3r-149/24 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- temeiurile atragerii in proces
3r-149/24 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 3r-149/24
2-22143918-01-3r-18062024
Prima instanță: Judecătoria Comrat sediul Central (jud. V. Hrapacov)
Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. A. Mironov, Ș. Starciuc, D. Fujenco)
D E C I Z I E
28 iunie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componență:
Președinte, judecător Stela Procopciuc
judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
examinând recursul depus de Direcția Generală de Dezvoltare Economică și
Turism a UTA Găgăuzia,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Irina Petrova, Iulia Nazarova și Alexandru Nazarov împotriva
Direcției Generale de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia, terți
Consiliul municipal Comrat și Primarul municipiului Comrat cu privire la anularea
actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,
împotriva încheierii din 08 mai 2024 a Curții de Apel Comrat,
c o n s t a t ă:
La 03 octombrie 2022 Irina Petrova, Iulia Nazarova și Alexandru Nazarov au
depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ
împotriva Direcției Generale de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia
cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ
individual favorabil.
Prin încheierea din 25 iulie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul Central au fost
atrași în calitate de terți Consiliul municipal Comrat și Primarul municipiului
Comrat.
Prin hotărârea din 14 noiembrie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul Central a
fost admisă acțiunea depusă de Irina Petrova, Iulia Nazarova și Alexandru Nazarov.
S-a anulat decizia nr. 04 din 23 august 2022 a Comisiei de privatizare a fondului
locativ pe lângă Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA
Găgăuzia, în partea constatării a costului de 34 029 de lei a locuinței privatizate. S-a
obligat Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia, prin
intermediul Comisiei de privatizare a fondului locativ să emită actul administrativ
favorabil prin care să constate costul de evaluare a apartamentului nr. 2 din str.
Popov 1, mun. Comrat, în conformitate cu metodologia normativă de evaluare a
costului locuinței supuse privatizării, conform art. 10-11 din Legea cu privire la
privatizare a fondului locativ.
1
La 08 decembrie 2023 Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a
UTA Găgăuzia a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2023 a
Judecătoriei Comrat, sediul Central.
La data de 13 decembrie 2023 Consiliul municipal Comrat și Primarul
municipiului Comrat au depus cerere de apel împotriva hotărârii din 14 noiembrie
2023 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.
La 08 mai 2024, în cadrul ședinței de judecată, Direcția Generală de Dezvoltare
Economică și Turism a UTA Găgăuzia a înaintat demers privind atragerea în proces
în calitate de terț – Serviciul Fiscal de Stat.
Prin încheierea din 08 mai 2023 a Curții de Apel Comrat a fost respins ca
nefondat demersul Direcției Generale de Dezvoltare Economică și Turism a UTA
Găgăuzia privind atragerea în proces în calitate de terț – Serviciul Fiscal de Stat.
La 22 mai 2024 Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA
Găgăuzia a depus recurs împotriva încheierii din 08 mai 2023 a Curții de Apel
Comrat, solicitând admiterea acestuia cu anularea încheierii instanței de apel.
În argumentarea cererii de recurs a invocat că instanța de apel nu a luat în
considerare prevederile art. 1324 alin. (2) din Codul fiscal, conform cărora Serviciul
Fiscal de Stat îndeplinește funcția de administrare, conform legii, a impozitelor,
taxelor și a altor venituri la bugetul public național date în competența sa, dar
conform pct. 2) alin. (1) art. 133 Serviciul Fiscal de Stat organizează și
administrează evidența impozitelor, taxelor și a altor venituri la bugetul public
național date în competența sa. Conform art. 131 alin. (1) din Constituție, bugetul
public național cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și
bugetele raioanelor, orașelor și satelor, dar conform art. 19 din Legea privatizării
fondului de locuințe nr. 1324-XII din 10 martie 1993, mijloacele obținute de la
privatizarea și vânzarea locuințelor de stat se varsă integral la bugetul local și se
utilizează pentru construcția, renovarea și întreținerea fondului de locuințe,
A notat că în așa mod Serviciul Fiscal de Stat are un interes legal și drepturi în
cauza privind privatizarea fondului de locuințe, pentru că obligarea pârâtului la caz
să emită actul administrativ individual legal favorabil, va fi defavorabil pentru
Serviciul Fiscal de Stat, care administrează și alte venituri la bugetul public național.
A menționat că în temeiul art. 133 alin. (1) pct. 18 din Codul fiscal, Serviciul
Fiscal de Stat reprezintă statul în instanțele de judecată și în organele de urmărire
penală ca subiect de drepturi și obligații privind raporturile juridice fiscale, precum
și alte raporturi juridice rezultate din activitatea Serviciului.
În corespundere cu art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă
de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și
încheierilor curții de apel.
Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe
și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile
prevăzute de prezentul cod și de alte legi.
În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva
încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis
încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis
încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești
împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.
2
Curtea de Apel Comrat a pronunțat încheierea contestată la 08 mai 2024,
aceasta fiind notificată recurentului la 22 mai 2024, fapt contrasemnat de către
ultimul pe avizul de recepție/livrare (f.d. 146).
Prin urmare, recursul depus de Direcția Generală de Dezvoltare Economică și
Turism a UTA Găgăuzia la 22 mai 2024, este în termen (f.d. 141).
În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța
competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de
judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la
proces.
La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu consideră
oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele
invocate în recurs, deoarece în cererea de recurs argumentele au fost expuse cu
suficientă claritate.
Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție conchide că recursul urmează a fi respins, din motivele ce succed.
Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul
împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:
respinge recursul.
În temeiul art. 194 alin. (1) din Codul administrativ, în procedura în prima
instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva
încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.
Completul de judecată reține că în prezenta speță obiectul de examinare în
ordine de recurs vizează legalitatea încheierii din 08 mai 2024 a Curții de Apel
Comrat, prin care a fost respins demersul Direcției Generale de Dezvoltare
Economică și Turism UTA Găgăuzia cu privire la atragerea terțului în proces.
În conformitate cu dispozițiile art. 203 din Codul administrativ, participanți la
proces sânt: a) părțile;
b) persoanele atrase în proces de instanța de judecată;
c) alți subiecți investiți de lege cu drept de sesizare.
În accepțiunea art. 204 din Codul administrativ, părți în procedura de
contencios administrativ pot fi persoanele fizice sau juridice și autoritățile publice în
sensul art. 7.
Conform art. 205 alin. (1), (2) și (4) din Codul administrativ, la examinarea
acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din
oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sânt afectate de litigiul în cauză.
Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încât hotărârea
instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță
trebuie atrasă în proces.
Această prevedere se aplică, în special, când: a) o persoană contestă actul
administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere constatarea nulității
acestuia; b) o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la
cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; c) o persoană înaintează
acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită
un act administrativ individual defavorabil pentru un terț; d) o persoană înaintează
acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită
un act administrativ individual favorabil pentru ea și favorizarea poate fi acordată
numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat de persoane. Încheierea
3
judecătorească cu privire la atragerea unui terț în proces nu este susceptibilă de
recurs. Încheierea judecătorească prin care se refuză atragerea în proces a unui terț
poate fi contestată separat cu recurs.
Relevante de menționat sunt și prevederile art. 17 din Codul administrativ, care
notează că drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege
căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.
Ținând cont de normele legale enunțate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție reține că, la caz, Curtea de Apel Comrat întemeiat a respins
demersul înaintat de Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism UTA
Găgăuzia privind antrenarea în proces în calitate de terț a Serviciului Fiscal de Stat,
întrucât argumentele invocate de către acesta nu se încadrează în dispozițiile art. 205
din Codul administrativ.
Mai mult, Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA
Găgăuzia nu a fost demonstrat/probat în ce mod, în cazul unei eventuale hotărâri pe
cauza dată, pot fi afectate drepturile Serviciului Fiscal de Stat. Deși, fiecare
participant are obligația de a-și argumenta solicitările înaintate în fața instanței și să
le probeze.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din
08 mai 2024 a Curții de Apel Comrat este adoptată în conformitate cu legislația în
vigoare, cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor cauzei, iar
recursul depus de Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA
Găgăuzia este neîntemeiat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul depus de Direcția Generală de Dezvoltare Economică și
Turism a UTA Găgăuzia.
Se menține încheierea din 08 mai 2024 a Curții de Apel Comrat, în cauza de
contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Irina
Petrova, Iulia Nazarova și Alexandru Nazarov împotriva Direcției Generale de
Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia, terți Consiliul municipal Comrat
și Primarul municipiului Comrat cu privire la anularea actului administrativ și
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
4