3r-224/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-224/23 2-22053662-01-3r-18082023 Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul central (jud: V.Hrapacov) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: A.Mironov, Șt.Starciuc, D.Fujenco) D E C I Z I E 13 septembrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată în componența: Președinte, judecătorul Aliona Miron Judecători: Ion Malanciuc Aliona Donos examinând recursul depus de Liubov Ianac, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Liubov Ianac împotriva Direcției de Poliție UTA Găgăuzia, terț Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii unui act administrativ favorabil, împotriva încheierii din 03 iulie 2023 a Curții de Apel Comrat, prin care s-a declarat inadmisibilul apelul depus de Liubov Ianac împotriva hotărârii din 27 aprilie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central, c o n s t a t ă : La 15 aprilie 2022 Liubov Ianac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției de Poliție UTA Găgăuzia, terț Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii unui act administrativ favorabil.

Prin hotărârea din 27 aprilie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central, s-a respins acțiunea. La 30 mai 2023 prin intermediul poștei terestre, Liubov Ianac a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 27 aprilie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central, solicitând casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi decizii. Prin încheierea din 03 iulie 2023 a Curții de Apel Comrat s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Liubov Ianac, pe motiv că, motivarea apelului nu a fost depusă în termenul stabilit de art.232 alin.(1) din Codul administrativ. La 26 iulie 2023 Liubov Ianac a depus recurs împotriva încheierii din 03 iulie 2023e a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel, cu emiterea unei noi încheieri.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerând-o ilegală și neîntemeiată, nefiind adoptată în conformitate cu normele de 1 drept material și procedural și fiind bazată pe aprecierea eronată și incompletă a tuturor probelor și circumstanțelor cauzei. Examinând recursul depus de Liubov Ianac, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce succed. Prin prisma art. 191 alin. (5) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de apel. Conform art. 241 alin. (1) Cod administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Alineatul (3) al aceluiași articol prevede că pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizia prin care declară recursul inadmisibil. În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră relevante dispozițiile art. 242 Cod administrativ, care stabilesc că recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. În privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ statuează, la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din materialele dosarului se atestă că, la 26 iulie 2023 Liubov Ianac a depus prin intermediul poștei electronice la Curtea de Apel Comrat cerere de recurs împotriva încheierii din 03 iulie 2023 a Curții de Apel Comrat prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Liubov Ianac împotriva hotărârii din 27 aprilie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central, pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut de lege. Este cert și faptul că încheierea din 03 iulie 2023 a Curții de Apel Comrat a fost notificată recurentei Liubov Ianac la 07 iulie 2023 conform avizului de recepție DS8010089846AS anexat la materialele dosarului (f.d.182).

Astfel, în speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că termenul de depunere a recursului și-a început curgerea la 08 iulie 2023, ziua imediat următoare de la data notificării încheierii judecătorești contestate și a expirat la 24 iulie 2023, pe când cererea de recurs a fost depusă la Curtea de Apel Comrat în data de 26 iulie 2023, fapt ce denotă exercitarea acestei căi de atac cu încălcarea termenului stabilit de art. 242 Cod administrativ. Or, legiuitorul a determinat că dreptul la depunerea 2 recursului este limitat la un anumit interval și anume 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești. Așadar, la caz, se stabilește lipsa de valorificare diligentă de către Liubov Ianac a drepturilor sale procedurale, ce a și generat omiterea termenului legal de depunere a recursului.

În circumstanțele descrise, se constată că recursul împotriva încheierii din 03 iulie 2023 a Curții de Apel Comrat, depus de Liubov Ianac, la data de 26 iulie 2023, este în afara termenului legal. De altfel, se va nota că în virtutea principiului bunei-credințe, partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege și să acționeze în vederea protejării intereselor sale juridice. Obligația respectivă derivă și din prevederile art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recurenta nu a prezentat instanței probe ce ar demonstra imposibilitatea îndeplinirii actului procedural în termenul prevăzut de lege și nu a depus în acest sens o cerere cu privire la repunerea recursului în termen, în sensul art. 65 Cod administrativ. Astfel fiind, este notabil că certitudinea legală impusă regulilor procedurii de contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât instanța de contencios administrativ, nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării recurentei de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor legale.

Imperioasă speței este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate.

Aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume, să garanteze securitatea juridică, fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu, care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu c. României, cauza Marckx c. Belgiei).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomaryov c. Ucrainei că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

3 În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse mai sus cu normele legale citate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că la depunerea recursului împotriva încheierii din 03 iulie 2023 a Curții de Apel Comrat, Liubov Ianac nu a respectat prevederile art. 242 Cod administrativ. Față de cele ce preced, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Liubov Ianac împotriva încheierii din 03 iulie 2023 a Curții de Apel Comrat.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție decide: Se declară inadmisibil recursul depus de Liubov Ianac împotriva încheierii din 03 iulie 2023 a Curții de Apel Comrat, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Liubov Ianac împotriva Direcției de Poliție UTA Găgăuzia, terț Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii unui act administrativ favorabil. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecătorul Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Aliona Donos 4