (1) din Codul administrativ, autorității publice ierarhic superioare, adică la caz
Inspectoratului General al Poliției.
La 26 februarie 2021, Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia, a expediat, prin
scrisoarea nr. 34/19-1519, Inspectoratului General al Poliției materialele anchetei de
serviciu în baza plângerii din 4 februarie 2021, în privința colaboratorului
Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal pentru a fi examinate acțiunile
acestuia în baza Regulamentului cu privire la modul de stabilire
a sporului pentru performanță personalului Inspectoratului General al Poliției, aprobat
prin ordinul nr. 558 din 26 decembrie 2018 al Inspectoratului General al Poliției.
La 2 martie 2021, Inspectoratul General al Poliției a emis răspunsul nr. 34/2-713,
menționând că dosarul administrativ în original s-a restituit în adresa Direcției de
Poliție a UTA Găgăuzia, deoarece actul administrativ emis de Direcția de Poliție a
UTA Găgăuzia urma să fie contestat, în caz de dezacord, prin înaintarea unei acțiuni
în contencios administrativ, timp de 30 de zile de la data comunicării sau notificării
deciziei cu privire la cererea prealabilă, la Judecătoria Comrat, dar nu Inspectoratului
General al Poliției.
La 2 aprilie 2021, Igor Izvecov s-a adresat din nou către Direcția de Poliție UTA
Găgăuzia cu cerere, prin care a solicitat să fie informat dacă lui Vladimir Topal i-a
fost aplicată sancțiunea disciplinară indicată în răspunsul din 4 februarie 2021 al
Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia.
La 7 aprilie 2021, Direcției de Poliție UTA Găgăuzia i-a comunicat că cererea
depusă a fost redirecționată Inspectoratului de Poliție Comrat pentru acordarea
răspunsului.
Prin răspunsul nr. 3025 din 15 aprilie 2021 al Inspectoratului de Poliție Comrat, a
fost informat că, conform dispozițiilor Regulamentului cu privire la modul de
stabilire a sporului pentru performanță personalului Inspectoratului General al Poliției,
aprobat prin ordinul nr. 558 din 26 decembrie 2018 al Inspectoratului General al
Poliției, au fost evaluate performanțele profesionale individuale ale inspectorului
principal, ofițer Superior al Serviciului supraveghere armament și activități licențiate
din cadrul Inspectoratului de Poliție Comrat Vladimir Topal. Așadar, conform fișei de
evaluare a performanțelor profesionale individuale se constată că inspectorului
principal, ofițer Superior al Serviciului supraveghere armament și activități licențiate
din cadrul Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal că i-a fost acordat balul
de 3,6, care nu prevede reținerea sporului la salariu.
6
Astfel, invocând dezacordul față de cele întreprinse, Igor Izvecov, a depus prezenta
acțiune, prin care a solicitat cu titlu final anularea răspunsului din 4 februarie 2021 a
Direcției de Poliție UTA Găgăuzia în urma rezultatelor controlului efectuat la petiția
depusă de el și să fie obligată Direcția de Poliție UTA Găgăuzia sau Inspectoratul de
Poliție Comrat să inițieze ancheta de serviciu în privința colaboratorului
Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal, constatarea abaterilor disciplinare
și aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare în privința acestuia.
Prin hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată. S-a anulat decizia nr. 34/19-970 din 4
februarie 2021 a Direcției de Poliție UTA Găgăuzia și decizia nr. 34/2-713 din 2
martie 2021 a Inspectoratului General al Poliției MAI. A obligat Direcția de Poliție
UTA Găgăuzia să efectueze o anchetă de serviciu multilaterală. pornită în baza
contestației din 6 ianuarie 2021 depusă de Igor Izvecov la Direcția de Poliției UTA
Găgăuzia privind efectuarea anchetei de serviciu a inacțiunii din partea colaboratorului
Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal. În rest, s-a respins ca fiind
neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Igor Izvecov împotriva
Direcției de Poliție UTA Găgăuzia, Inspectoratul de Poliție Comrat Inspectoratul
General al Poliției al MAI, persoană terță Topal Vladimir. ( vol. II, f. d.119, 128-136).
Prin decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, s-au respins cererile de
apel depuse de Inspectoratul General al Poliției și Direcției de Poliție Comrat și s-a
menținut hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central
Întru argumentarea soluției adoptate, instanța de apel a notat că instanța de fond
corect a constatat că speței îi sunt aplicabile dispozițiile Legii privind accesul la
informație nr. 982 din 11 mai 2000.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție consideră că decizia instanței de apel a fost emisă cu încălcarea normelor de
drept procedural și material, în sensul enunțat menționând următoarele argumente.
Conform art. 219 alin. (1) și (2) Cod administrativ, instanța de judecată este
obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile,
nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor
înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea
greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor,
completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare
constatării și aprecierii stării de fapt.
Completul specializat reține că, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 320 din 27
decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, polițiștii sunt
funcționari publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, angajați
la serviciu în Poliție, învestiți cu drepturi și obligații pentru exercitarea atribuțiilor
Poliției.
Regulile de conduită obligatorii pentru funcționarii publici cu statut special din
cadrul Ministerului Afacerilor Interne se conțin în Statutul disciplinar al funcționarului
public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 409 din 7 iunie 2017, ce are drept scop reglementarea
relațiilor de serviciu la compartimentul disciplinei de serviciu, în vederea fortificării/
7
impulsionării responsabilității disciplinare a funcționarilor la îndeplinirea sarcinilor ce
le revin.
Potrivit pct. 50 din Hotărârea Guvernului nr. 409 din 7 iunie 2017, temei de inițiere
și efectuare a anchetei de serviciu constituie: 1) petițiile cetățenilor; 2) informațiile și
sesizările organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești; 3)
demersurile și interpelările autorităților publice centrale și locale, ale persoanelor cu
funcții de răspundere din întreprinderi, instituții și organizații; 4) publicațiile și
informațiile din mijloacele de informare în masă; 5) comunicările angajaților
Ministerului Afacerilor Interne, autorităților administrative și instituțiilor subordonate
despre abaterile disciplinare comise de către funcționari; 6) alte informații cu privire la
eventualele abateri disciplinare comise de către funcționari.
Pct. 51 din același act normativ stipulează că desfășurarea anchetei de serviciu se
dispune printr-o rezoluție a conducătorului subdiviziunii care a fost sesizat în condițiile
prevăzute la punctele enunțate, iar în absența acestuia, a persoanei care îl înlocuiește,
iar pct. 101 indică că ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare poate fi contestat în
instanța competentă de contencios administrativ.
Art. 9 din Codul administrativ reglementează că prin petiție, în sensul prezentului
cod, se înțelege orice cerere, sesizare sau propunere adresată unei autorități publice de
către o persoană fizică sau juridică. Prin cerere se solicită emiterea unui act
administrativ individual sau efectuarea unei operațiuni administrative. Prin sesizare se
informează autoritatea publică cu privire la o problemă de interes personal sau public.
Prin propunere se urmărește realizarea de către autoritatea publică a unor acțiuni de
interes public.
În conformitate cu art. 75 alin. 1) din Codul administrativ, petiția conține
următoarele elemente: a) numele și prenumele sau denumirea petiționarului; b)
domiciliul sau sediul petiționarului și adresa de poștă electronică dacă se solicită
răspuns pe această cale; c) denumirea autorității publice; d) obiectul petiției și
motivarea acesteia; e) semnătura petiționarului ori a reprezentantului său legal sau
împuternicit, iar în cazul petiției transmise în formă electronică – semnătura
electronică.
Iar, din sensul art. 72 alin. (1) din Codul administrativ, prin petiție poate fi inițiată
o procedură administrativă sau aceasta poate face parte dintr-o procedură
administrativă deja inițiată.
Raportând normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de control judiciar a
stabilit că prin cererea din 6 ianuarie 2021, Igor Izvecov a solicitat Direcției de Poliție
Comrat să fie intentată anchetă de serviciu în privința inspectorului principal, ofițer
Superior al Serviciului supraveghere armament și activități licențiate din cadrul
Inspectoratului de Poliție Comrat Vladimir Topal și tragerea acestuia la răspundere
disciplinară.
Respectiv, examinarea plângerii menționate este reglementată de prevederile
Codului administrativ, care vizează o activitate administrativă, și nicidecum nu cade
sub incidența Legii cu privire la accesul la informație.
Or, prin plângerea depusă Igor Izvecov nu a solicitat să-i fie eliberată informație
oficială conform dispozițiilor art. 6 din Legea privind accesul la informație nr. 982 din
11 mai 2000, potrivit căruia informații oficiale sunt considerate toate informațiile
aflate în posesia și la dispoziția furnizorilor de informații, care au fost elaborate,
8
selectate, prelucrate, sistematizate și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau
puse la dispoziția lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept.
Mai mult, însuși Direcția de Poliție, în răspunsul nr. 34/19-970 din 4 februarie
2021, a menționat că, în caz de dezacord cu decizia adoptată, Igor Izvecov este în
drept să o conteste în baza dispozițiilor art. 164 alin. (1), art. 165 alin. (1) și art. 166
din Codul administrativ.
Prin urmare, din răspunsul nr. 34/19-970 din 4 februarie 2021 al Direcția de Poliție
Comrat reiese că cererea înaintată de către Igor Izvecov pârâtului, a fost calificată ca
fiind o petiție în baza prevederilor Codului administrativ, dar nu ca cerere în baza
Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000.
Subsecvent, instanța de recurs notează că, prin cererea de chemare în judecată
depusă la 26 aprilie 2021, Izvecov Igor a solicitat anularea răspunsului din 4 februarie
2021 a Direcției de Poliție UTA Găgăuzia în urma rezultatelor controlului efectuat la
contestația lui Igor Izvecov și a deciziei nr. 3025 din 15 aprilie 2021 al Inspectoratului
de Poliție Comrat.
La 1 iunie 2021, reclamantul /intimat Igor Izvecov a depus cerere de concretizare,
prin care a solicitat anularea răspunsului din 4 februarie 2021 al Direcției de Poliție
UTA Găgăuzia în urma rezultatelor controlului efectuat la petiția depusă de el și să fie
obligată Direcția de Poliție UTA Găgăuzia sau Inspectoratul de Poliție Comrat să
inițieze ancheta de serviciu în privința colaboratorului Inspectoratului de Poliție
Comrat, Vladimir Topal, constatarea abaterilor disciplinare și aplicarea sancțiunii
disciplinare sub formă de mustrare în privința acestuia. Totodată, a renunțat, prin
cererea dată, la cerința cu privire la anularea deciziei nr. 34/19/1-3025 din 15 aprilie
2021 a Inspectoratului General al Poliției.
Prin hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată. S-a anulat răspunsul nr. 34/19-970 din 4
februarie 2021 al Direcției de Poliție UTA Găgăuzia și decizia nr. 34/2-713 din 2
martie 2021 a Inspectoratului General al Poliției.
Așadar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție constată că, la emiterea hotărârii, instanța de fond a depășit
limitele pretențiilor înaintate de reclamant, or, Igor Izvecov a solicitat anularea
răspunsului nr. 34/19-970 din 4 februarie 2021 al Direcției de Poliție UTA Găgăuzia
și obligarea Direcției de Poliție UTA Găgăuzia să efectueze o anchetă de serviciu
multilaterală pornită în baza contestației din 6 ianuarie 2021 depusă de Igor Izvecov la
Direcția de Poliției UTA Găgăuzia privind efectuarea anchetei de serviciu a inacțiunii
din partea colaboratorului Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal. În rest, s-
a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Igor Izvecov
împotriva Direcției de Poliție UTA Găgăuzia, Inspectoratul de Poliție Comrat
Inspectoratul General al Poliției al MAI Republicii Moldova, persoană terță Topal
Vladimir.
Astfel, Judecătoria Comrat, sediul Central, anulând decizia nr. 34/2-713 din 2
martie 2021 a Inspectoratului General al Poliției, a încălcat normele de drept material,
or, Igor Izvecov nu a avut o asemenea solicitare.
În acest sens, se reține că, actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor
normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în
mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr.
9
6 al Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru
ameliorarea funcționării justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul
Miniștrilor al Consiliului Europei).
Mai mult, având în vedere rolul activ al instanței de contencios administrativ,
instituit de art. 219 din Codul administrativ, instanța de apel dispunea și ea de pârghiile
legale necesare și chiar obligatorii de a verifica din oficiu, în limitele cererii de apel,
ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea
ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță, ceea
ce la caz nu se atestă, or, Curtea de Apel Comrat, prin decizia din 23 iunie 2022, a
menținut hotărârea primei instanțe.
Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție reține că în recursurile depuse de Direcția de Poliție Comrat și
Inspectoratul General al Poliției au invocat că Igor Izvecov a omis termenul de
adresare în instanța de judecată.
Conform art. 209 alin. 1) lit. a) din Codul administrativ, acțiunea în contestare și
acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel.
Acest termen începe să curgă de la data comunicării sau notificării deciziei cu privire
la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru
soluționarea acesteia.
Deci, la rejudecare, instanța de apel urmează să se expună inclusiv și asupra
invocării omiterii termenului de prescripție la înaintarea acțiunii.
Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie pripită și nu a elucidat toate
circumstanțele cauzei și a aplicat în mod eronat normele de drept material, dar și
ținând cont că lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu
este posibilă, instanța de recurs ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa
integral decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat și de a restitui cauza la
rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.
Or, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și concluziile, să
furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul
procesului și necesită un răspuns special în hotărâre.
Iar, o altă soluție decât aceea de trimitere a cauzei spre rejudecare ar echivala cu o
validare și protejare a unor încălcări grave ale legii procedurale și materiale săvârșite
de instanța de apel și cu o periclitare a sistemului judiciar în ansamblu, întrucât, dacă
modul de abordare al Curții de Apel Comrat ar fi însușit și de alte instanțe, s-ar ajunge
la o inexistență, de fapt, a instanțelor de al II-lea grad de jurisdicție, la inutilitatea unei
judecăți și, implicit, la o atingere severă adusă drepturilor și intereselor legitime ale
persoanelor.
Cu titlu subsidiar, prin prisma normelor procedurale enunțate, precum și în sensul
art. 6§1 al Convenției, instanța de recurs ține să menționeze că instanțele de judecată,
trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar
având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce
implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii.
De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și
motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i
sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu concluziile
uneia dintre părți.
10
În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit
în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a
ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o
încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).
În contextul dat, instanța de recurs reține că cele descrise cert indică la examinarea
superficială a cauzei, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea cerințelor
reclamantului/ intimatului Igor Izvecov, prin prisma prevederilor normelor de drept
material și procedural menționate supra. La rejudecarea cauzei, instanța de apel, pentru
a concluziona sub aspectul temeiniciei/netemeiniciei acțiunii, urmează să verifice
cerințele prin prisma argumentelor și probelor participanților la proces, ca în
consecință soluția adoptată să fie legală și întemeiată. Caracterul peremptoriu al
concluziei instanței de judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu circumstanțele
cauzei, probele administrate și cercetate și normele de drept material și procedural
aplicabile raportului litigios.
Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
decide:
Se admit recursurile depuse de Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia și
Inspectoratul General al Poliției.
Se casează decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, emisă în cauza
de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de împotriva
Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, Inspectoratului de Poliție Comrat și
Inspectoratului General al Poliției, persoană terță Vladimir Topal cu privire la
anularea actelor administrative și obligarea Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia sau
a Inspectoratului de Poliție Comrat să efectueze o anchetă de serviciu, cu remiterea
cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Comrat, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
Judecătorul Tamara Chișca –Doneva
Judecătorii Ala Cobăneanu
Nina Vascan
Aliona Miron
Nicolae Craiu
11