3ra-751/23 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-751/23 2-22105293-01-3ra-13072023 prima instanță: Curtea de Apel Comrat (A. Mironov, L. Caraianu, D. Fujenco) Î N C H E I E R E 27 martie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată în componența: Președinte, judecătorul Stela Procopcoic Judecători: Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursurilor depuse de către Andrei Bubnov, reprezentat de avocatul Ion Cerga, Guvernatorul (Bașcanul) Găgăuziei, reprezentat de Andrei Sobor, de către Adunarea Populară a Găgăuziei, reprezentat de Anatolie Cara și de către Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia, în persoana conducătorului Natalia Ciuvaliscaia, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare a Găgăuziei, Guvernatorului (Bașcanului) UTA Găgăuzia, terți Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia, Bubnov Andrei privind anularea actelor administrative, împotriva hotărârii din 11 mai 2023 a Curții de Apel Comrat, c o n s t a t ă : La 21 iulie 2022 Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat s-a adresat cu acțiune în contencios administrativ împotriva Adunării Populare a Găgăuziei, Guvernatorului (Bașkanului) UTA Găgăuzia, terți Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia,

Bubnov Andrei Vasile privind anularea Hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr.64-V/VII din 06 iunie 2022 cu privire la Legea UTA Găgăuzia „Cu privire la parcul pentru tehnologia informației al Găgăuziei”, Legii locale a UTA Găgăuzia nr. 13-V/VII din 06 iunie 2022 „Cu privire la parcul pentru tehnologia informației al Găgăuziei”, Hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr. 80-VI/II din 06 iulie 2022 „Cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informației al Găgăuziei „Gagauziya IT park””. Prin hotărârea din 11 mai 2023 a Curții de Apel Comrat acțiunea a fost admisă.

S- au anulat ca ilegale Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 64-V/VII din 06 iunie 2022 cu privire la Legea UTA Găgăuzia „Cu privire la parcul pentru tehnologia informației al Găgăuziei”, Legea locală a UTA Găgăuzia nr. 13-V/VII din 06 iunie 2022 „Cu privire la parcul pentru tehnologia informației al Găgăuziei”, Hotărârea 1 Adunării Populare a Găgăuziei nr. 80-VI/II din 06.07.2022 „Cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informației al Găgăuziei „Gagauziya IT park”. La 17 mai 2023 Andrei Bubnov, reprezentat de avocatul Ion Cerga, a declarat recurs împotriva hotărârii din 11 mai 2023 a Curții de Apel Comrat, iar la 18 august 2023 a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

La 08 iunie 2023 Guvernatorul (Bașcanul) Găgăuziei, reprezentat de Andrei Sobor, la 09 iunie 2023 Adunarea Populară a Găgăuziei, reprezentată de Anatolie Cara și Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia, în persoana conducătorului Natalia Ciuvaliscaia, au depus recursuri împotriva hotărârii din 11 mai 2023 a Curții de Apel Comrat, fiind redactate în limba rusă. Studiind cererile de recurs, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a amâna examinarea acestora, acordând recurenților Guvernatorului (Bașcanul) Găgăuziei, reprezentat de Andrei Sobor, Adunării Populare a Găgăuziei, reprezentat de Anatolie Cara și Direcției Generale de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia, în persoana conducătorului Natalia Ciuvaliscaia, termen pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite la depunerea cererilor recurs, din următoarele considerente.

Conform art.244 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul său, prevederile art. 234 din cap. III din cartea a treia din Codul administrativ reglementează actele care se anexează la cererea de apel și prin urmare la cererea de recurs. Conform art. 233 alin. (2) din Codul administrativ, cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit. În înțelesul dispozițiilor coroborate ale art. 244 alin. (2) și art. 234 alin. (1) din Codul administrativ, la cererea de recurs se anexează documentele prevăzute la art.212 alin.(1) lit. c) și anume documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau împuternicit.

Conform art. 235 coroborat cu art. 244 alin. (2) din Codul administrativ, dacă cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1), judecătorul stabilește recurentului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de recurs se consideră depusă la data inițială. Potrivit art. 204 din Codul administrativ, părți în procedura de contencios administrativ pot fi persoanele fizice sau juridice și autoritățile publice în sensul art.7. Conform art. 45 alin. (4) Cod administartiv, autoritățile publice acționează prin intermediul conducătorilor sau al reprezentanților. Potrivit art. 46 alin.(1)-(2) din Codul administrativ, în procedura administrativă participanții pot fi reprezentați de o persoană împuternicită.

Împuternicirile reprezentantului se consemnează în procură (semnată olograf sau prin semnătura electronică) sau în împuternicirea de reprezentare în baza semnăturii electronice create în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice (în continuare – împuternicire în baza semnăturii electronice). În măsura în care din conținutul procurii sau al împuternicirii în baza semnăturii electronice nu rezultă 2 altceva, acestea conferă împuterniciri pentru toate acțiunile procedurale ce țin de procedura administrativă. La solicitare, reprezentantul împuternicit prezintă procura sau împuternicirea în baza semnăturii electronice. Valabilitatea procurii este reglementată de Codul civil.

În corespundere cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. În conformitate cu art. 75 alin. (2-4) din Codul de procedură civilă, procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari. Conducătorul organizației își confirmă împuternicirile prin documentele prezentate în judecată ce atestă funcția sau calitatea lui de serviciu ori, după caz, prin actele de constituire.

Art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevede că împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Totodată, referitor la procedeul de confirmare a împuternicirilor speciale de reprezentare în instanța de judecată, enumerate la art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs menționează că acestea urmează a fi prevăzute expres, sub sancțiunea nulității, în documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau împuternicit.

Având în vedere circumstanțele și prevederile legale enunțate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că la depunerea cererilor de recurs împotriva deciziei din 11 mai 2023 a Curții de Apel Comrat, reprezentantul Adunării Populare a Găgăuziei, în bază de procură Cara Anatolie, precum și reprezentantul Direcției Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia, în persoana conducătorului Natalia Ciuvaliscaia, nu au respectat cerințele stabilite de Codul administrativ și Codul de procedură civilă și nu a prezentat documentul, care ar confirma împuternicirile lor, de a semna și depune cerere de recurs în interesele clientului său. Or, procura nr. 153-03/1-13 din 17 mai 2022 ce ar confirma împuternicirea de reprezentarea a lui Anatolie Cara, anexată la materialele dosarului (f.d.

11 vol. 1) este expirată. Totodată, la materialele dosarului lipsește documentul ce atestă funcția Nataliei Ciuvaliscaia de conducător al Direcției Generală de Dezvoltare Economică și Turism a 3 UTA Găgăuzia, care să-i acorde dreptul de a reprezenta interesele Direcției Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia și de a depune recurs. În aceste condiții, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, prin prisma dispozițiilor art. 235 în coroborare cu art. 244 alin. (2) din Codul administrativ, notează că în cazul în care la cererea de recurs nu sunt anexate documente ce confirmă împuternicirile de reprezentare în instanța de recurs, recurentului și reprezentantului acestuia i se va indica acest neajuns și li se va acorda un termen pentru înlăturarea acestuia, prin prezentarea documentului, care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau împuternicit de a semna și depune cererea de recurs în instanța de recurs.

La rândul său, prevederile art.233 din cap.III din cartea a treia din Codul administrativ, reglementează condițiile de formă și de conținut față de cererea de apel și prin urmare față de cererea de recurs. Totodată, art.231 alin.(2) din cap.III din cartea a treia din Codul administrativ, stipulează că pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap.II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. În corespundere cu art.213 din Codul administrativ, dacă cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art.211 alin.(1) și (2) și ale art.212 alin.(1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.

Conform art. 235 coroborat cu art. 244 alin. (2) din Codul administrativ, dacă cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1), judecătorul stabilește recurentului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de recurs se consideră depusă la data inițială. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că, în condițiile speței, cererile de recurs depuse de către recurenții Guvernatorul (Bașcanul) Găgăuziei, reprezentat de Andrei Sobor, Adunarea Populară a Găgăuziei și Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia sunt redactate și depuse în limba rusă.

La aspectul dat articolul 26 din Codul administrativ stipulează că limba de procedură în fața autorităților publice și a instanțelor de judecată competente este cea prevăzută de legislație. Instanța de recurs remarcă că, prin Hotărârea nr. 17 din 04 iunie 2018 a Curții Constituționale a Republicii Moldova a fost constatată desuetudinea Legii nr. 3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Curtea a notat că potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

În lumina celor indicate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că unul din principiile fundamentale ale procesului civil și penal este principiul limbii oficiale de procedură, care este consacrat în art. 118 din Constituția Republicii Moldova, art. 24 din Codul de procedură civilă, art. 16 din Codul de procedură penală și art. 9 din Legea nr. 514 din 06 iulie 1995 privind organizarea judecătorească. Prevederile conținute în art. 118 din Constituția Republicii Moldova sunt necesare 4 pentru asigurarea respectării drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în condițiile egalității depline în fața legii.

Reglementările invocate au fost reluate și incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care nu impun condiții privind limba în care se desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară în limba națională a statului. Conform art. 13 din Constituția Republicii Moldova, limba de stat a Republicii Moldova este limba română, funcționînd pe baza grafiei latine. Caracterul oficial al limbii instituie, obligativitatea utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului.

Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în limba română. În aceste condiții, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că în cazul când documentele judiciare sunt redactate într-o altă limbă decât limba de stat, se va indica acest neajuns și se va acorda un termen pentru înlăturarea acestuia. Așadar, prin prisma dispozițiilor art. 26 din Codul administrativ coroborate cu Declarația de Independență a Republicii Moldova, judecarea cauzelor de contencios administrativ în instanțele judecătorești se desfășoară în limba română, care este limba de stat a Republicii Moldova.

În această consecvență, instanța de recurs notează că principiul utilizării limbii oficiale, consfințit în Declarația de Independență a Republicii Moldova, în art. 118 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească și art. 26 din Codul administrativ, impune ca judecarea cauzelor de contencios administrativ să aibă loc în limba oficială a statului. Principiul utilizării limbii oficiale impune obligația participanților la proces de a se conforma condițiilor de admisibilitate a cererii de chemare în judecată, cererii de apel și cererii de recurs, inter alia de a fi redactate în limba în care se desfășoară procedura judiciară, adică în limba de stat – limba română.

Însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că dreptul de acces la instanță nu este unul absolut și se pot impune anume limitări; acestea sunt implicit admise, deoarece dreptul de acces „prin natura sa, presupune reglementarea sa de către stat, reglementare care poate varia în timp și spațiu, în concordanță cu nevoile și resursele comunității și ale indivizilor” (a se vedea Stanev vs Bulgaria [Marea Cameră], 17 ianuarie 2012, §230; Pasquiuni vs San Marino, 2 mai 2019, §156). Condițiile de admisibilitate a unei căi de atac pot fi aplicate dacă nu reduc substanța dreptului de acces la un tribunal și, în special, dacă ele urmăresc un scop legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea Sultan vs Republica Moldova, 5 iunie 2018, §24; Graciova vs Republica Moldova, 24 ianuarie 2019, §§23-24).

Limitările într-o cale extraordinară de atac pot fi mai stricte decât cerințele instituite pentru o cale de atac ordinară (a se vedea, inter alia, Miessen vs Belgia, 16 octombrie 2016, §64; Samardzic vs Croația, 20 iulie 2017, §28; Zubac vs Croația [Marea Cameră], 5 aprilie 2018, §82). 5 În aceste condiții, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, în cazul când cererea de recurs este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, justițiabilului i se va indica acest neajuns și i se va acorda un termen pentru înlăturarea acestuia. Dacă cererea de recurs se va perfecta în limba de stat sau va fi însoțită de o traducere oficială a textului acesteia, atunci se va considera depusă la data inițială.

Totodată, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de stat din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația instanței de judecată este de a asigura participanților la proces să ia cunoștință de actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când nu cunosc limba de stat.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererile de recurs depuse de Guvernatorul (Bașcanul) Găgăuziei, reprezentat de Andrei Sobor, de către Adunarea Populară a Găgăuziei și de către Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia sunt redactate într-o altă limbă decât cea în care se desfășoară procedura judiciară, precum și de faptul că reprezentantul Adunării Populare a Găgăuziei, în bază de procură Cara Anatolie, și reprezentantul Direcției Generale de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia, în persoana conducătorului Natalia Ciuvaliscaia nu au respectat cerințele stabilite de Codul administrativ și Codul de procedură civilă și nu a prezentat documentul, care ar confirma împuternicirile lor, de a semna și depune cerere de recurs în interesele clientului său, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va amâna examinarea admisibilității recursurilor și va acorda recurenților termen pentru prezentarea cererilor de recurs redactate cu traducere în limba în care se desfășoară procedura judiciară, adică în limba de stat, și pentru prezentarea împuternicirilor ce le acordă recurenților dreptul de a semna și depune recurs împotriva deciziei din 11 mai 2023 a Curții de Apel Comrat, până la 29 aprilie 2024, ora 17:00.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar a explica recurenților că, în cazul neînlăturării în termenul stabilit de instanța de recurs a neajunsurilor constatate la depunerea cererilor de recurs, în temeiul art.246 alin.(2) lit.f), art.244 alin.(2), art.233 alin.(1) din Codul administrativ, recursul va fi declarat inadmisibil.

Conform art.art.26, 244 alin.(2), art.235, art.230 și art.195 din Codul administrativ în coroborare cu art.208 din Codul de procedură civilă, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se amână examinarea admisibilității recursurilor depuse de către Andrei Bubnov, reprezentat de avocatul Ion Cerga, Guvernatorul (Bașcanul) Găgăuziei, reprezentat de Andrei Sobor, de către Adunarea Populară a Găgăuziei, reprezentat de Anatolie Cara și de către Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia, în persoana conducătorului Natalia Ciuvaliscaia, pentru data de 15 mai 2024. Se acordă recurenților Guvernatorului (Bașcanul) Găgăuziei, reprezentat de Andrei Sobor, Adunării Populare a Găgăuziei, reprezentat de Anatolie Cara și Direcției Generale de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia, în persoana conducătorului Natalia Ciuvaliscaia termen până la 29 aprilie 2024, inclusiv, ora 17:00 pentru prezentarea, și/sau expedierea prin intermediul oficiului poștal, la Curtea 6 Supremă de Justiție (sediul: mun.

Chișinău, str. Petru Rareș, 18), a cererilor de recurs împotriva hotărârii din 11 mai 2023 a Curții de Apel Comrat, redactate în limba de stat, Se acordă lui Anatolie Cara termen până la 29 aprilie 2024, inclusiv, ora 17:00 pentru prezentarea, la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareș, 18), a documentului care confirmă împuternicirile ce-i acordă dreptul de a reprezenta interesele Adunării Populare a Găgăuziei, în instanța de recurs. Se acordă Nataliei Ciuvaliscaia termen până la 29 aprilie 2024, inclusiv, ora 17:00 pentru prezentarea, la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareș, 18), a documentului care confirmă împuternicirile ce-i acordă dreptul de a reprezenta interesele Direcției Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia, în instanța de recurs.

Se explică recurenților Guvernatorul (Bașcanul) Găgăuziei, Adunarea Populară a Găgăuziei și Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia și reprezentanților acestora, că în cazul în care nu vor lichida neajunsurile indicate în prezenta încheiere în termenul stabilit, în temeiul art. 243 alin. (1) lit. a) și art. 236 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, recursurile vor fi declarate inadmisibile. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecătorul Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 7