3ra-224/24 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h Codul administrativ
3ra-224/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Direcția Generală de
Dezvoltare economică și Turism a UTA Găgăuzia,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Ecaterina Terzi-Barladean și Barladean Piotr împotriva
Direcției Generale de Dezvoltare Economică și Turism UTA Găgăuzia, terț
Consiliul municipal Comrat și Primarul mun. Comrat cu privire la anularea
actului administrative defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ
favorabil
împotriva decizie din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Comrat
(Dosarul nr. 3ra-224/24
NR. PIGD 2-22146274-01-3ra-04032024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a deciziei contestate.
Instanța de fond: V. Hrapacov,
Instanța de apel: A. Mironov, Șt. Starciuc, D. Fujenco,
12 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Direcția Generală de Dezvoltare economică și Turism a UTA Găgăuzia
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 6 octombrie 2022, Ecaterina Terzi-Barladean și Barladean Piotr au
depus acțiunea în contencios administrativ împotriva Direcției Generală de
Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia privind anularea ca fiind
ilegală decizia Comisiei pentru privatizare a fondului locativ a Direcției
Generale Dezvoltare Economică și Turism UTA Găgăuzia nr. 06 din
23.08.2022 în partea stabilirii costului estimat al locuinței privatizate în
mărime de 82058 lei, obligarea Direcției Generale Dezvoltare Economică și
Turism a UTA Găgăuzia, prin intermediul comisiei pentru privatizarea
fondului locativ, să emită un act administrativ favorabil, prin care să fie
stabilit costul estimat al apartamentului nr. 11, amplasat în blocul locativ pe
adresa: mun. Comrat, str. T. Șevcenko nr. 28, în conformitate cu metodica
normativă de estimare a costului locuinței, ce urmează a fi privatizată,
stabilită de articolele 10-11 Legii privatizării fondului de locuințe.
În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că, la data de 10
septembrie 2021 de către Judecătoria Comrat a fost pronunțată hotărâre, în
conformitate cu care a fost admisă acțiunea în contencios administrativ
depusă de Terzi-Barladean E. și Barladean P. împotriva Direcției Generale
de dezvoltare economică și turism a UTA Găgăuzia privind anularea actului
administrativ individual defavorabil - deciziei comisiei de privatizare
fondului de locuințe Direcției Generale de dezvoltare economică și turism a
UTA Găgăuzia nr. 1 din 29 ianuarie 2021 și stabilirea obligației direcției
generale de dezvoltare economică și turism a UTA Găgăuzia prin
intermediul comisie de privatizare fondului de locuințe să emită în temeiul
cererii depusă de Terzi-Barladean E. din 17 decembrie 2020 actul
administrativ individual favorabil privind autorizarea privatizării Terzi-
Barladean E. și a membrilor familiei ei apartamentului locativ situat în casa
la adresa mun. Comrat, T. Șevcenco 28.
1
Hotărâre indicată a intrat în vigoare în conformitate cu încheierea
Curții de Apel Comrat din 15 februarie 2022 și Curții Supreme de Justiție
din 22 iunie 2022.
La 23 august 2022 comisiei de privatizare fondului de locuințe
Direcției Generale de dezvoltare economică și turism a UTA Găgăuzia a fost
luată decizie nr. 6, în conformitate cu care Terzi-Barladean E. și membrii
familiei sale a fost transmis în proprietatea privată apartamentul locativ nr.
11, situat în casă locativă la adresa: mun. Comrat, str. T. Șevcenco nr.28, cu
plata integrală a costului ei.
Totodată, prin decizia menționată a fost precizată valoarea estimativă
a locuinței privatizate în mărime de 82058 lei, care, la rândul său, a fost
stabilită prin decizia Consiliului mun. Comrat nr. 8/5 din 29 iulie 2022 și
borderoul de calcul.
Notează că, adoptarea deciziei indicate în partea stabilirii valorii
estimative a locuințelor privatizate în mărime de 82058 lei este neîntemeiată
și urmează să fie anulată.
Menționează că reieșind prevederilor art.10 alin. (3), art. art. 11 alin.
(1) și (2) din Legea Privatizării fondului de locuințe, pct. .9 din Regulamentul
comisiei de privatizare a fondului de locuințe (Anexa nr. l din Legea
Privatizării fondului de locuințe), rezultă că, determinarea costului
locuințelor, supuse privatizării este competenta comisiei de privatizare a
fondului de locuințe, iar costul se determine în conformitate cu metodica de
evaluare a locuinței care urmează să fie privatizată.
În același timp, în cazul examinat costul locuinței, care urmează să fie
privatizată a fost determinată nu de către comisia de privatizare a fondului
de locuințe în modul stabilit de lege, ci în conformitate cu decizia Consiliului
mun. Comrat nr. 8/5 din 29 iulie 2022 și nu în conformitate cu metodica de
evaluare a locuinței care urmează să fie privatizată, iar reieșind din costul
cadastral, care se aplică în scopuri impozitării, care este mult mai mare decât
costul spațiului locativ dat și în cazul de determinare a lui în scop de
privatizare în conformitate cu regulile de evaluare stabilite de lege, și
respectiv ilegală.
Comunică că, la 30 septembrie 2022 în adresa pârâtului a fost trimisă
cererea preliminară cu cerința privind anularea deciziei comisiei de
privatizare fondului de locuințe Direcției Generale de dezvoltare economică
și turism a UTA Găgăuzia nr. 6 din 23 august 2022 în partea stabilirii valorii
estimative a locuințelor privatizate în mărime de 82058 lei și adoptarea în
partea specificată a noii decizii, prin care să stabilească valoarea estimativă
2
al apartamentului locativ nr. 11 situat în casă locativă la adresa: mun.
Comrat, str. T. Șevcenco nr. 28, în conformitate cu metodica de evaluare a
locuinței care urmează să fie privatizată, stabilită de art. 10-11 din Legea
Privatizării fondului de locuințe.
La 3 octombrie 2022 la cererea preliminară a fost primit răspuns de la
Direcția Generală de dezvoltare economică și turism a UTA Găgăuzia, din
esența căreia se reduce la refuzul în admiterea cererii preliminare.
Astfel, refuzul pârâtului în admiterea cererii preliminare este efectuat
fără temei legale, contravine prevederilor legislației și este ilegal.
Prin încheierea din 30 noiembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul
Central, a fost atras în proces în calitate de terț Consiliul municipal Comrat
și Primarul mun. Comrat
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 19 aprilie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul
Central, s-a admis acțiunea în contencios administrativ depusă de Ecaterina
Terzi- Barladean și Piotr Barladean împotriva Direcției Generale de
dezvoltare economică și turism a UTA Găgăuzia, s-a anulat decizia comisiei
de privatizare fondului de locuințe Direcției Generale de dezvoltare
economică și turism a UTA Găgăuzia nr. 6 din 23 august 2022 în partea
stabilirii valorii estimative a locuințelor privatizate în mărime de 82058 lei,
s-a obligat Direcția Generală de dezvoltare economică și turism a UTA
Găgăuzia prin comisie de privatizare fondului de locuințe să emit actul
administrativ favorabil, prin care să fie stabilită valoarea estimativă a
apartamentul locativ nr. 11 situat în casă locativă la adresa mun. Comrat, str.
T. Șevcenco nr. 28, în conformitate cu metodica normativă de evaluare a
locuinței care urmează să fie privatizată, stabilită de art. art. 10-11 din Legea
privatizării fondului de locuințe.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 27 aprilie 2023, Consiliul municipal Comrat și Primarul mun.
Comrat au depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 19 aprilie 2023 a
Judecătoriei Comrat, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea
integrală a hotărârii din 19 aprilie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul Central
cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii, iar la 31 iulie 2023 au
depus cerere de apel motivată.
La 16 mai 2023, Direcției Generale de dezvoltare economică și turism
a UTA Găgăuzia a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 19 aprilie
3
2023 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, solicitând casarea integrală a
hotărârii din 19 aprilie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul Central cu
emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, s-a respins
cerere de apel a Consiliului municipal Comrat și primarului mun. Comrat,
precum și cererea de apel a Direcției Generale de Dezvoltare Economică și
Turism UTA Găgăuzia și comisiei pentru privatizarea fondului locativ UTA
Găgăuzia, depuse împotriva hotărârii judecătoriei Comrat sediul Central din
19 aprilie 2023 pe cauza în contencios administrativ a Ecaterinei Terzi-
Barladean și Piotr Barladean împotriva Direcției Generale de Dezvoltare
Economică și Turism UTA Găgăuzia, terț Consiliul municipal Comrat și
Primarul mun. Comrat privind la anularea actului administrative defavorabil
și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.
În motivarea soluției, instanța de apel reținând prevederile art. 2, art.
3, art. 10 alin. (3), art. 11, alin. (1) și (2) din Legea privatizării fondului de
locuințe, pct. 9 din Regulamentul comisiei pentru privatizarea fondului de
locuințe (anexa nr. 1 la Legea privatizării fondului de locuințe). A considerat
că, instanța în mod argumentat a ajuns la concluzia că determinarea costului
locuinței ce urmează a fi privatizată este competența comisiei de privatizarea
fondului locativ, iar costul se stabilește în conformitate cu metodica evaluării
costului locuinței ce urmează a fi privatizată.
A notat că, costul locuinței ce urmează a fi privatizată a fost determinat
nu de comisia pentru privatizarea fondului locativ în modul stabilit de lege,
ci prin decizia Consiliului municipal Comrat nr. 8/5 din 29 iulie 2022 și nu
în conformitate cu metodica normativă de evaluare a costului locuinței, ce
urmează a fi privatizată, ci reieșind din costul cadastral aplicabil în scopul
impozitării, care este mult mai mare decât cel al încăperii locative vizate în
caz dacă va fi determinat pentru privatizare în conformitate cu regulile de
estimare prevăzute de lege. Și prin urmare este ilegal și lezează reclamanții
în drepturile și interesele lor legitime.
Curtea de Apel Comrat nu a putut lua în considerație argumentele
apelanților Consiliul municipal Comrat și primarul mun. Comrat în privința
faptului, că apartamentul locativ nr. 11 amplasat în blocul locativ pe adresa
mun. Comrat, str. T. Șevcenco 28 nu se afla la bilanțul primăriei mun.
Comrat la situația din 1 ianuarie 1993, ci a fost acceptat la bilanț tocmai în
anul 2022. Și ei nu cunosc costul de bilanț inițial. De aceea cerințele
reclamanților privind indexarea și reevaluarea mijloacelor fixe în
conformitate cu coeficienții stabiliți la situația din 1 ianuarie 1993, întrucât
4
reclamanții nu au înaintat asemenea tip de pretenții precum „indexarea și
reevaluarea mijloacelor fixe în conformitate cu coeficienții stabiliți la situația
din 1 ianuarie 1993”, constă în obligarea organului de privatizare să
stabilească valoarea estimativă a apartamentului locativ în conformitate cu
metodica normativă de evaluare a costului locuinței ce urmează a fi
privatizată, stabilit de articolele 10-11 Legea privatizării fondului de
locuințe, adică în aplicarea cuvenită a prevederilor legislației ce ține de
determinarea costului bunului ce urmează a fi privatizat.
A subliniat că, sunt nefondate argumentele apelanților privind lipsa
anumitor date și indicatori necesari pentru efectuarea evaluării costului
apartamentului locativ în conformitate cu metodica normativă de evaluare a
costului locuinței ce urmează a fi privatizată, or, după cum rezultă din
materialele cauzei, apartamentul locativ nr. 11 este amplasat în blocul locativ
cu mai multe etaje pe adresa mun. Comrat, str. T. Șevcenco 28 în
componenta căruia intră 12 apartamente. Dintre 12 apartamente ale acestui
bloc 11 apartamente sunt privatizate în afară de apartamentul nr. 11 în care
locuiesc reclamanții. Apartamentul a fost privatizat în perioada anilor 1999-
2011.
În toate cazurile de privatizare ale apartamentelor determinarea valorii
estimative menționate mai sus a fost efectuată de organul de privatizare în
conformitate cu metodica normativă de evaluare a costului locuinței, ce
urmează a fi privatizată, stabilită de articolele 10-11 din Legea privatizării
fondului de locuințe.
Astfel a conchis că, există în întregime toate datele și toți indicatorii pentru
determinarea valorii estimative a apartamentului locativ în conformitate cu
metodica de evaluare a costului locuinței ce urmează a fi privatizată de la organul
de privatizare. Și nu este necesitate de ”indexare și reevaluare a mijloacelor fixe în
conformitate cu coeficienți, stabiliți la situația din 1 ianuarie 1993”.
Colegiul Curții de Apel Comrat a considerat că, apelanții eronat
interpretează prevederile legislației în vigoare, iar reieșind din prevederi legale
rezultă, că determinarea costului locuinței ce urmează a fi privatizată ține de
competența comisiei pentru privatizarea fondului locativ. Iar costul de determină
în conformitate cu metodica evaluării costului locuinței ce urmează a fi privatizată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 17 ianuarie 2024 și 18 ianuarie 2024, Direcției Generale de
dezvoltare economică și turism a UTA Găgăuzia a depus cerere de recurs
împotriva decizie din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, solicitând
anularea deciziei Curți de Apel Comrat din 23 noiembrie 2023.
5
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului indicat că, Curtea de Apel Comrat n-a luat în
seamă, că conform alin. (2) art. 11 al Legii privatizării fondului de locuințe
nr. 1324-XII din 10 martie1993, costul locuințelor se stabilește în baza
datelor inventarierii fondului de locuințe, înregistrate la birourile teritoriale
de inventariere tehnică, la organizațiile de exploatare a locuințelor și la
unitățile care au la balanță fond de locuințe, la data efectuării calculelor, cu
aplicarea coeficienților de indexare a valorii inițiale a fondului de locuințe în
conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 118 din 5 martie 1993.
Conform pct. 1 Hotărârii Guvernului nr.118 din 5 martie 1993 cu
privire la reevaluarea fondurilor fixe și corectarea rezultatelor evaluării
patrimoniului de stat în scopul privatizării Guvernul Republicii Moldova
hotărăște, întreprinderile, instituțiile și organizațiile din Republica Moldova,
independent de forma de proprietate, sânt obligate să încheie, până la 15 mai
1993 indexarea fondurilor fixe, conform datelor evidenței contabile și
situației de la 1 ianuarie 1993, până la 31 decembrie 1993 reevaluarea
fondurilor fixe conform datelor inventarierii de la 1 octombrie 1993, care vor
fi contabilizate.
Totodată indică că, conform pct. 4 Hotărârii Guvernului nr. 666 din 3
noiembrie 1993 cu privire la Metodologia determinării prețurilor unui metru
pătrat de suprafața totală supranormativă la privatizarea fondului de locuințe
este clar stabilit că preturile unui metru pătrat de suprafață totală
supranormativă se vor aplica în semestrul doi al anului 1993 la privatizarea
fondului de locuințe.
Hotărârile Guvernului nr.118 din 5 martie 1993 și nr. 666 din 3
noiembrie 93 au fost folosite în timpul privatizării fondului de locuințe,
ținând cont de diverse coeficienți la prețuri în ruble, dar conform Hotărârii
Guvernului nr. l din 24 noiembrie 1993 cu privire la introducerea monedei
naționale în Republica Moldova și Decretul Președintelui RM nr. 200 din 24
noiembrie 1993 cu privire la introducerea monedei naționale în Republica
Moldova începând cu ora 18.00, 2 decembrie 1993, leul (moldovenesc) este
considerat drept singurul mijloc legal de plată pe teritoriul Republicii
Moldova.
Conform alin. (l) art. 74 Legii RM cu privire la actele normative nr.
100 din 22 decembrie 2017, acțiunea actului normativ încetează dacă: actul
este abrogat; actul este declarat neconstituțional sau, după caz, ilegal prin
hotărâre definitivă a instanței competente; termenul de aplicare a actului a
expirat; actul s-a consumat; actul a devenit desuet.
6
Notează că, Curtea de Apel Comrat n-a luat în seamă, că Hotărârile
Guvernului nr. 118 din 5 martie 1993 și nr. 666 din 3 noiembrie 1993 deja s-
a consumat și au devenit desueți.
A subliniat că, Curtea de Apel Comrat n-a luat în seamă, că hotărârii
consiliului municipal Comrat nr. 8/5 din 29 iulie 2022 și nr. 9/4 din 5 august
2022 cu privire luării obiectelor imobiliare în bilanțul primăriei municipiului
Comrat valoarea contabilă reziduală pentru anul 2022 a apartamentului nr.
situată: Comrat, strada T. Șevcenco nr. 28 a fost de 82058,00 lei, la
stabilirea valorii estimative finale a locuințelor privatizate, comisia de
privatizare a locuințelor ia în considerare și art. 17 Legii privatizării fondului
de locuințe nr. 1324-XII din 10 martie 1993, care prevede o serie de
beneficii. În fișa de calcul al costului privatizării apartamentului nr. 11,
situată: Comrat, strada T. Șevcenco nr. 28 și în decizie nr. 06 din 23 august
2022 comisia de privatizare a locuințelor au constat și decis: la data 10 martie
1993 Ecaterina Terzi-Barladean are experiență de muncă 3 ani; Ecaterinei
Terzi-Barladean a transfera locuinței publice în proprietate privată, cod
9601212.156.01.011 apartamentului nr. 11, situată: Comrat, strada T.
Șevcenco nr. 28.
Deci, Direcția Generală de Dezvoltare Economică și turism a UTA
Găgăuzia prin comisia de privatizare a locuințelor, luând decizie nr. 06 din
23 august 2022 a pus în aplicare pe deplin deciziile Curtea Supremă de
Justiție a Republicii Moldova din 22 iunie 2022 dosar nr. 3ra-487/22, Curții
de Apel Comrat din 15 februarie 2022 dosar nr. 3a-90/2021, Judecătoriei
Comrat din 10 septembrie 2021 dosar nr. 3-35/2021 conform metodologiei
normativă a valorii inițiale a fondului de locuințe, supuse privatizării, în
conformitate cu art.10-11 Legii RM privatizării fondului de locuințe nr.
1324-XII din 10 martie1993.
Menționează că, Curtea de Apel Comrat n-a luat în seamă, că conform
art.7 Legii privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie
2006 realizarea competențelor lor, autoritățile administrației publice locale
dispun de autonomie, consfințită și garantată prin Constituția Republicii
Moldova, Carta Europeană a Autonomiei Locale și prin alte tratate la care
Republica Moldova este parte, dar conform lit. d) alin. (2) art.14 Legii
privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006
numai consiliul local administrează bunurile domeniului public și ale celui
privat ale satului (comunei), orașului (municipiului), dar Regulamentul
comisiei de privatizare a fondului de locuințe, aprobat prin anexa nr. 1 la
Legea privatizării fondului de locuințe nu acordă comisiei de privatizare a
7
locuințelor competente de verificare a legalității deciziilor autorităților
publice locale.
Crede că hotărârea Curții de Apel Comrat vizează drepturile Serviciul
Fiscal de Stat, care conform alin. 2) art. 1324 Codului fiscal nr. 1163-XIII
din 24.04.1997 administrează altor venituri la bugetul public național date în
competența sa. Astfel Curtea de Apel Comrat a comis o încălcare și nu a
implicat toate părțile interesate în cauză.
POZIȚIA PARTICIPANȚILOR LA PROCES
Prin referința depusă la 22 martie 2024, intinații Ecaterina Terzi-
Barladean și Barladean Piotr și reprezentatul acestora avocatul Jecov N.P au
solicitat respingerea recursului depus de Direcției Generale de dezvoltare
economică și turism a UTA Găgăuzia cu menținerea în vigoare a deciziei
Curții de Apel Comrat din 23 noiembrie 2023 și a hotărârii din 19 aprilie
2023 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.
Prin referința depusă 26 aprilie 2024, reprezentantul Consiliul
municipal Comrat și Primarul mun. Comrat, a solicita admiterea recursului,
casarea deciziei Curții de Apel Comrat din 23 noiembrie 2023.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
8
Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară
inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că la 7 decembrie 2023 recurentului a fost
notificată decizia motivată a instanței de apel, prin intermediul poștei
terestre, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei
(f. d 133).
Cererea de recurs a fost depusă la data de 17 ianuarie 2024. Astfel,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul
este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne
devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
9
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către
Curtea de Apel Comrat și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza
în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Direcția Generală de Dezvoltare economică și Turism a
UTA Găgăuzia, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în
cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel
Comrat, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există
aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
de Apel Comrat și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum
și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un
text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a
prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un
argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului
recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
10
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h)
din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Direcția Generală de Dezvoltare
economică și Turism a UTA Găgăuzia.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
11