3ra-928/24 — anularea actului administrativ normativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ normativ
- Temei legal
- Recursul este vadit neintemeiat. Art. 246 alin. 2 lit. h CA
3ra-928/24 — anularea actului administrativ normativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor depuse de Adunarea Populară a
Găgăuziei, Guvernatorul UTA Găgăuzia și Comitetul Executiv al Găgăuziei
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva
Adunării Populare a Găgăuziei (Gagauz Yeri), Guvernatorului (Bașkanului) UTA
Găgăuzia (Gagauz Yeri), Comitetului Executiv al Găgăuziei, persoana terță
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică cu privire la anularea
actului administrativ normativ
împotriva hotărârii din 31 octombrie 2024 a Curții de Apel Comrat
(Dosarul nr. 3ra-928/24
PIGD 2-23139913-01-3ra-12122024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.
Dezacordul recurenților cu hotărârea instanței de fond nu constituie un temei de casare a
ei.
Curtea de Apel Comrat – jud. A. Mironov, D. Fujenco, Ș. Starciuc
01 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Adunarea Populară a
Găgăuziei, Guvernatorul UTA Găgăuzia și Comitetul Executiv al Găgăuziei
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 29 septembrie 2023, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat s-
a adresat la Curtea de Apel Comrat cu acțiunea de contencios administrativ împotriva
Adunării Populare a Găgăuziei (Gagauz Yeri), Guvernatorului (Bașkanului) UTA
Găgăuzia (Gagauz Yeri) și Comitetului Executiv al Găgăuziei, persoana terță Agenția
Națională pentru Reglementare în Energetică solicitând:
- Anularea Legii UTA Găgăuzia nr. 45-XX/II din 17 iulie 2001 privind piața produselor
petroliere și a gazului lichefiat în UTA Găgăuzia;
- Anularea Hotărârii Comitetului Executiv al Găgăuziei nr. 40/5 din 16.12.2022 privind
aprobarea Regulamentului cu privire la eliberarea licențelor pentru exploatarea
depozitelor de produse petroliere și a stațiilor de alimentare cu produse petroliere și
gaze;
- Anularea Hotărârii Comitetului Executiv al Găgăuziei nr. 40/4 din 19.12.2022 privind
aprobarea Regulamentului cu privire la acordare de licențe pentru activitatea în
domeniul comercializării produselor petroliere și a gazului lichefiat;
- Anularea Hotărârii Comitetului Executiv al Găgăuziei nr. 40/6 din 19.12.2022 privind
aprobarea comisiei pentru acordare de licențe pentru activitate în domeniul
comercializării produselor petroliere și a gazului lichefiat, exploatării depozitelor de
produse petroliere și a stațiilor de alimentare cu produse petroliere și gaze (f.d. 1-7).
În motivarea acțiunii reclamantul a informat că aceste acte sunt ilegale,
deoarece au fost adoptate cu încălcarea legislației RM. Or, în cadrul controlului
asupra legalității Hotărârilor contestate Oficiul a constatat că, Comitetul Executiv
al Găgăuziei la adoptarea acestor acte a făcut referire la articole dintr-un șir de
acte normative, precum și la Legea locală UTA Găgăuzia nr. 45-XX/II din 17 iulie
2001 privind piața produselor petroliere și a gazului lichefiat UTA Găgăuzia.
Această Lege locală reglementează nemijlocit raporturi la piața produselor
petroliere și a gazului lichefiat în UTA Găgăuzia, stabilind inclusiv împuterniciri
pentru eliberare de către Direcția generală de construcții și infrastructură UTA
Găgăuzia a licențelor pentru activitate în domeniul vânzării produselor petroliere
și a gazului lichefiat.
La momentul adoptării Legii locale UTA Găgăuzia nr. 45-XX/II din 17
iulie 2001 privind piața produselor petroliere și a gazului lichefiat UTA Găgăuzia
în Republica Moldova acționa Legea RM nr. 332 din 26.03.1999 privind
acordarea de licențe pentru unele genuri de activitate, care a fost abrogată la
2
06.03.2002, în legătură cu punere în aplicare a Legii RM nr. 451-XV din
30.07.2001 privind reglementare prin licențiere a activității de întreprinzător.
În conformitate cu art. 9 alineatele (1) și (2) din Legea privind acordarea de
licențe pentru unele genuri de activitate nr. 332 din 26 martie 1999, care a fost
abrogată la 06.03.2022, era prevăzut că dreptul de a acorda licențe îl au
ministerele, departamentele, alte autorități ale administrației publice pentru
genurile de activitate prevăzute în anexa nr.2. În anexa nr. 2 este indicată lista
întreagă de licențe eliberate în acel timp, precum și ale organelor împuterniciți de
a elibera licențe corespunzătoare.
Totodată, reclamantul a reținut că, Comitetul Executiv al Găgăuziei
(Gagauz Yeri) sau Direcția generală de construcții și infrastructură UTA
Găgăuzia, ca organ împuternicit, nu este reflectat în ea.
Subsecvent, reclamantul a prezentat un tabel, în care se arată mai multe
discrepanțe semnificative între legea locală a UTA Găgăuzia și legea adoptată de
Parlamentul Republicii Moldova.
Așadar, reclamantul a afirmat că Legea locală UTA Găgăuzia nr. 45-XX/II
din 17 iulie 2000 încalcă normele Legii RM nr. 461/30.07.2001 privind piața
produselor petroliere.
În acest sens, reclamantul a făcut trimitere la hotărârea Curții de Apel
Comrat din 12.07.2022 emisă pe cauza 3-20/21 (2-2113089-06-3-28072021-1),
prin care s-a anulat ca ilegală Legea UTA Găgăuzia nr. 15-IX/II din 07.07.2000
privind acordarea de licențe pentru unele genuri de activitate pe teritoriul
Găgăuziei (Gagauz Yeri)” din motiv că contravenea prevederilor actelor
legislative, ce au putere juridică superioară.
Reclamantul a concluzionat că adoptarea de către Adunarea Populară a
Găgăuziei și Comitetul Executiv a actelor administrative normative locale
urmează a fi efectuată în conformitate cu unicul sistem de drept, ce constituie
rezultatul supremației aplicării dreptului pe întreg teritoriu al RM.
Mai mult, reclamantul consideră că, odată cu punerea în aplicare a normelor
actelor contestate ale Adunării Populare a Găgăuziei și Comitetului Executiv al
Găgăuziei au fost create premise de coliziune între actele normative, ce au putere
juridică diferită, care urmează a fi înlăturate.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Curții de Apel Comrat din 31 octombrie 2024 s-a admis
acțiunea și s-a anulat:
- Legea UTA Găgăuzia nr. 45-XX/II din 17 iulie 2001 privind comercializarea produselor
petroliere și a gazului lichefiat UTA Găgăuzia;
- Hotărârea Comitetului Executiv al Găgăuziei nr. 40/5 din 16.12.2022 privind aprobarea
Regulamentului cu privire la eliberarea licențelor pentru exploatarea depozitelor de
produse petroliere și a stațiilor de alimentare cu produse petroliere și gaze;
3
- Hotărârea Comitetului Executiv al Găgăuziei nr. 40/4 din 19.12.2022 privind aprobarea
Regulamentului cu privire la acordare de licențe pentru activitate în domeniul
comercializării produselor petroliere și a gazului lichefiat;
- Hotărârea Comitetului Executiv al Găgăuziei nr. 40/6 din 19.12.2022 privind aprobarea
comisiei pentru acordare de licențe pentru activitate în domeniul comercializării
produselor petroliere și a gazului lichefiat, exploatării depozitelor de produse petroliere
și a stațiilor de alimentare cu produse petroliere și gaze;
Pentru adoptarea unei astfel de soluții, prima instanța s-a condus de
prevederile art. 20, art. 66 lit. a), r), art. 107 alin. (1), (2), art. 111 alin. (1)–(3) din
Constituție, art. 2, art. 7, art. 12 alin. (1), (2), (6) din Legea nr. 344 din 23.12.1994
privind statutul juridic al Găgăuziei (Gagauz Yeri), art. 3 alin. (1), (3), art. 6, art.
7 alin. (1), (2), (3), art. 9 alin. (1), art. 17 din Legea nr. 100 din 22.12.2017 cu
privire la actele normative.
Astfel, instanța de fond a reținut că, la 17 iulie 2001 a fost adoptată Legea
UTA Găgăuzia nr. 45-XX/II privind comercializarea produselor petroliere și a
gazului lichefiat UTA Găgăuzia (f.d. 8-11, vol. I).
La 16 decembrie 2022 Comitetul Executiv al Găgăuziei a adoptat
Hotărârea nr. 40/5 privind aprobarea Regulamentului cu privire la eliberarea
licențelor pentru exploatarea depozitelor de produse petroliere și a stațiilor de
alimentare cu produse petroliere și gaze (f.d. 14-15, vol. I).
La 19 decembrie 2022 Comitetul Executiv al Găgăuziei a adoptat
Hotărârea nr. 40/4 privind aprobarea Regulamentului cu privire la acordare de
licențe pentru activitate în domeniul comercializării produselor petroliere și a
gazului lichefiat (f.d. 12-13, vol. I).
La 19 decembrie 2022 Comitetul Executiv al Găgăuziei a adoptat
Hotărârea nr. 40/6 privind aprobarea comisiei pentru acordare de licențe pentru
activitate în domeniul comercializării produselor petroliere și a gazului lichefiat,
exploatării depozitelor de produse petroliere și a stațiilor de alimentare cu
produse petroliere și gaze (f.d. 16, vol. I).
În această ordine de idei, instanța de fond a remarcat că legea contestată -
Legea UTA Găgăuzia nr. 45-XX/II privind comercializarea produselor petroliere
și a gazului lichefiat UTA Găgăuzia - reglementează nemijlocit raporturile pe
piața produselor petroliere și a gazelor lichefiate din UTA Găgăuzia, inclusiv
stabilirea de împuterniciri de eliberare a licențelor de către Direcția Generală de
Construcții și Infrastructură UTA Găgăuzia pentru activitățile în domeniul
comercializării produselor petroliere și a gazelor lichefiate.
Iar, din conținutul Hotărârii Comitetului Executiv al Găgăuziei nr. 40/5
din 16.12.2022, Hotărârii Comitetului Executiv al Găgăuziei nr. 40/4 din
19.12.2022 și a Hotărârii Comitetului Executiv al Găgăuziei nr. 40/6 din
19.12.2022 rezultă că în calitate de temeiuri de drept pentru adoptarea acestora,
Comitetul Executiv al Găgăuziei pe lângă alte acte normative, s-a bazat pe Legea
4
locală UTA Găgăuzia nr. 45-XX/II din 17 iulie 2001 privind comercializarea
produselor petroliere și a gazului lichefiat UTA Găgăuzia.
Cu toate acestea, instanța de fond a menționat că, raporturile juridice în
domeniul produselor petroliere și a gazelor lichefiate, precum și licențierea acestei
activități sunt reglementate prin Legea Republicii Moldova nr. 461 din 30.07.2001
privind piața produselor petroliere, Legea Republicii Moldova nr. 451-XV din
30.07.2001 privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător,
Legea Republicii Moldova nr. 108 din 27.05.2016 cu privire la gazele naturale.
Astfel, acest domeniu al raporturilor juridice este reglementat la nivel
național, iar adoptarea de către Adunarea Populară a Găgăuziei a actelor
contestate s-a efectuat prin derogare de la cerințele legilor specificate ale
Parlamentului Republicii Moldova, inclusiv ale Legii Republicii Moldova nr. 332
din 26.03.1999 privind acordarea de licențe pentru unele genuri de activitate, în
vigoare la data adoptării Legii locale, și fără aducerea acesteia în conformitate cu
legislația Republicii Moldova.
De asemenea, discutând Legea UTA Găgăuzia nr. 45-XX/II din 17 iulie
2001 privind comercializarea produselor petroliere și a gazului lichefiat UTA
Găgăuzia și Legea Republicii Moldova nr. 461 din 30.07.2001 privind piața
produselor petroliere, instanța de fond a constatat că aceste legi în esență
reglementează raporturi juridice similare și conțin divergențe esențiale.
Instanța de fond a descris aceste divergențe printre care, art. 1 din Legea
Republicii Moldova nr. 461/30.07.2001 privind piața produselor petroliere care
prevede că, participant la piața produselor petroliere - importatorul,
transportatorul, depozitarul, vînzătorul cu amănuntul și consumatorul de produse
petroliere. Importator – participant la piața produselor petroliere, care importă
produse petroliere, fapt consemnat la trecerea frontierei vamale a Republicii
Moldova, care le depozitează și le comercializează cu ridicata. Consumator
special – consumator al cărui mod de asigurare cu produse petroliere se stabilește
și prin acte normative speciale. Autorizație de import al motorinei – act permisiv,
eliberat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, care confirmă
dreptul producătorului agricol, înregistrat ca persoană juridică, de a efectua import
de motorină pentru consum propriu în calitate de carburant pentru utilaj, transport
sau tehnică agricolă, utilizate nemijlocit în activitatea agrară. Clauză suplimentară
a licenței – condiție specială prevăzută de lege, inclusă în licență, care stipulează
obligațiile titularului ei.
În comparație cu art. 1 din Legea locală a UTA Găgăuzia nr. 45-XX/II din
17 iulie 2001 privind comercializarea produselor petroliere și a gazului lichefiat
UTA Găgăuzia, care specifică că, participant la piața produselor petroliere și a
gazelor lichefiate - importator, vânzător cu ridicata, vânzător cu amănuntul,
transportator și consumator de produse petroliere și gaze lichefiate. Importator -
participant la piața de produse petroliere și a gazelor lichefiate din Găgăuzia și
5
Moldova, care are dreptul de a importa produse petroliere și gaze lichefiate și care
introduce în circulație economică produse petroliere și gaze lichefiate după
finalizarea procedurilor vamale. Licențiere - determinarea de drepturi și obligații,
a condițiilor speciale pentru un agent economic dacă există capacități tehnice de
import, comerț cu ridicata și cu amănuntul a principalelor tipuri de produse
petroliere și gaze lichefiate, de exploatare a transportului specializat, precum și de
exploatare a depozitelor de produse petroliere și a stațiilor de alimentare. Ca
urmare s-a constatat că lipsesc noțiunile de consumator special și autorizație de
import al motorinei.
Art. 6 alin. (1), (2) din Legea Republici Moldova nr. 461/30.07.2001
privind piața produselor petroliere, potrivit cărui, reglementarea de stat a pieței
produselor petroliere este prerogativa Agenției Naționale pentru Reglementare în
Energetică (denumită în continuare Agenție). Inițierea, desfășurarea, lichidarea și
controlul activității de întreprinzător în domeniul produselor petroliere se stabilesc
prin legi. Agenția promovează politica unitară a statului pe piața produselor
petroliere prin licențierea, reglementarea și controlul activității participanților la
această piață în conformitate cu prezenta lege și cu alte acte normative”.
Cu art. 6 din Legea UTA Găgăuzia nr. 45-XX/II din 17 iulie 2001 privind
comercializarea produselor petroliere și a gazului lichefiat UTA Găgăuzia care
stabilește că, reglementarea activității pe piața produselor petroliere și a gazelor
lichefiate. Comitetul Executiv al Găgăuziei, prin Direcția Generală Construcții și
Infrastructură UTA Găgăuzia, promovează o politică unitară pe piața produselor
petroliere și a gazelor lichefiate ale autonomiei prin eliberare de licențe, indiferent
de reglementarea de stat și controlul activității participanților la piața produselor
petroliere și a gazelor lichefiate, în conformitate cu prezenta lege și alte acte
normative.
Cât privește prevederile art.20 din Legea Republicii Moldova nr. 461 din
30.07.2021 privind piața produselor petroliere care reglementează eliberarea și
retragerea autorizației de import al motorinei, în Legea locală vizată lipsesc
asemenea prevederi.
În asemenea circumstanțe, instanța de fond a constatat că, normele Legii
locale a UTA Găgăuzia încalcă normele Legii Republicii Moldova nr.
461/30.07.2001 privind piața produselor petroliere.
Cu referire la argumentele Guvernatorului (Bașkanului), ale Comitetului
Executiv al Găgăuziei, precum și ale reprezentantului Adunării Populare a
Găgăuziei aduse în calitate de temei pentru respingerea pretențiilor în acțiune,
instanța de fond a notat că, nu poate fi de acord cu privire la faptul că în cadrul
adoptării legilor și a hotărârilor contestate, Comitetul Executiv al Găgăuziei și
Adunarea Populară a Găgăuziei au respectat toate normele procesuale, prevăzute
de legislația locală și de stat, deoarece în cadrul examinării cauzei a fost veridic
6
stabilit că actele administrative indicate au fost adoptate cu încălcarea cerințelor
legislației în vigoare a Republicii Moldova.
De asemenea, instanța de fond consideră nefondat argumentul
reprezentantul pârâtului Adunării Populare a Găgăuziei, de a se baza pe hotărârea
instanței de contencios administrativ Comrat, emisă în cadrul examinării unei
acțiuni de control normativ, în care se pretinde că instanța de judecată s-a
pronunțat expres referitor la competența Adunării Populare a Găgăuziei în cadrul
emiterii actelor normative. În acest sens, instanța de fond a menționat că art. 12
din Codul de procedură civilă, nu prevede ca izvor de drept precedentul judiciar,
adică precedentul de drept nu se aplică în Republica Moldova, iar hotărârea
judecătorească menționată nu are nicio legătură cu acest caz.
La fel, instanța de fond bazându-se pe circumstanțele cauzei a apreciat ca
neîntemeiat argumentul reprezentantului Adunării Populare a Găgăuziei cu
privire la faptul că această lege se aplică doar pe teritoriul Autonomiei Găgăuziei
și a fost adoptată într-un anumit scop, care stabilește temeiurile juridice,
organizatorice și economice ale activității participanților la piața de produse
petroliere pe teritoriul UTA Găgăuzia.
În concluzie, Curtea de Apel Comrat a subliniat că Adunarea Populară a
Găgăuziei la adoptarea actelor administrative normative locale trebuie să țină cont
de sistemul unic de drept, care este rezultatul supremației aplicabilității legii pe
întreg teritoriul Republicii Moldova.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 15 noiembrie 2024, Adunarea Populară a Găgăuziei, reprezentată de
președintele Constantinov Dmitri a depus recurs împotriva hotărârii din 31
octombrie 2024 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea acestuia, casarea
integrală a hotărârii cu emiterea unei hotărâri noi prin care să fie respinsă acțiunea.
Ulterior, pe 05 decembrie 2024, prin intermediul oficiului poștal Adunarea
Populară a Găgăuziei și-a completat motivele recursului.
Pe 18 decembrie 2024, prin intermediul oficiului poștal Guvernatorul și
Comitetul Executiv al UTA Găgăuzia reprezentanți de Sobor Andrei au depus
recurs împotriva hotărârii din 31 octombrie 2024 a Curții de Apel Comrat,
solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii cu emiterea unei
hotărâri noi prin care să fie respinsă acțiunea.
ARGUMENTELE RECURSURILOR
Adunarea Populară a Găgăuziei, reprezentată de președintele
Constantinov Dmitri consideră că soluția Curții de Apel Chișinău este
neîntemeiată, deoarece se bazează pe o apreciere incorectă a circumstanțelor de
fapt ale cauzei și pe o apreciere incorectă a probelor prezentate.
7
În acest sens, recurenta a invocat că, a adoptat Legea nr. 45-XX/II din 17
iulie 2001 privind piața produselor petroliere și a gazului lichefiat a UTA
Găgăuzia în baza dreptului stabilit de art. 17 alin. (1) din Legea nr. 100 din
22.12.2018 cu privire la actele normative.
Recurenta a subliniat că, Legea nr. 45-XX/II din 17 iulie 2001 se aplică pe
teritoriul Autonomiei Găgăuziei și a fost adoptată într-un scop specific, care
stabilește baza juridică, organizatorică și economică pentru activitatea
participanților la piața produselor petroliere pe teritoriul UTA Găgăuzia.
Astfel, recurenta a menționat că a adoptat legea contestată în limitele
competenței sale și în raport cu teritoriul aflat sub jurisdicția sa.
Mai mult, recurentă consideră că actele normative contestate nu contravin
Constituției RM și normelor ierarhiei superioare, fiind adoptate în limitele
împuternicirilor acordate prin Legea nr. 344 din 23.12.1994 privind statutul
juridic special al Găgăuziei și Regulamentul Găgăuziei.
Guvernatorul și Comitetul Executiv al UTA Găgăuzia reprezentanți de
Sobor Andrei prin recursul declarat au invocat că instanța de fond nu a luat în
considerare faptul că Legea nr. 45 –XX/II din 17 iulie 2001 cu privire la piața
produselor petroliere și gazelor lichefiate din UTA Găgăuzia nu încalcă
prevederile legislației naționale, dar în conformitate cu Constituția RM o
completează. Astfel, Legea contestată se aplică doar pe teritoriul Găgăuziei, iar
principalele discrepanțe cu legislația națională se referă în esență doar la subiectul
care eliberează autorizațiile. Deci, potrivit recurenților este evident că se încălca
competențele Găgăuziei, în acest sens, invocând art. 25 din Legea nr. 344 din
23.12.1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei.
POZIȚIA TERȚULUI
La data de 15 ianuarie 2025, Agenția Națională pentru Reglementare în
Energetică a depus referință, solicitând să fie respinse recursurile ca fiind
inadmisibile și vădit neîntemeiate.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
8
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că hotărârea instanței de fond a fost comunicată
recurenților prin intermediul oficiului poștal la data de 18 noiembrie 2024, fapt
confirmat prin avizele de recepție a corespondenței anexate la filele dosarului 49-
52, volumul II.
Adunarea Populară a Găgăuziei, reprezentată de președintele Constantinov
Dmitri a depus recursul împotriva hotărârii din 31 octombrie 2024 a Curții de
Apel Comrat la 15 noiembrie 2024. Ulterior, pe 05 decembrie 2024, prin
intermediul oficiului poștal și-a completat motivele recursului.
Guvernatorul și Comitetul Executiv al UTA Găgăuzia reprezentanți de
Sobor Andrei (prin procura nr. 02 din 02 ianuarie 2024 și valabilă până la 31 decembrie 2024)
la data de 18 decembrie 2024, prin intermediul oficiului poștal au depus recursul
împotriva hotărârii din 31 octombrie 2024 a Curții de Apel Comrat.
Astfel, ținând cont de faptul că potrivit art. 245 din Codul administrativ,
termenul de două luni pentru depunerea recursului a expirat la 20 ianuarie 2025
(ziua imediat lucrătoare), recursurile sunt depuse în termen.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile
9
Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil,
bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al
recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de
Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a
erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
În acest caz, instanța de recurs atestă că, în recurs Adunarea Populară a
Găgăuziei, Guvernatorul UTA Găgăuzia și Comitetul Executiv al Găgăuziei nu
au indicat în mod expres nici un temei de admisibilitate a recursului capabil să
ofere îndreptarea situației, să posede puterea de a corecta starea de lucruri,
conform jurisprudenței CEDO.
Criticile din recurs se limitează doar la dezacordul recurenților cu hotărârea
pronunțată de Curtea de Apel Comrat, pe când motivarea recursului trebuie să se
refere la circumstanțele care să reziste testului și filtrului de admisibilitate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale
atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea
aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios
administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în
concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea
hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],
2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,
care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea
hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale
10
unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO
Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).
În circumstanțele menționate, instanța de recurs ajunge la concluzia de a
declara inadmisibile recursurile depuse de către Adunarea Populară a Găgăuziei,
Guvernatorul UTA Găgăuzia și Comitetul Executiv al Găgăuziei.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibile recursurile depuse de Adunarea Populară a Găgăuziei,
Guvernatorul UTA Găgăuzia și Comitetul Executiv al Găgăuziei.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
11