3ra-224/24 — anularea actulului administrativ

La 6 octombrie 2022, Ecaterina Terzi-Barladean și Barladean Piotr au depus acțiunea în contencios administrativ împotriva Direcției Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia privind anularea ca fiind ilegală decizia Comisiei pentru privatizare a fondului locativ a Direcției Generale Dezvoltare Economică și Turism UTA Găgăuzia nr. 06 din 23.08.2022 în partea stabilirii costului estimat al locuinței privatizate în mărime de 82058 lei, obligarea Direcției Generale Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia, prin intermediul comisiei pentru privatizarea fondului locativ, să emită un act administrativ favorabil, prin care să fie stabilit costul estimat al apartamentului nr. 11, amplasat în blocul locativ pe adresa: mun. Comrat, str. T. Șevcenko nr. 28, în conformitate cu metodica normativă de estimare a costului locuinței, ce urmează a fi privatizată, stabilită de articolele 10-11 Legii privatizării fondului de locuințe.

În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că, la data de 10 septembrie 2021 de către Judecătoria Comrat a fost pronunțată hotărâre, în conformitate cu care a fost admisă acțiunea în contencios administrativ depusă de Terzi-Barladean E. și Barladean P. împotriva Direcției Generale de dezvoltare economică și turism a UTA Găgăuzia privind anularea actului administrativ individual defavorabil - deciziei comisiei de privatizare fondului de locuințe Direcției Generale de dezvoltare economică și turism a UTA Găgăuzia nr. 1 din 29 ianuarie 2021 și stabilirea obligației direcției generale de dezvoltare economică și turism a UTA Găgăuzia prin intermediul comisie de privatizare fondului de locuințe să emită în temeiul cererii depusă de Terzi-Barladean E. din 17 decembrie 2020 actul administrativ individual favorabil privind autorizarea privatizării Terzi- Barladean E. și a membrilor familiei ei apartamentului locativ situat în casa la adresa mun. Comrat, T. Șevcenco 28. 1

Hotărâre indicată a intrat în vigoare în conformitate cu încheierea Curții de Apel Comrat din 15 februarie 2022 și Curții Supreme de Justiție din 22 iunie 2022.

La 23 august 2022 comisiei de privatizare fondului de locuințe Direcției Generale de dezvoltare economică și turism a UTA Găgăuzia a fost luată decizie nr. 6, în conformitate cu care Terzi-Barladean E. și membrii familiei sale a fost transmis în proprietatea privată apartamentul locativ nr. 11, situat în casă locativă la adresa: mun. Comrat, str. T. Șevcenco nr.28, cu plata integrală a costului ei.

Totodată, prin decizia menționată a fost precizată valoarea estimativă a locuinței privatizate în mărime de 82058 lei, care, la rândul său, a fost stabilită prin decizia Consiliului mun. Comrat nr. 8/5 din 29 iulie 2022 și borderoul de calcul.

Notează că, adoptarea deciziei indicate în partea stabilirii valorii estimative a locuințelor privatizate în mărime de 82058 lei este neîntemeiată și urmează să fie anulată.

Menționează că reieșind prevederilor art.10 alin. (3), art. art. 11 alin. (1) și (2) din Legea Privatizării fondului de locuințe, pct. .9 din Regulamentul comisiei de privatizare a fondului de locuințe (Anexa nr. l din Legea Privatizării fondului de locuințe), rezultă că, determinarea costului locuințelor, supuse privatizării este competenta comisiei de privatizare a fondului de locuințe, iar costul se determine în conformitate cu metodica de evaluare a locuinței care urmează să fie privatizată.

În același timp, în cazul examinat costul locuinței, care urmează să fie privatizată a fost determinată nu de către comisia de privatizare a fondului de locuințe în modul stabilit de lege, ci în conformitate cu decizia Consiliului mun. Comrat nr. 8/5 din 29 iulie 2022 și nu în conformitate cu metodica de evaluare a locuinței care urmează să fie privatizată, iar reieșind din costul cadastral, care se aplică în scopuri impozitării, care este mult mai mare decât costul spațiului locativ dat și în cazul de determinare a lui în scop de privatizare în conformitate cu regulile de evaluare stabilite de lege, și respectiv ilegală.

Comunică că, la 30 septembrie 2022 în adresa pârâtului a fost trimisă cererea preliminară cu cerința privind anularea deciziei comisiei de privatizare fondului de locuințe Direcției Generale de dezvoltare economică și turism a UTA Găgăuzia nr. 6 din 23 august 2022 în partea stabilirii valorii estimative a locuințelor privatizate în mărime de 82058 lei și adoptarea în partea specificată a noii decizii, prin care să stabilească valoarea estimativă 2 al apartamentului locativ nr. 11 situat în casă locativă la adresa: mun. Comrat, str. T. Șevcenco nr. 28, în conformitate cu metodica de evaluare a locuinței care urmează să fie privatizată, stabilită de art. 10-11 din Legea Privatizării fondului de locuințe.

La 3 octombrie 2022 la cererea preliminară a fost primit răspuns de la Direcția Generală de dezvoltare economică și turism a UTA Găgăuzia, din esența căreia se reduce la refuzul în admiterea cererii preliminare.

Astfel, refuzul pârâtului în admiterea cererii preliminare este efectuat fără temei legale, contravine prevederilor legislației și este ilegal.

Prin încheierea din 30 noiembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a fost atras în proces în calitate de terț Consiliul municipal Comrat și Primarul mun. Comrat

La 16 mai 2023, Direcției Generale de dezvoltare economică și turism a UTA Găgăuzia a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 19 aprilie 3 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, solicitând casarea integrală a hotărârii din 19 aprilie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul Central cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

În motivarea soluției, instanța de apel reținând prevederile art. 2, art. 3, art. 10 alin. (3), art. 11, alin. (1) și (2) din Legea privatizării fondului de locuințe, pct. 9 din Regulamentul comisiei pentru privatizarea fondului de locuințe (anexa nr. 1 la Legea privatizării fondului de locuințe). A considerat că, instanța în mod argumentat a ajuns la concluzia că determinarea costului locuinței ce urmează a fi privatizată este competența comisiei de privatizarea fondului locativ, iar costul se stabilește în conformitate cu metodica evaluării costului locuinței ce urmează a fi privatizată.

A notat că, costul locuinței ce urmează a fi privatizată a fost determinat nu de comisia pentru privatizarea fondului locativ în modul stabilit de lege, ci prin decizia Consiliului municipal Comrat nr. 8/5 din 29 iulie 2022 și nu în conformitate cu metodica normativă de evaluare a costului locuinței, ce urmează a fi privatizată, ci reieșind din costul cadastral aplicabil în scopul impozitării, care este mult mai mare decât cel al încăperii locative vizate în caz dacă va fi determinat pentru privatizare în conformitate cu regulile de estimare prevăzute de lege. Și prin urmare este ilegal și lezează reclamanții în drepturile și interesele lor legitime.

Curtea de Apel Comrat nu a putut lua în considerație argumentele apelanților Consiliul municipal Comrat și primarul mun. Comrat în privința faptului, că apartamentul locativ nr. 11 amplasat în blocul locativ pe adresa mun. Comrat, str. T. Șevcenco 28 nu se afla la bilanțul primăriei mun. Comrat la situația din 1 ianuarie 1993, ci a fost acceptat la bilanț tocmai în anul 2022. Și ei nu cunosc costul de bilanț inițial. De aceea cerințele reclamanților privind indexarea și reevaluarea mijloacelor fixe în conformitate cu coeficienții stabiliți la situația din 1 ianuarie 1993, întrucât 4 reclamanții nu au înaintat asemenea tip de pretenții precum „indexarea și reevaluarea mijloacelor fixe în conformitate cu coeficienții stabiliți la situația din 1 ianuarie 1993”, constă în obligarea organului de privatizare să stabilească valoarea estimativă a apartamentului locativ în conformitate cu metodica normativă de evaluare a costului locuinței ce urmează a fi privatizată, stabilit de articolele 10-11 Legea privatizării fondului de locuințe, adică în aplicarea cuvenită a prevederilor legislației ce ține de determinarea costului bunului ce urmează a fi privatizat.

A subliniat că, sunt nefondate argumentele apelanților privind lipsa anumitor date și indicatori necesari pentru efectuarea evaluării costului apartamentului locativ în conformitate cu metodica normativă de evaluare a costului locuinței ce urmează a fi privatizată, or, după cum rezultă din materialele cauzei, apartamentul locativ nr. 11 este amplasat în blocul locativ cu mai multe etaje pe adresa mun. Comrat, str. T. Șevcenco 28 în componenta căruia intră 12 apartamente. Dintre 12 apartamente ale acestui bloc 11 apartamente sunt privatizate în afară de apartamentul nr. 11 în care locuiesc reclamanții. Apartamentul a fost privatizat în perioada anilor 1999- 2011.

În toate cazurile de privatizare ale apartamentelor determinarea valorii estimative menționate mai sus a fost efectuată de organul de privatizare în conformitate cu metodica normativă de evaluare a costului locuinței, ce urmează a fi privatizată, stabilită de articolele 10-11 din Legea privatizării fondului de locuințe.

Astfel a conchis că, există în întregime toate datele și toți indicatorii pentru determinarea valorii estimative a apartamentului locativ în conformitate cu metodica de evaluare a costului locuinței ce urmează a fi privatizată de la organul de privatizare. Și nu este necesitate de ”indexare și reevaluare a mijloacelor fixe în conformitate cu coeficienți, stabiliți la situația din 1 ianuarie 1993”.

Colegiul Curții de Apel Comrat a considerat că, apelanții eronat interpretează prevederile legislației în vigoare, iar reieșind din prevederi legale rezultă, că determinarea costului locuinței ce urmează a fi privatizată ține de competența comisiei pentru privatizarea fondului locativ. Iar costul de determină în conformitate cu metodica evaluării costului locuinței ce urmează a fi privatizată.

Conform pct. 1 Hotărârii Guvernului nr.118 din 5 martie 1993 cu privire la reevaluarea fondurilor fixe și corectarea rezultatelor evaluării patrimoniului de stat în scopul privatizării Guvernul Republicii Moldova hotărăște, întreprinderile, instituțiile și organizațiile din Republica Moldova, independent de forma de proprietate, sânt obligate să încheie, până la 15 mai 1993 indexarea fondurilor fixe, conform datelor evidenței contabile și situației de la 1 ianuarie 1993, până la 31 decembrie 1993 reevaluarea fondurilor fixe conform datelor inventarierii de la 1 octombrie 1993, care vor fi contabilizate.

Totodată indică că, conform pct. 4 Hotărârii Guvernului nr. 666 din 3 noiembrie 1993 cu privire la Metodologia determinării prețurilor unui metru pătrat de suprafața totală supranormativă la privatizarea fondului de locuințe este clar stabilit că preturile unui metru pătrat de suprafață totală supranormativă se vor aplica în semestrul doi al anului 1993 la privatizarea fondului de locuințe.

Hotărârile Guvernului nr.118 din 5 martie 1993 și nr. 666 din 3 noiembrie 93 au fost folosite în timpul privatizării fondului de locuințe, ținând cont de diverse coeficienți la prețuri în ruble, dar conform Hotărârii Guvernului nr. l din 24 noiembrie 1993 cu privire la introducerea monedei naționale în Republica Moldova și Decretul Președintelui RM nr. 200 din 24 noiembrie 1993 cu privire la introducerea monedei naționale în Republica Moldova începând cu ora 18.00, 2 decembrie 1993, leul (moldovenesc) este considerat drept singurul mijloc legal de plată pe teritoriul Republicii Moldova.

Conform alin. (l) art. 74 Legii RM cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, acțiunea actului normativ încetează dacă: actul este abrogat; actul este declarat neconstituțional sau, după caz, ilegal prin hotărâre definitivă a instanței competente; termenul de aplicare a actului a expirat; actul s-a consumat; actul a devenit desuet. 6

Notează că, Curtea de Apel Comrat n-a luat în seamă, că Hotărârile Guvernului nr. 118 din 5 martie 1993 și nr. 666 din 3 noiembrie 1993 deja s- a consumat și au devenit desueți.

A subliniat că, Curtea de Apel Comrat n-a luat în seamă, că hotărârii consiliului municipal Comrat nr. 8/5 din 29 iulie 2022 și nr. 9/4 din 5 august 2022 cu privire luării obiectelor imobiliare în bilanțul primăriei municipiului Comrat valoarea contabilă reziduală pentru anul 2022 a apartamentului nr. 11. situată: Comrat, strada T. Șevcenco nr. 28 a fost de 82058,00 lei, la stabilirea valorii estimative finale a locuințelor privatizate, comisia de privatizare a locuințelor ia în considerare și art. 17 Legii privatizării fondului de locuințe nr. 1324-XII din 10 martie 1993, care prevede o serie de beneficii. În fișa de calcul al costului privatizării apartamentului nr. 11, situată: Comrat, strada T. Șevcenco nr. 28 și în decizie nr. 06 din 23 august 2022 comisia de privatizare a locuințelor au constat și decis: la data 10 martie 1993 Ecaterina Terzi-Barladean are experiență de muncă 3 ani; Ecaterinei Terzi-Barladean a transfera locuinței publice în proprietate privată, cod 9601212.156.01.011 apartamentului nr. 11, situată: Comrat, strada T. Șevcenco nr. 28.

Deci, Direcția Generală de Dezvoltare Economică și turism a UTA Găgăuzia prin comisia de privatizare a locuințelor, luând decizie nr. 06 din 23 august 2022 a pus în aplicare pe deplin deciziile Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova din 22 iunie 2022 dosar nr. 3ra-487/22, Curții de Apel Comrat din 15 februarie 2022 dosar nr. 3a-90/2021, Judecătoriei Comrat din 10 septembrie 2021 dosar nr. 3-35/2021 conform metodologiei normativă a valorii inițiale a fondului de locuințe, supuse privatizării, în conformitate cu art.10-11 Legii RM privatizării fondului de locuințe nr. 1324-XII din 10 martie1993.

Menționează că, Curtea de Apel Comrat n-a luat în seamă, că conform art.7 Legii privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 realizarea competențelor lor, autoritățile administrației publice locale dispun de autonomie, consfințită și garantată prin Constituția Republicii Moldova, Carta Europeană a Autonomiei Locale și prin alte tratate la care Republica Moldova este parte, dar conform lit. d) alin. (2) art.14 Legii privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 numai consiliul local administrează bunurile domeniului public și ale celui privat ale satului (comunei), orașului (municipiului), dar Regulamentul comisiei de privatizare a fondului de locuințe, aprobat prin anexa nr. 1 la Legea privatizării fondului de locuințe nu acordă comisiei de privatizare a 7 locuințelor competente de verificare a legalității deciziilor autorităților publice locale.

Crede că hotărârea Curții de Apel Comrat vizează drepturile Serviciul Fiscal de Stat, care conform alin. 2) art. 1324 Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997 administrează altor venituri la bugetul public național date în competența sa. Astfel Curtea de Apel Comrat a comis o încălcare și nu a implicat toate părțile interesate în cauză.

Prin referința depusă 26 aprilie 2024, reprezentantul Consiliul municipal Comrat și Primarul mun. Comrat, a solicita admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Comrat din 23 noiembrie 2023.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. 8 Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Cererea de recurs a fost depusă la data de 17 ianuarie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se 9 referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Comrat și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Direcția Generală de Dezvoltare economică și Turism a UTA Găgăuzia, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Comrat, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Comrat și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 10

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Direcția Generală de Dezvoltare economică și Turism a UTA Găgăuzia. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 11