3r-12/24 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-12/24

2-23139913-01-3r-15012024

Prima instanță: Curtea de Apel Comrat (A. Mironov, D. Fujenco, Ș. Starciuc)

Î N C H E I E R E

14 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Aliona Miron

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul depus de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării

Populare al UTA Găgăuzia, Bașcanul Găgăuziei și Comitetul Executiv al UTA

Găgăuzia, terț Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică cu privire la

anularea actelor administrativ,

împotriva încheierii din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă :

La 29 septembrie 2023, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Adunării Populare a Găgăuziei, Bașcanul

Găgăuziei, Comitetul Executiv al Găgăuziei, terț Agenția Națională pentru

Reglementare în Energetică cu privire la anularea actelor administrativ.

În ședința de judecată din 05.12.2023, reprezentantul Bașcanului Găgăuziei și

Comitetului Executiv al Găgăuziei, a depus cerere privind atragerea în proces în

calitate de terț de partea sa, Direcția generală de construcții și infrastructură a

Găgăuziei.

Prin încheierea din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, a fost respinsă

ca fiind neîntemeiată cererea reprezentantului Bașcanului Găgăuziei și Comitetului

Executiv al Găgăuziei privind atragerea în proces în calitate de terț de partea sa

Direcția generală de construcții și infrastructură a Găgăuziei.

La 29 decembrie 2023, reprezentantul Bașcanului Găgăuziei și Comitetului

Executiv al Găgăuziei a depus recurs împotriva încheierii din 05 decembrie 2023 a

Curții de Apel Comrat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii

contestate, cu adoptarea unei noi încheieri privind admiterea cererii.

1

Studiind cererea de recurs depusă de reprezentantul Bașcanului Găgăuziei și

Comitetului Executiv al Găgăuziei, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a amâna examinarea acestuia, acordând recurenților un

termen pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite la depunerea cererii de recurs, din

următoarele considerente.

Instanța de recurs învederează că în conformitate cu art. 241 alin. (3) din Codul

administrativ, pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. La rândul lor, prevederile art. 233 din cap. III din cartea a

treia din Codul administrativ reglementează condițiile de formă și conținut față de

cererea de apel și prin urmare față de cererea de recurs.

Totodată, art. 231 alin. (2) din cap. III din cartea a treia din Codul administrativ

stipulează că pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În corespundere cu art. 213 din Codul administrativ, în cazul în care cererea de

chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) și (2) și ale art. 212

alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea

neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.

Instanța de recurs observă că, în condițiile speței, recursul depus de

reprezentantul Bașcanului Găgăuziei și Comitetului Executiv al Găgăuziei împotriva

încheierii din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, fiind redactat într-o altă

limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără a fi anexată traducerea

acestuia în limba de stat.

În conformitate cu art. 241 alin. (3) din Codul administrativ, pentru contestarea

cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art. 233, din cap. III din cartea a treia din Codul

administrativ indică forma și conținutul cererii de apel, și anume, cererea de apel

trebuie să conțină datele prevăzute la art. 211, alin. (1) lit. a)–d) și să indice hotărârea

care se contestă cu apel. Cererea de apel se semnează de apelant sau de

reprezentantul lui legal ori împuternicit. Cererea de apel poate cuprinde și alte date

importante pentru soluționarea cauzei, precum și demersurile apelantului.

Astfel, art. 213 din Codul administrativ reglementează că în cazul când cererea

de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) și (2) și ale

art.212 alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea

neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.

În această ordine de idei, în conformitate cu dispozițiile art. 26 din Codul

administrativ, limba de procedură în fața autorităților publice și a instanțelor de

judecată competente este cea prevăzută de legislație.

În lumina celor indicate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reiterează că unul din principiile fundamentale ale procesului civil și penal este

principiul limbii oficiale de procedură, care este consacrat în art. 118 din Constituție,

art. 24 din Codul de procedură civilă, art. 16 din Codul de procedură penală și art. 9

din Legea cu privire la organizarea judecătorească.

2

Prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare pentru asigurarea

respectării drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în condițiile

egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și incorporate

în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale, Pactul

internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția pentru apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care nu impun condiții privind

limba în care se desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară

în limba națională a statului.

Conform art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este limba

română, funcționînd pe baza grafiei latine.

Caracterul oficial al limbii instituie, obligativitatea utilizării acesteia în

raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă fiind redactate și aduse

la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului.

Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba moldovenească. Astfel, cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat

au dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în

ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora.

Totodată, dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale

desfășurate în fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta în

instanță acte de procedură sau alte cereri în această limbă.

În aceste condiții, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează că în cazul când cererea de recurs este redactată într-o altă limbă

decât limba de stat, justițiabilului i se va indica acest neajuns și i se va acorda un

termen pentru înlăturarea acestuia. Dacă cererea de recurs se va perfecta în limba de

stat sau va fi însoțită de o traducere oficială a textului acesteia, atunci se va considera

depusă la data inițială.

Totodată, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor

înaintate instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba

de stat din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanților la proces să ia cunoștință de

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când

nu cunosc limba de stat.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs depusă

de către reprezentantul Bașcanului Găgăuziei și Comitetului Executiv al Găgăuziei

împotriva încheierii din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, este redactată

într-o altă limbă decât limba oficială a procesului și nu este însoțită de traducere, în

conformitate cu prevederile art. 26 și art.213 din Codului administrativ, art. 208 din

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va

acorda termen reprezentantului Bașcanului Găgăuziei și Comitetului Executiv al

Găgăuziei împotriva încheierii din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat,

pentru prezentarea recursului tradus în limba de stat, până la data de 01 martie 2024.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

necesar a-i explica reprezentantului Bașcanului Găgăuziei și Comitetului Executiv al

Găgăuziei că, în cazul neînlăturării neajunsului constatat de instanță la depunerea

3

cererii de recurs, în temeiul art. 243, alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, recursul

va fi declarat inadmisibil.

Conform art. 26, art. 230, art. 241 alin. (3), art. 233 alin. (1) și art. 235 din Codul

administrativ și în conformitate cu art. 208 din Codul de procedură civilă, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se acordă recurenților Bașcanului Găgăuziei și Comitetului Executiv al

Găgăuziei termen până la data de 01 martie 2024, pentru prezentarea la Curtea

Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareș, nr. 18) a recursului

tradus în limba de stat, depus împotriva încheierii din 05 decembrie 2023 a Curții de

Apel Comrat.

Se amână examinarea recursului depus de reprezentantul Bașcanului Găgăuziei

și Comitetului Executiv al Găgăuziei împotriva încheierii din 05 decembrie 2023 a

Curții de Apel Comrat, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat

împotriva Adunării Populare al UTA Găgăuzia, Bașcanul Găgăuziei și Comitetul

Executiv al UTA Găgăuzia, terț Agenția Națională pentru Reglementare în

Energetică cu privire la anularea actelor administrativ, pentru data de 06 martie 2024.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Aliona Miron

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

4