3ra-751/23 — contestarea actelor administrative

3ra-751/23 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-751/23

2-22105293-01-3ra-13072023

prima instanță: Curtea de Apel Comrat (A. Mironov, L. Caraianu, D. Fujenco)

Î N C H E I E R E

27 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecătorul Stela Procopcoic

Judecători: Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de către Andrei Bubnov,

reprezentat de avocatul Ion Cerga, Guvernatorul (Bașcanul) Găgăuziei, reprezentat de

Andrei Sobor, de către Adunarea Populară a Găgăuziei, reprezentat de Anatolie Cara și

de către Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia, în

persoana conducătorului Natalia Ciuvaliscaia,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare a

Găgăuziei, Guvernatorului (Bașcanului) UTA Găgăuzia, terți Direcția Generală de

Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia, Bubnov Andrei privind anularea

actelor administrative,

împotriva hotărârii din 11 mai 2023 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă :

La 21 iulie 2022 Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat s-a adresat cu

acțiune în contencios administrativ împotriva Adunării Populare a Găgăuziei,

Guvernatorului (Bașkanului) UTA Găgăuzia, terți Direcția Generală de Dezvoltare

Economică și Turism a UTA Găgăuzia, Bubnov Andrei Vasile privind anularea

Hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr.64-V/VII din 06 iunie 2022 cu privire la

Legea UTA Găgăuzia „Cu privire la parcul pentru tehnologia informației al Găgăuziei”,

Legii locale a UTA Găgăuzia nr. 13-V/VII din 06 iunie 2022 „Cu privire la parcul

pentru tehnologia informației al Găgăuziei”, Hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei

nr. 80-VI/II din 06 iulie 2022 „Cu privire la crearea parcului pentru tehnologia

informației al Găgăuziei „Gagauziya IT park””.

Prin hotărârea din 11 mai 2023 a Curții de Apel Comrat acțiunea a fost admisă. S-

au anulat ca ilegale Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 64-V/VII din 06 iunie

2022 cu privire la Legea UTA Găgăuzia „Cu privire la parcul pentru tehnologia

informației al Găgăuziei”, Legea locală a UTA Găgăuzia nr. 13-V/VII din 06 iunie

2022 „Cu privire la parcul pentru tehnologia informației al Găgăuziei”, Hotărârea

1

Adunării Populare a Găgăuziei nr. 80-VI/II din 06.07.2022 „Cu privire la crearea

parcului pentru tehnologia informației al Găgăuziei „Gagauziya IT park”.

La 17 mai 2023 Andrei Bubnov, reprezentat de avocatul Ion Cerga, a declarat

recurs împotriva hotărârii din 11 mai 2023 a Curții de Apel Comrat, iar la 18 august

2023 a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea hotărârii instanței de fond și

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

La 08 iunie 2023 Guvernatorul (Bașcanul) Găgăuziei, reprezentat de Andrei

Sobor, la 09 iunie 2023 Adunarea Populară a Găgăuziei, reprezentată de Anatolie Cara

și Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia, în persoana

conducătorului Natalia Ciuvaliscaia, au depus recursuri împotriva hotărârii din 11 mai

2023 a Curții de Apel Comrat, fiind redactate în limba rusă.

Studiind cererile de recurs, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră necesar de a amâna examinarea acestora, acordând recurenților

Guvernatorului (Bașcanul) Găgăuziei, reprezentat de Andrei Sobor, Adunării Populare a

Găgăuziei, reprezentat de Anatolie Cara și Direcției Generale de Dezvoltare Economică

și Turism a UTA Găgăuzia, în persoana conducătorului Natalia Ciuvaliscaia, termen

pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite la depunerea cererilor recurs, din următoarele

considerente.

Conform art.244 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se

aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art. 234 din cap. III din cartea a treia din Codul

administrativ reglementează actele care se anexează la cererea de apel și prin urmare la

cererea de recurs.

Conform art. 233 alin. (2) din Codul administrativ, cererea de apel se semnează de

apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit.

În înțelesul dispozițiilor coroborate ale art. 244 alin. (2) și art. 234 alin. (1) din

Codul administrativ, la cererea de recurs se anexează documentele prevăzute la art.212

alin.(1) lit. c) și anume documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal

sau împuternicit.

Conform art. 235 coroborat cu art. 244 alin. (2) din Codul administrativ, dacă

cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234

alin. (1), judecătorul stabilește recurentului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor.

Dacă recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de

recurs se consideră depusă la data inițială.

Potrivit art. 204 din Codul administrativ, părți în procedura de contencios

administrativ pot fi persoanele fizice sau juridice și autoritățile publice în sensul art.7.

Conform art. 45 alin. (4) Cod administartiv, autoritățile publice acționează prin

intermediul conducătorilor sau al reprezentanților.

Potrivit art. 46 alin.(1)-(2) din Codul administrativ, în procedura administrativă

participanții pot fi reprezentați de o persoană împuternicită. Împuternicirile

reprezentantului se consemnează în procură (semnată olograf sau prin semnătura

electronică) sau în împuternicirea de reprezentare în baza semnăturii electronice create

în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice (în

continuare – împuternicire în baza semnăturii electronice). În măsura în care din

conținutul procurii sau al împuternicirii în baza semnăturii electronice nu rezultă

2

altceva, acestea conferă împuterniciri pentru toate acțiunile procedurale ce țin de

procedura administrativă.

La solicitare, reprezentantul împuternicit prezintă procura sau împuternicirea în

baza semnăturii electronice. Valabilitatea procurii este reglementată de Codul civil.

În corespundere cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

În conformitate cu art. 75 alin. (2-4) din Codul de procedură civilă, procesele

persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de

administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte

acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați

împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari. Conducătorul

organizației își confirmă împuternicirile prin documentele prezentate în judecată ce

atestă funcția sau calitatea lui de serviciu ori, după caz, prin actele de constituire.

Art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevede că împuternicirea de

reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele

reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a

o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța

total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor

pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la

mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite

împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba

modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu

executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești,

drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată

reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Totodată, referitor la procedeul de confirmare a împuternicirilor speciale de

reprezentare în instanța de judecată, enumerate la art. 81 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs menționează că acestea urmează a fi prevăzute

expres, sub sancțiunea nulității, în documentul care confirmă împuternicirile

reprezentantului legal sau împuternicit.

Având în vedere circumstanțele și prevederile legale enunțate supra, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că la depunerea cererilor de

recurs împotriva deciziei din 11 mai 2023 a Curții de Apel Comrat, reprezentantul

Adunării Populare a Găgăuziei, în bază de procură Cara Anatolie, precum și

reprezentantul Direcției Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia,

în persoana conducătorului Natalia Ciuvaliscaia, nu au respectat cerințele stabilite de

Codul administrativ și Codul de procedură civilă și nu a prezentat documentul, care ar

confirma împuternicirile lor, de a semna și depune cerere de recurs în interesele

clientului său.

Or, procura nr. 153-03/1-13 din 17 mai 2022 ce ar confirma împuternicirea de

reprezentarea a lui Anatolie Cara, anexată la materialele dosarului (f.d. 11 vol. 1) este

expirată.

Totodată, la materialele dosarului lipsește documentul ce atestă funcția Nataliei

Ciuvaliscaia de conducător al Direcției Generală de Dezvoltare Economică și Turism a

3

UTA Găgăuzia, care să-i acorde dreptul de a reprezenta interesele Direcției Generală de

Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia și de a depune recurs.

În aceste condiții, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, prin prisma

dispozițiilor art. 235 în coroborare cu art. 244 alin. (2) din Codul administrativ, notează

că în cazul în care la cererea de recurs nu sunt anexate documente ce confirmă

împuternicirile de reprezentare în instanța de recurs, recurentului și reprezentantului

acestuia i se va indica acest neajuns și li se va acorda un termen pentru înlăturarea

acestuia, prin prezentarea documentului, care confirmă împuternicirile reprezentantului

legal sau împuternicit de a semna și depune cererea de recurs în instanța de recurs.

La rândul său, prevederile art.233 din cap.III din cartea a treia din Codul

administrativ, reglementează condițiile de formă și de conținut față de cererea de apel și

prin urmare față de cererea de recurs.

Totodată, art.231 alin.(2) din cap.III din cartea a treia din Codul administrativ,

stipulează că pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap.II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În corespundere cu art.213 din Codul administrativ, dacă cererea de chemare în

judecată nu corespunde prevederilor art.211 alin.(1) și (2) și ale art.212 alin.(1),

judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă

reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea se consideră

depusă la data inițială.

Conform art. 235 coroborat cu art. 244 alin. (2) din Codul administrativ, dacă

cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234

alin. (1), judecătorul stabilește recurentului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor.

Dacă recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de

recurs se consideră depusă la data inițială.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că, în condițiile

speței, cererile de recurs depuse de către recurenții Guvernatorul (Bașcanul) Găgăuziei,

reprezentat de Andrei Sobor, Adunarea Populară a Găgăuziei și Direcția Generală de

Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia sunt redactate și depuse în limba

rusă.

La aspectul dat articolul 26 din Codul administrativ stipulează că limba de

procedură în fața autorităților publice și a instanțelor de judecată competente este cea

prevăzută de legislație.

Instanța de recurs remarcă că, prin Hotărârea nr. 17 din 04 iunie 2018 a Curții

Constituționale a Republicii Moldova a fost constatată desuetudinea Legii nr. 3465 din

01 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii

Sovietice Socialiste Moldovenești.

Curtea a notat că potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017

cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi presupune

încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

În lumina celor indicate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reiterează că unul din principiile fundamentale ale procesului civil și penal este

principiul limbii oficiale de procedură, care este consacrat în art. 118 din Constituția

Republicii Moldova, art. 24 din Codul de procedură civilă, art. 16 din Codul de

procedură penală și art. 9 din Legea nr. 514 din 06 iulie 1995 privind organizarea

judecătorească.

Prevederile conținute în art. 118 din Constituția Republicii Moldova sunt necesare

4

pentru asigurarea respectării drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în

condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și

incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale,

Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția pentru

apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care nu impun condiții

privind limba în care se desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se

desfășoară în limba națională a statului.

Conform art. 13 din Constituția Republicii Moldova, limba de stat a Republicii

Moldova este limba română, funcționînd pe baza grafiei latine. Caracterul oficial al

limbii instituie, obligativitatea utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile

statului, în această limbă fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele

oficiale ale statului.

Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba română.

În aceste condiții, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează că în cazul când documentele judiciare sunt redactate într-o altă limbă

decât limba de stat, se va indica acest neajuns și se va acorda un termen pentru

înlăturarea acestuia.

Așadar, prin prisma dispozițiilor art. 26 din Codul administrativ coroborate cu

Declarația de Independență a Republicii Moldova, judecarea cauzelor de contencios

administrativ în instanțele judecătorești se desfășoară în limba română, care este limba

de stat a Republicii Moldova.

În această consecvență, instanța de recurs notează că principiul utilizării limbii

oficiale, consfințit în Declarația de Independență a Republicii Moldova, în art. 118 alin.

(1) din Constituția Republicii Moldova, art. 9 din Legea cu privire la organizarea

judecătorească și art. 26 din Codul administrativ, impune ca judecarea cauzelor de

contencios administrativ să aibă loc în limba oficială a statului.

Principiul utilizării limbii oficiale impune obligația participanților la proces de a se

conforma condițiilor de admisibilitate a cererii de chemare în judecată, cererii de apel și

cererii de recurs, inter alia de a fi redactate în limba în care se desfășoară procedura

judiciară, adică în limba de stat – limba română.

Însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că dreptul de acces la

instanță nu este unul absolut și se pot impune anume limitări; acestea sunt implicit

admise, deoarece dreptul de acces „prin natura sa, presupune reglementarea sa de către

stat, reglementare care poate varia în timp și spațiu, în concordanță cu nevoile și

resursele comunității și ale indivizilor” (a se vedea Stanev vs Bulgaria [Marea Cameră],

17 ianuarie 2012, §230; Pasquiuni vs San Marino, 2 mai 2019, §156).

Condițiile de admisibilitate a unei căi de atac pot fi aplicate dacă nu reduc

substanța dreptului de acces la un tribunal și, în special, dacă ele urmăresc un scop

legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate

și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea Sultan vs Republica Moldova, 5 iunie 2018,

extraordinară de atac pot fi mai stricte decât cerințele instituite pentru o cale de atac

ordinară (a se vedea, inter alia, Miessen vs Belgia, 16 octombrie 2016, §64; Samardzic

vs Croația, 20 iulie 2017, §28; Zubac vs Croația [Marea Cameră], 5 aprilie 2018, §82).

5

În aceste condiții, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează că, în cazul când cererea de recurs este redactată într-o altă limbă decât

limba de stat, justițiabilului i se va indica acest neajuns și i se va acorda un termen

pentru înlăturarea acestuia. Dacă cererea de recurs se va perfecta în limba de stat sau va

fi însoțită de o traducere oficială a textului acesteia, atunci se va considera depusă la

data inițială.

Totodată, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de stat din

simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul împuternicirilor de a

înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația instanței de judecată este de a

asigura participanților la proces să ia cunoștință de actele, de lucrările dosarului și să

vorbească în judecată prin interpret, în cazul când nu cunosc limba de stat.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererile de recurs depuse de

Guvernatorul (Bașcanul) Găgăuziei, reprezentat de Andrei Sobor, de către Adunarea

Populară a Găgăuziei și de către Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a

UTA Găgăuzia sunt redactate într-o altă limbă decât cea în care se desfășoară procedura

judiciară, precum și de faptul că reprezentantul Adunării Populare a Găgăuziei, în bază

de procură Cara Anatolie, și reprezentantul Direcției Generale de Dezvoltare Economică

și Turism a UTA Găgăuzia, în persoana conducătorului Natalia Ciuvaliscaia nu au

respectat cerințele stabilite de Codul administrativ și Codul de procedură civilă și nu a

prezentat documentul, care ar confirma împuternicirile lor, de a semna și depune cerere

de recurs în interesele clientului său, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție va amâna examinarea admisibilității recursurilor și va acorda recurenților termen

pentru prezentarea cererilor de recurs redactate cu traducere în limba în care se

desfășoară procedura judiciară, adică în limba de stat, și pentru prezentarea

împuternicirilor ce le acordă recurenților dreptul de a semna și depune recurs împotriva

deciziei din 11 mai 2023 a Curții de Apel Comrat, până la 29 aprilie 2024, ora 17:00.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

necesar a explica recurenților că, în cazul neînlăturării în termenul stabilit de instanța de

recurs a neajunsurilor constatate la depunerea cererilor de recurs, în temeiul art.246

alin.(2) lit.f), art.244 alin.(2), art.233 alin.(1) din Codul administrativ, recursul va fi

declarat inadmisibil.

Conform art.art.26, 244 alin.(2), art.235, art.230 și art.195 din Codul administrativ

în coroborare cu art.208 din Codul de procedură civilă, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se amână examinarea admisibilității recursurilor depuse de către Andrei

Bubnov, reprezentat de avocatul Ion Cerga, Guvernatorul (Bașcanul) Găgăuziei,

reprezentat de Andrei Sobor, de către Adunarea Populară a Găgăuziei, reprezentat de

Anatolie Cara și de către Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA

Găgăuzia, în persoana conducătorului Natalia Ciuvaliscaia, pentru data de 15 mai 2024.

Se acordă recurenților Guvernatorului (Bașcanul) Găgăuziei, reprezentat de

Andrei Sobor, Adunării Populare a Găgăuziei, reprezentat de Anatolie Cara și Direcției

Generale de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia, în persoana

conducătorului Natalia Ciuvaliscaia termen până la 29 aprilie 2024, inclusiv, ora 17:00

pentru prezentarea, și/sau expedierea prin intermediul oficiului poștal, la Curtea

6

Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareș, 18), a cererilor de recurs

împotriva hotărârii din 11 mai 2023 a Curții de Apel Comrat, redactate în limba de stat,

Se acordă lui Anatolie Cara termen până la 29 aprilie 2024, inclusiv, ora 17:00

pentru prezentarea, la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru

Rareș, 18), a documentului care confirmă împuternicirile ce-i acordă dreptul de a

reprezenta interesele Adunării Populare a Găgăuziei, în instanța de recurs.

Se acordă Nataliei Ciuvaliscaia termen până la 29 aprilie 2024, inclusiv, ora 17:00

pentru prezentarea, la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru

Rareș, 18), a documentului care confirmă împuternicirile ce-i acordă dreptul de a

reprezenta interesele Direcției Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA

Găgăuzia, în instanța de recurs.

Se explică recurenților Guvernatorul (Bașcanul) Găgăuziei, Adunarea Populară a

Găgăuziei și Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia și

reprezentanților acestora, că în cazul în care nu vor lichida neajunsurile indicate în

prezenta încheiere în termenul stabilit, în temeiul art. 243 alin. (1) lit. a) și art. 236

alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, recursurile vor fi declarate inadmisibile.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecătorul Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

7