3ra-751/23 — contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-751/23 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor depuse de Andrei Bubnov, de către
Bașcanul Găgăuziei, de către Adunarea Populară a Găgăuziei, și de către Direcția
Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată
depusă de Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării
Populare a Găgăuziei, Guvernatorului (Bașcanului) UTA Găgăuzia, terți Direcția
Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia, Bubnov Andrei
privind anularea actelor administrative,
împotriva hotărârii din 11 mai 2023 a Curții de Apel Comrat,
(Dosarul nr. 3ra-751/23
NR. PIGD 2-2210291-01-3ra-13072023)
Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023. Articolul 246 din Codul
administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023).
16 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursurilor depuse de către
Andrei Bubnov, de către Bașcanul Găgăuziei, de către Adunarea Populară a
Găgăuziei și de către Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a
UTA Găgăuzia,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 21 iulie 2022 Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat s-a adresat
cu acțiune în contencios administrativ către Adunarea Populară a Găgăuziei,
Guvernatorul (Bașkanul) UTA Găgăuzia, terți Direcția Generală de Dezvoltare
Economică și Turism a UTA Găgăuzia, Bubnov Andrei privind anularea ca fiind
ilegale și adoptate cu încălcarea legii și cu depășirea competenței a următoarelor
acte administrative:
- Hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr.64-V/VII din 06.06.2022 „Cu privire
la Legea UTA Găgăuzia „Cu privire la parcul pentru tehnologia informației al
Găgăuziei”,
- Legii locale a UTA Găgăuzia nr. 13-V/VII din 06.06.2022 „Cu privire la parcul
pentru tehnologia informației al Găgăuziei”,
- Hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr. 80-VI/II din 06.07.2022 „Cu privire
la crearea parcului pentru tehnologia informației al Găgăuziei „Gagauziya IT
park”.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că reieșind din activitatea
funcțională, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova,
conform art. (2) alin. (3), art. 64 și art. 69 ale Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006
privind administrația publică locală și pct. 8 subpct. g) din Regulamentul cu privire
la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobată
de Hotărârea Guvernului nr. 845/2009, a efectuat controlul legalității următoarelor
actelor administrative, adoptate de Adunarea Populară a Găgăuziei (Gagauz-Yeri):
- Hotărârea APG nr. 64-V/VII din 06.06.2022 „Cu privire la Legea UTA Găgăuzia
„Cu privire la parcul pentru tehnologia informației al Găgăuziei”,
- Legea a UTA Găgăuzia nr. 13-V/VII din 06.06.2022 „Cu privire la parcul pentru
tehnologia informației al Găgăuziei”,
- Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 80-VI/II din 06.07.2022 „Cu privire
la parcul pentru tehnologia informației al Găgăuziei”„Gagauziya IT park”,
- Hotărârea nr. 81-VI/II din 06.07.2022 „Cu privire la candidatura la funcția de
administrator al parcului pentru tehnologia informației „Gagauziya IT park”
Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat al RM a constatat ilegalitatea
acestor acte administrative, deoarece au fost adoptate cu depășirea limitelor
competenței și cu încălcarea legislației Republicii Moldova.
2
A indicat că baza legală pentru înființarea parcurilor pentru tehnologia
informației și funcționarea acestora este Legea nr. 77 din 21 aprilie 2016 cu privire
la parcurile pentru tehnologia informației. Astfel, acest domeniu al raporturilor
juridice este deja reglementat la nivel național, iar adoptarea actelor nominalizate
de către APG a fost realizată cu abatere de la cerințele legii menționate adoptată de
Parlamentul RM.
Ulterior, reclamantul a prezentat un tabel, în care se arată mai multe
discrepanțe semnificative între legea locală a UTA Găgăuzia și legea adoptată de
Parlamentul Republicii Moldova.
Reclamantul a susținut că adoptarea actelor administrative normative
locale de către APG urmează a fi realizată în conformitate cu un sistem de drept
unic, care este și rezultatul supremației aplicării legii pe întreg teritoriul Republicii
Moldova. Reclamantul menționează că odată cu executarea și aplicarea practică a
actelor menționate de către Adunarea Populară a Găgăuziei au fost create
premisele de coliziuni între acte normative cu forță juridică diferită, care urmează a
fi eliminate.
Parțial, din tabelul de divergențe prezentat se poate observa că legea
locală contestată în general dublează Legea nr. 77/2016, cu excepția prevederilor
referitoare la instituirea organului care desfășoară activitatea de creare și
funcționare a parcului pentru tehnologia informației, repartizarea sumelor cu titlu
de impozit unic și alte câteva abateri.
Astfel, în Legea nr. 77/2016 acest tip de activitate este realizat de către
Guvernul RM (la propunerea Ministerului Economiei) în calitate de autoritate
executivă, care are competența de a decide asupra constituirii, reorganizării și
dizolvării structurilor organizaționale din sfera de competență a ministerelor și
altor autorități administrative subordonate Guvernului (art. 7 lit. e) din Legea RM
nr. 136/2017 cu privire la Guvern).
Distinct de aceasta, în legea locală contestată, funcțiile de creare și
funcționare a parcului pentru tehnologia informației sunt atribuite organului
legislativ al UTA Găgăuzia - Adunarea Populară a Găgăuziei, care adoptă o
hotărâre privind crearea parcului pentru tehnologia informației în baza cererii
depuse la Comisia permanentă pentru politica economică, atragerea investițiilor,
buget, finanțe și dezvoltare regională a Adunării Populare a Găgăuziei.
Astfel, actele normative contestate ale APG au fost adoptate cu
încălcarea mai multor acte normative ale Parlamentului Republicii Moldova.
Reclamantul atenționează și asupra imposibilității aplicării art. 14 din
Legea locală a UTA Găgăuzia nr. 13-V/VII din 06.06.2022 „Cu privire la parcul
pentru tehnologia informației al Găgăuziei, deoarece prioritate vor avea prevederile
art. 14 Legii RM nr. 77 din 21 aprilie 2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia
informației.
Pe lângă faptul că art. 14 al Legii locale vizate contravine legii adoptate
în anul 2016 de către Parlamentul RM, această normă vine în contradicție cu art.
373 alin. (2) Codului fiscal al RM, unde este stabilit că, impozitul unic se achită
integral la bugetul de stat de către rezidenții parcurilor pentru tehnologia
informației lunar, pînă la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune, la contul
trezorerial conform codului IBAN corespunzător sediului acestora, generat de
Ministerul Finanțelor în acest scop, și ulterior se repartizează în conformitate cu
3
prevederile art.14 din Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia
informației. Contribuabilii rezidenți ai parcurilor pentru tehnologia informației care
dispun de subdiviziuni în afara unității administrativ-teritoriale în care se află
sediul central (adresa juridică) calculează și achită impozitul unic integral la
bugetul de stat conform adresei sediului central (adresei juridice).
Reclamantul a indicat că reieșind din prevederile art. 367 și art. 368 alin.
(1) Codului fiscal, rezidenții parcului pentru tehnologia informației „Gagauzia IT
park” nu pot fi tratați ca fiind supuse unui impozit unic, întrucât rezidenți sunt
recunoscuți doar persoanele înregistrate în această calitate conform prevederilor
Legii RM nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia
informației.
De asemenea, reclamantul a specificat că APG la adoptarea legii locale
și-a depășit atribuțiile sale. După cum este indicat mai sus crearea parcului,
stabilirea termenului de funcționare a acestuia se efectuează în baza hotărârii
Guvernului RM, dar nu hotărârii APG, Administrația parcului este condusă de un
administrator, desemnat în funcție de Guvern, la propunerea Ministerului
Dezvoltării Economice și Digitalizării, însă nu de către Direcția Generală Cultură
și Turism a UTA Găgăuzia, la propunerea Adunării Populare a Găgăuziei, după
cum este indicat în legea locală.
Aplicarea în practică a prevederilor art. 14 lit. a) al legii locale este o
tentativă de schimbare a prevederilor susmenționate din Codul fiscal al RM.
Reclamantul consideră că instanța de judecată ar trebui să suspende
efectele normelor și dispozițiilor actelor administrative contestate ale APG,
întrucât:
- aplicarea normelor contestate din legea locală contestată ar atrage după sine
neachitarea în bugetul de stat a cotei unice de impozitare stabilite de codul fiscal;
- aplicarea normelor contestate ar crea dificultăți serioase în impozitarea
rezidenților parcului pentru tehnologia informației „Găgăuzia IT park”, atât pentru
Serviciul Fiscal, cât și pentru rezidenții înșiși;
- aplicarea normelor contestate ale legii locale contestate din cauza
imposibilității de impozitare a rezidenților parcului pentru tehnologia informației
„Gagauziya IT park” și neachitarea de către aceștia a impozitelor respective (de
exemplu, impozitul pe venit, care este inclus la impozitul unic) poate atrage după
sine aplicarea sancțiunilor fiscale respective rezidenților;
- aplicarea dispozițiilor contestate ale legii locale, din cauza neconcordanței
evidente cu legislația națională, poate avea ca rezultat înaintarea acțiunilor față de
autoritățile regionale ale autonomiei pentru compensarea prejudiciilor materiale
cauzate rezidenților care s-au înregistrat și au funcționat în temeiul dispozițiilor
actelor contestate;
- executarea de către Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a
Găgăuziei a Hotărârii APG nr. 81-VI/II din 06.07.22 „Cu privire la candidatura la
funcția de administrator al parcului pentru tehnologia informației„Gagauziya IT
park” va duce la numirea ilegală a administratorului parcului pentru tehnologia
informației „Gagauziya IT park” în consecință, acest administrator va înregistra
rezidenții acestui parc cu toate consecințele care decurg din aceasta și care sunt
enumerate mai sus;
4
- autoritățile centrale și regionale sunt obligate să prevină acțiunile și actele
din activitatea lor care pot avea consecințe negative pentru întreprinzători, inclusiv
pentru investitorii străini, și să asigure oportunitatea, coerența, consecutivitatea,
stabilitatea, predictibilitatea normelor juridice și respectarea ierarhiei actelor
normative.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 11 mai 2023 a Curții de Apel Comrat, acțiunea a fost
admisă. S-a anulat ca fiind ilegală Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 64-
V/VII din 06.06.2022 „Cu privire la Legea UTA Găgăuzia „Cu privire la parcul
pentru tehnologia informației al Găgăuziei”. S-a anulat ca fiind ilegală Legea
locală a UTA Găgăuzia nr. 13-V/VII din 06.06.2022 „Cu privire la parcul pentru
tehnologia informației al Găgăuziei”. S-a anulat ca fiind ilegală Hotărârea Adunării
Populare a Găgăuziei nr. 80-VI/II din 06.07.2022 „Cu privire la crearea parcului
pentru tehnologia informației al Găgăuziei „Gagauziya IT park”.
Pentru adoptarea unei astfel de soluții, instanța de fond a indicat că
temeiul de drept pentru crearea parcurilor pentru tehnologia informației și
funcționarea acestora constituie Legea RM nr. 77/2016 „Cu privire la parcurile
pentru tehnologia informației”. Astfel, acest domeniu de raporturi juridice este deja
reglementat la nivel național, iar adoptarea actelor contestate de către APG a fost
realizată cu abatere de la cerințele acestei legi adoptată de Parlamentul RM.
Discutând discrepanțele între Legea UTA Găgăuzia nr. 13-V/VII din
06.06.2022 „Cu privire la parcul pentru tehnologia informației al Găgăuziei” și
Legea RM nr. 77/2016 „Cu privire la parcurile pentru tehnologia informației”,
instanța de fond a constatat că legea locală în general dublează Legea RM nr.
77/2016, cu excepția prevederilor referitoare la instituirea organului care
desfășoară activitatea de creare și funcționare a parcului pentru tehnologia
informației și repartizarea sumelor.
Astfel, în art. 2 Legii RM nr. 77/2016 „Cu privire la parcurile pentru
tehnologia informației” este stabilit că „administrația parcului – autoritate
administrativă constituită de Guvern pentru administrarea unui parc pentru
tehnologia informației”, în același timp în legea locală a UTA Găgăuzia nr. 13-
V/VII din 06.06.2022 „Cu privire la parcul pentru tehnologia informației al
Găgăuziei”, este stabilit că „administrația parcului – autoritate administrativă
constituită de Adunarea Populară a Găgăuziei pentru administrarea unui parc
pentru tehnologia informației”.
În continuare conform art. 6 alin. (1) Legii RM nr. 77/2016 „Cu privire
la parcurile pentru tehnologia informației” – „La crearea parcului, Guvernul
instituie Administrația acestuia avînd statut de persoană juridică ce activează pe
principii de autofinanțare. Regulamentul de organizare și funcționare a
Administrației parcului se aprobă de Guvern”, însă art. 6 alin. (1) Legii locale a
UTA Găgăuzia nr. 13-V/VII din 06.06.2022 „Cu privire la parcul pentru
tehnologia informației al Găgăuziei” stabilește că „(1) La crearea parcului,
Adunarea Populară a Găgăuziei instituie Administrația acestuia avînd statut de
persoană juridică ce activează pe principii de autofinanțare. Regulamentul de
5
organizare și funcționare a Administrației parcului se aprobă de Adunarea Populară
a Găgăuziei ”.
Discutând discrepanțele între prevederile art. 6 alin. (2) Legii RM nr.
77/2016 „Cu privire la parcurile pentru tehnologia informației” și prevederile art. 6
alin. (2) Legii locale a UTA Găgăuzia nr. 13-V/VII din 06.06.2022 „Cu privire la
parcul pentru tehnologia informației al Găgăuziei”, instanța de apel a constatat un
șir de discrepanțe, și anume:
- art. 6 alin. (2) Legii RM nr. 77/2016 „Cu privire la parcurile pentru
tehnologia informației” sună în felul următor: „administrația parcului este condusă
de un administrator, desemnat în funcție de către Guvern, la propunerea
Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, pe un termen de 5 ani.
Funcțiile, drepturile și obligațiile administratorului sînt stabilite prin Regulamentul
de organizare și funcționare a Administrației parcului și preluate în contractul
încheiat între administrator și Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării”.
- art. 6 alin. (2) Legii locale a UTA Găgăuzia nr. 13-V/VII din 06.06.2022
„Cu privire la parcul pentru tehnologia informației al Găgăuziei” este stabilit că
„Administrația parcului este condusă de un administrator, desemnat în funcție de
către Direcția Generală Cultură și Turism a UTA Găgăuzia, la propunerea Adunării
Populare a Găgăuziei, pe un termen de 5 ani. Ordinul de numire în funcția de
administrator este emis de către șeful Direcției Generale de Dezvoltare Economică
și Turism a Găgăuziei”.
De asemenea, Curtea de Apel Comrat a stabilit că art. 6 alin. (3) Legii
locale a UTA Găgăuzia nr. 13-V/VII din 06.06.2022 „Cu privire la parcul pentru
tehnologia informației al Găgăuziei” stabilește funcțiile, drepturile și obligațiile
administratorului, conform căruia este constatat, că „funcțiile, drepturile și
obligațiile administratorului parcului sînt stabilite prin Regulamentul de organizare
și funcționare a Administrației parcului și preluate în contractul încheiat între
administrator și Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a
Găgăuziei”.
De asemenea, conform art. 7 alin. (1) Legii RM nr. 77/2016 „Cu privire
la parcurile pentru tehnologia informației” – „Înregistrarea rezidenților parcului se
efectuează de către Administrația acestuia în conformitate cu Regulamentul de
înregistrare a rezidenților parcului, aprobat de Guvern, în care vor fi indicate în
mod expres și exhaustiv procedura și cerințele de înregistrare, precum și modelul
contractului privind desfășurarea activității în parc. Persoanele juridice sau fizice la
solicitarea cărora a fost creat parcul se înregistrează din oficiu în calitate de
rezidenți ai acestuia”, însă art. 7 alin. (1) Legii locale a UTA Găgăuzia nr. 13-
V/VII din 06.06.2022 „Cu privire la parcul pentru tehnologia informației al
Găgăuziei” stabilește că „Înregistrarea rezidenților parcului se efectuează de către
Administrația acestuia în conformitate cu Regulamentul de înregistrare a
rezidenților parcului, aprobat de Adunarea Populară a Găgăuziei, în care vor fi
indicate în mod expres și exhaustiv procedura și cerințele de înregistrare, precum și
modelul contractului privind desfășurarea activității în parc. Persoanele juridice
sau fizice la solicitarea cărora a fost creat parcul se înregistrează din oficiu în
calitate de rezidenți ai acestuia”.
Discrepanțele vizate de asemenea au fost elucidate de către instanța de
fond în art. 9, unde conform art. 9 aliniatelor (1) și (2) Legii RM nr. 77/2016 „Cu
6
privire la parcurile pentru tehnologia informației”, ce prevede crearea parcului
pentru tehnologia informației, legislatorul a stabilit, că „(1) Parcul este creat în
baza unei hotărîri de Guvern, la propunerea Ministerului Dezvoltării Economice
și Digitalizării. (2) Termenul de funcționare a parcului se stabilește prin hotărîre
de Guvern, dar nu poate depăși 10 ani”.
Totodată, conform art. 9 aliniatelor (1) și (2) Legii locale a UTA
Găgăuzia nr. 13-V/VII din 06.06.2022 „Cu privire la parcul pentru tehnologia
informației al Găgăuziei” ce stabilește că „(1) Parcul este creat în baza unei hotărîri
de Adunarea Populară a Găgăuziei. (2) Termenul de funcționare a parcului se
stabilește prin hotărîre de Adunarea Populară a Găgăuziei, dar nu poate depăși 20
ani.”
De asemenea instanța de fond a constatat divergențe între prevederi art.
10 alin. (1) Legii RM nr. 77/2016 „Cu privire la parcurile pentru tehnologia
informației” și art. 10 alin. (1) Legii locale a UTA Găgăuzia nr. 13-V/VII din
06.06.2022 „Cu privire la parcul pentru tehnologia informației al Găgăuziei”,
stabilite în următoarele:
- art. 10 alin. (1) Legii RM nr. 77/2016 „Cu privire la parcurile pentru
tehnologia informației” – „Pentru crearea parcului, solicitantul depune o cerere la
Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării în care indică scopurile creării
parcului, orientarea funcțională a acestuia, precum și activitățile ce vor fi
desfășurate în parc. La cerere se vor anexa copiile de pe actele de constituire ale
persoanei juridice sau fizice care solicită crearea parcului, precum și un studiu de
fezabilitate”.
- art. 10 alin. (1) Legii locale locale a UTA Găgăuzia nr. 13-V/VII din
06.06.2022 „Cu privire la parcul pentru tehnologia informației al Găgăuziei” –
„Pentru crearea parcului, solicitantul depune o cerere la comisia permanentă a
Adunării Populare a Găgăuziei pe politica economică, atragerea investițiilor,
bugetul, finanțe și dezvoltarea regională în care indică scopurile creării parcului,
orientarea funcțională a acestuia, precum și activitățile ce vor fi desfășurate în parc.
La cerere se vor anexa copiile de pe actele de constituire ale persoanei juridice sau
fizice care solicită crearea parcului, precum și un studiu de fezabilitate”.
În afară de acestea, Curtea de Apel Comrat a atenționat asupra art. 14 din
proiectul Legii locale a UTA Găgăuzia nr. 13-V/VII din 06.06.2022 „Cu privire la
parcul pentru tehnologia informației al Găgăuziei”, care la rândul său contravine
prevederilor art. 14 din Legea RM nr. 77/2016 „Cu privire la parcurile pentru
tehnologia informației”.
Astfel, art. 14 din proiectul Legii locale a UTA Găgăuzia nr. 13-V/VII
din 06.06.2022 sumele achitate de rezidenții parcului cu titlu de impozit unic se
vor încasa la bugetul central al Găgăuziei și bugetul de stat, însă aplicarea art. 14 în
această redacție este imposibilă, în legătură cu faptul că drept fundamentale sunt
prevederile art. 14 ale Legii RM nr. 77/2016 „Cu privire la parcurile pentru
tehnologia informației”, care prevede că sumele achitate de rezidenții parcului cu
titlu de impozit unic perceput de la rezidenții parcurilor pentru tehnologia
informației se vor încasa la Ministerul Finanțelor într-un cont trezorerial de
încasări, fiind ulterior repartizate la bugetul de stat.
Divergențe respective de asemenea s-au stabilit și în conținutul art. 20
alin. (1) Legii RM nr. 77/2016 „Cu privire la parcurile pentru tehnologia
7
informației” și art. 19 alin. (1) Legii locale a UTA Găgăuzia nr. 13-V/VII din
06.06.2022 „Cu privire la parcul pentru tehnologia informației al Găgăuziei”.
Astfel, conform art. 20 Legii RM nr. 77/2016 „Cu privire la parcurile
pentru tehnologia informației” – „(1) Parcul poate fi desființat printr-o hotărîre de
Guvern, la propunerea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, în cazul
în care parcul nu realizează obiectivele stipulate de prezenta lege și de propriul
regulament de organizare și funcționare. Hotărîrea de Guvern privind desființarea
parcului intră în vigoare după 6 luni de la data publicării acesteia”.
Iar, conform art. 19 Legii locale a UTA Găgăuzia nr. 13-V/VII din
06.06.2022 „Cu privire la parcul pentru tehnologia informației al Găgăuziei” – „(1)
Parcul poate fi desființat printr-o hotărîre a Adunării Populare a Găgăuziei, adoptat
cu votul majorității numărului total de deputați aleși, în cazul în care parcul nu
realizează obiectivele stipulate de prezenta lege și de propriul regulament de
organizare și funcționare. Hotărîrea Adunării Populare a Găgăuziei privind
desființarea parcului intră în vigoare după 6 luni de la data publicării acesteia”.
Instanța a specificat că adoptarea actelor administrative normative locale
de către APG urmează a fi realizată în conformitate cu un sistem de drept unic,
care este și rezultatul supremației aplicării legii pe întreg teritoriul Republicii
Moldova. Odată cu executarea și aplicarea practică a actelor contestate de către
Adunarea Populară a Găgăuziei au fost create premisele de coliziuni între acte
normative cu forță juridică diferită, care urmează a fi eliminate.
De asemenea, instanța de fond a indicat că APG la adoptarea legii locale
contestate și-a depășit atribuțiile sale, deoarece după cum este indicat mai sus
crearea parcului și stabilirea termenului de funcționare a acestuia se efectuează în
baza hotărârii Guvernului RM, dar nu hotărârii APG.
La fel, s-a remarcat că administrația parcului este condusă de un
administrator, desemnat în funcție de Guvern, la propunerea Ministerului
Dezvoltării Economice și Digitalizării, însă nu de către Direcția Generală Cultură
și Turism a UTA Găgăuzia, la propunerea Adunării Populare a Găgăuziei, după
cum este indicat de legea locală.
EXERCITAREA CĂII DE ATACA ÎNORDINE DE RECURS
La 17 mai 2023 Andrei Bubnov, reprezentat de avocatul Ion Cerga, în
temeiul art. 245 alin. (1) Cod administrativ, a declarat recurs împotriva hotărârii
din 11 mai 2023 a Curții de Apel Comrat, iar la 18 august 2023, în temeiul art.
245 alin. (2) Cod administrativ, a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea
hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat interpretarea eronată a legii, precum și
neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată de către instanța de fond. De asemenea,
s-a invocat faptul că nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele
cauzei. Prima instanță nu a dat răspuns la toate argumentele invocate de părți și nu
a dat apreciere juridică tuturor circumstanțele cauzei.
A susținut că prevederile legate de impozitele bugetare au fost
modificate, fiind aduse în corespundere cu legislația națională.
La 08 iunie 2023 reprezentantul Bașcanului Găgăuziei, Andrei Sobor, a
depus recurs împreună cu motivarea împotriva hotărârii din 11 mai 2023 a Curții
8
de Apel Comrat, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de
respingere a acțiunii.
În motivarea recursului a indicat că instanța de fond nu a ținut cont de
faptul că, potrivit art. 2 alin. (2) Legea Republicii Moldova nr. 436 din 28.12.2006
privind administrația publică locală, modul de organizare și funcționare a
autorităților administrației publice locale de nivel special se reglementează de
prezenta lege în partea în care nu contravine prevederilor Legii nr.344/1994
privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri).
Potrivit art. 111 alineatele (l)-(3) Constituția Republicii Moldova,
Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă
de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă și inalienabilă a Republicii
Moldova și soluționează de sine stătător, în limitele competenței sale, potrivit
prevederilor Constituției Republicii Moldova, în interesul întregii populații,
problemele cu caracter politic, economic și cultural. Pe teritoriul unității teritoriale
autonome Găgăuzia sînt garantate toate drepturile și libertățile prevăzute de
Constituția și legislația Republicii Moldova. În unitatea teritorială autonomă
Găgăuzia activează organe reprezentative și executive potrivit legii”.
Instanța a ignorat faptul că în conformitate cu art. 1 alin. (2) Legea
privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) nr. 344 din 23.12.1994,
Găgăuzia soluționează de sine stătător, în limitele competenței sale, în interesul
întregii populații, problemele dezvoltării politice, economice și culturale.
Astfel, Legea UTA Găgăuzia „Cu privire la parcul pentru tehnologia
informației al Găgăuziei” nr. 13-V/VII din 06.06.2022, a fost elaborată cu scopul
creării premiselor necesare în Găgăuzia pentru stimularea dezvoltării industriei
informațional-tehnologice, cercetării și inovării bazate pe tehnologii informaționale
în diverse domenii, activităților didactice în domeniul tehnologii informaționale,
precum și creării locurilor de muncă cu valoare adăugată înaltă și atragerii
investițiilor autohtone și străine. Adoptarea propriei legi în domeniul dezvoltării
tehnologiilor informaționale este unul din domeniile prioritare de dezvoltarea
economică a UTA Găgăuzia, și în acest sens considerăm că această lege este
relevantă pentru autonomie și va contribui la dezvoltarea acestui sector.
Instanța de fond a tratat superficial faptul că Legea UTA Găgăuzia nr.
13- V/VII din 06.06.2022 „Cu privire la parcul pentru tehnologia informației al
Găgăuziei” nu încalcă prevederile legislației naționale, dar în conformitate cu
Constituția Republicii Moldova o completează. Astfel, Legea susmenționată se
aplică doar pe teritoriul Găgăuziei, iar principalele discrepanțe față de legislația
națională țin în mare parte doar de entitatea care eliberează autorizații. Astfel,
împuternicirile Găgăuziei sunt cu siguranță încălcate, deoarece fară intervenția
autorităților republicane în autonomie va fi imposibil să se deschidă un park IT.
La 09 iunie 2023 Adunarea Populară a Găgăuziei, reprezentată de Anatoli
Cara, a declarat recurs împreună cu motivarea împotriva hotărârii din 11 mai 2023
a Curții de Apel Comrat, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de
respingere a acțiunii.
În motivarea recursului a indicat motive similare celor indicate de către
reprezentantului Bașcanului Găgăuziei, Andrei Sobor în recursul său.
9
La 09 iunie 2023 Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism
a UTA Găgăuzia, reprezentată de Natalia Ciuvalscaia a declarat recurs împreună
cu motivarea împotriva hotărârii din 11 mai 2023 a Curții de Apel Comrat,
solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
În motivarea recursului s-a indicat că Legea locală nr.13-V/VII din
06.06.2022 „Cu privire la parcul pentru tehnologia informației al Găgăuziei”,
Hotărîriea Adunării Populare a Găgăuziei №64-V/VII din 06.06.2022 cu privire la
Legea UTA Găgăuzia „Cu privire la parcul pentru tehnologia informației al
Găgăuziei” reglamentează activitate bugetar-financiară și fiscală locală, economie
și activează numai pe teritoriul UTA Găgăuzia, nu anulează și nu contrazice actelor
normative al Republicii Moldova. Pe teritoriul UTA Găgăuzia, conform
Constituției RM, Carta Europeană pentru Autoadministrarea Locală activează
actele normative ale Republicii Moldova și actele normative locale ale UTA
Găgăuzia, inclusiv activitate bugetar-financiară și fiscală locală, economie.
S-a susținut că Curtea de Apel Comrat nu a luat în considerare ce forță
juridică are Legea Republicii Moldova nr.77/2016 privind parcurile de tehnologie a
informației, Codul fiscal al RM pe teritoriul UTA Găgăuzia, neținând seama de
competențele UTA Găgăuzia în domeniul economiei, acordate de alin. (1) art. 111
din Constituția Republicii Moldova.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI. alin. (1) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative, prevede următoarele:
„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1
septembrie 2023. ”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ (în vigoare până la 01 septembrie
2023) prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din
cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în
vigoare la data declarării recursului):
„recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă
Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.
Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de
apel”.
10
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023) prevede:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul se declară
inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b)
recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d)
recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea
recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin.
(2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și
(2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea
Supremă de Justiție
Art. 65 alin. (1) și (2) Cod administrativ:
„dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen
legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau
împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15
zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe
care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise”.
Art. 96 Cod administrativ:
„ (1)Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al
costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului
comunicării și acceptată de participantul la procedură.
(2) Autoritățile publice trebuie să se asigure că participanții la procedură indică, în cadrul
procedurii, o modalitate principală de comunicare, precum și modalități alternative.
(3) Participantul la procedura administrativă care nu locuiește în Republica Moldova este
obligat, la cererea autorității publice, să desemneze un reprezentant împuternicit în Republica
Moldova responsabil de recepționarea corespondenței”.
Art. Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ,
„notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma
stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:
a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare;
c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată”
Art. 24 Cod administrativ:
„(1) Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca
drepturile procesuale ale altor participanți.
(2) Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește
obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și
morale cauzate.”
Art. 47 alin. (3) Cod administrativ:
„culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat”
Art. 105 alin. (3) și (4) Cod adminisartiv:
„înscrisul se consideră notificat odată cu atașarea înștiințării scrise. Oficiul poștal ține înscrisul
depus la îndemînă pentru a fi ridicat pe parcursul a 3 luni. Termenul începe să curgă din ziua în
care a fost atașată înștiințarea. După expirarea termenului, înscrisurile care nu au fost ridicate se
expediază înapoi autorității publice care a dispus notificarea.
11
Art. 107 Cod de procedură civilă:
„(1) dacă își schimbă domiciliul sau sediul după pornirea procesului, partea sau reprezentantul ei
este obligat să comunice instanței noua adresă. În lipsa unei astfel de comunicări, citația sau
înștiințarea se trimite la ultima adresă cunoscută instanței și se consideră recepționată chiar dacă
destinatarul nu mai locuiește sau nu își are sediul acolo.
(2) Partea este obligată să informeze instanța, nu mai tîrziu de 3 zile pînă la data ședinței de
judecată, despre angajarea unui avocat, schimbarea sau renunțarea la serviciile avocatului,
prezentînd instanței datele de contact ale noului avocat, inclusiv adresa electronică a acestuia”.
Art art. 75 alin. (2) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de
administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte
normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați împuterniciți ai
persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari”
Art. 80 alin. (1), (4) din Codul de procedură civilă:
„împuternicirile reprezentantului persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură,
eliberată și legalizată în modul stabilit de lege. Valabilitatea procurii care confirmă
împuternicirile reprezentantului în instanță de judecată încetează în temeiul art. 376 Cod civil”.
Art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevede că:
„împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în
numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a
o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau
parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a
modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia
tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane,
de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona
executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în
temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în
procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul recursurilor depuse de Bașcanul Găgăuziei,
reprezentat de Andrei Sobor, de către Adunarea Populară a Găgăuziei și de către
Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia,
reprezentată de Natalia Ciuvalscaia, completul de judecată al Curții Supreme de
Jusiție consideră că acestea au fost depuse în termen, or recursurile au fost depuse
odată cu motivarea la data de 08 iunie 2023, 09 iunie 2023, 09 iunie 2023 cu
respectarea termenului prevăzut de art.245 alin. (1) Cod administrativ.
Instanța de recurs reține dovada care acordă împuterniciri lui Andrei
Sobor de a reprezenta interesele Bașcanului Găgăuziei, reflectată prin procura din
05 ianuarie 2023, atașată la materialele cauzei (f.d. 218 vol. I).
Cu referire la termenul recursului depus de Andrei Bubnov, reprezentat de
avocatul Ion Cerga completul Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este
inadmisibil din următoarele considerente.
12
Curtea de Apel Comrat a pronunțat hotărârea contestată la 11 mai 2023.
Andrei Bubnov, reprezentat de avocatul Ion Cerga a depus recurs nemotivat la 17
mai 2023 (f.d. 84 vol. II). La data de 18 august 2023 Andrei Bubnov, reprezentat
de avocatul Ion Cerga, a prezentat motivarea recursului (f.d. 71 vol. II).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia
hotărârii motivate din 11 mai 2023 a Curții de Apel Comrat a fost expediată prin
poștă recurentului Andrei Bubnov, însă plicul cu corespondența a fost restituit
instanței cu mențiunea „plecat” (f.d. 29 vol. II).
Totodată, copia hotărârii motivate a fost expediată prin poștă
reprezentantului recurentului avocatului Ion Cerga. Însă, avocatul Ion Cerga nu a
recepționat trimiterea poștală, aceasta la 14 iunie 2023 fiind restituită oficiului
poștal și ulterior instanței de apel cu mențiunea „nereclamat” (f.d. 26 vol. II).
Articolul 96 Cod administrativ prevede o astfel de modalitate de
comunicare a actelor de procedură către participanți la procedura administrativă.
Or, adresa de aflare a oficiului fiind indicată în cererile depuse de avocatul Ion
Cerga (f.d. 172, 181, 201 vol. I), precum și în cererea de recurs, prin urmare,
adresantul dând acordul și neexluzând o astfel de modalitate a comunicării.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pct. 2 din Regulile
privind prestarea serviciilor poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1457
din 30 decembrie 2016, definește trimiterea nereclamată ca fiind o trimitere poștală
care nu a fost distribuită (predată) destinatarului din cauza nesolicitării sau
refuzului de recepționare a acesteia.
Potrivit pct. 82 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, în lipsa destinatarului,
în cutia poștală individuală se lasă avizul de sosire pentru primirea trimiterii în
unitatea poștală.
Conform pct. 102 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, trimiterile
poștale, care nu au putut fi distribuite destinatarilor se înapoiază expeditorului în
următoarele situații: 1) la expirarea termenelor de păstrare; 2) la cererea
expeditorului; 3) destinatarul refuză să primească trimiterea; 4) destinatarul nu este
la adresa indicată; 5) adresatul căsuței poștale de abonament nu este indicat sau
este indicat incorect; 6) adresa destinatarului indicată pe trimitere este ștearsă sau
ruptă; 7) destinatarul este decedat.
Punctul 101 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, prevede că trimiterile
poștale se păstrează în unitatea poștală, în așteptarea destinatarului, timp de 15 zile
calendaristice pentru trimiterile poștale interne și timp de 30 de zile calendaristice
pentru trimiterile poștale internaționale, din ziua următoare zilei de sosire a
acestora la oficiul poștal de destinație.
Instanța de recurs reține că în contextul în care notificarea a fost returnată
instanței de apel, deoarece nu a fost reclamată, urmează a fi aplicate prevederile
alin. (3) al art. 105 Cod administrativ, potrivit cărora înscrisul se consideră
notificat odată cu atașarea înștiințării scrise.
Plicul cu avizul, prin care a fost expediată către avocatul Ion Cerga copia
hotărârii primei instanțe, la data de 14 iunie 2023 a fost restituit cu mențiunea
„nereclamat”.
13
În speță, avocatul Ion Cerga nu a recepționat trimiterea poștală și nu s-a
prezentat la oficiul poștal pentru a ridica trimiterea poștală, deși i-a fost lăsat aviz
de sosire pentru a se prezenta la oficiul poștal și a ridica trimiterea poștală. Astfel,
hotărârea primei instanțe se consideră notificată acestuia. Or, este
responsabilitatea destinatarului de a ridica de la oficiul poștal trimiterea poștală.
Instanța de recurs menționează că sunt relevante speței și prevederile art.
102 alin. (7) din Codul de procedură civilă, conform cărora citațiile și înștiințările
judiciare trimise la sediul persoanelor juridice și nerecepționate la expirarea
termenelor de reclamare se consideră înmînate la data expirării termenului de
reclamare chiar dacă destinatarul nu a reclamat corespondența de la oficiul poștal.
Instanța de recurs reține că avocatul Ion Cerga, acționând în interesele lui
Andrei Bubnov, fiind conștient că a depus împotriva hotărârii primei instanțe doar
recursul nemotivat, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, de a
proteja drepturile sale de acces la instanță și anume să prezinte motivarea
recursului în termenul stabilit de art. 245 alin. (2) Cod administrativ.
Mai mult, hotărârea motivată din 11 mai 2023 a Curții de Apel Comrat a
fost publicată pe pagina web a instanței de judecată la data de 24 mai 2023.
Respectiv, recurentul Andrei Bubnov, reprezentat de avocatul Ion Cerga a avut
posibilitatea reală de a lua cunoștință cu hotărârea motivată de pe portalul
instanțelor de judecată www.instante.justice.md. și să formuleze în termen recursul
motivat. Or, termenul pentru prezentarea motivării recursului a început a curge de
la data expirării termenului de păstrare a trimiterii poștale – 14 iunie 2023 și a
expirat la data de 14 iulie 2023. Însă, avocatul Ion Cerga, în interesele lui Andrei
Bubnov, a prezentat motivarea recursului la data de 18 august 2023, cu depășirea
termenului legal.
Nu pot fi reținute argumentele avocatului Ion Cerga, precum că a primit
copia hotărârii motivate a primei instanțe la data de 17 august 2023, or din copia
extrasului de portalul poștei electronice atașată la recurs, nu este clar de la cine și
cui îi este adresată scrisoarea electronică, astfel încât informația nu are caracter
probator.
La caz, se reține că, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie
2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești care i-au
fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru
Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce
măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-
au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul
le-a luat pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale.
Actele cauzei, însă, denotă faptul că, reprezentantul recurentului, avocatul
Ion Cerga nu a întreprins acțiuni concrete de a afla soarta dosarului din momentul
pronunțării dispozitivului hotărârii primei instanțe din 11 mai 2023 și nici nu a
solicitat repunerea în termen a recursului.
Instanța de recurs remarcă că, Andrei Bubnov nu informat instanța despre
o eventuală schimbare de domiciliu și în lipsa unei astfel de comunicări,
înștiințarea fiind transmisă la ultima adresă cunoscută instanței, se consideră a fi
recepționată.
Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că recursul
declarat de Andrei Bubnov, reprezentat de avocatul Ion Cerga a fost depus după
14
expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia în temeiul art. 246
alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, de a declara inadmisibil recursul depus de
Andrei Bubnov, reprezentat de avocatul Ion Cerga.
Referitor la recursul depus de Adunarea Populară a Găgăuziei, reprezentat
de Anatoli Cara, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
prevederile art. 246 alin. (2) lit. c) din Codul administrativ, potrivit căruia recursul
se declară inadmisibil în special când recursul este depus de o persoană
neîmputernicită.
La rândul său, în temeiul art. 195 din Codul administrativ, procedura
acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art.169–171.
Din materialele cauzei rezultă că nefiind de acord cu hotărârea din 11 mai
2023 a Curții de Apel Comrat, la 09 iunie 2023 (f.d.61 vol. II), Adunarea Populară
a Găgăuziei, reprezentat de Anatoli Cara, a contestat-o cu recurs .
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, dreptul
procedural de a ataca în ordine de recurs hotărârea din 11 mai 2023 a Curții de
Apel Comrat a fost realizat în numele Adunării Populare a Găgăuziei de către
Anatoli Cara, care la 09 iunie 2023 a semnat și a depus recursul menționat. având
împuternicirile necesare consemnate în procura din 17 mai 2022, valabilă pe un
termen de un an, până la 17 mai 2023 (f.d. 117 vol. I).
Deoarece la momentul depunerii recursului din 09 iunie 2023, procura era
expirată, Curtea Supremă de Justiție, prin încheierea din 27 martie 2024 a acordat
termen lui Anatoli Cara până la 29 aprilie 2024 de a prezenta la Curtea Supremă
de Justiție documentul care confirmă împuternicirile ce-i acordă dreptul de a
reprezenta interesele APG în instanța de recurs și de a prezenta recursul în limba
de stat.
La data de 29 aprilie 2024, când a prezentat recursul tradus în limba de
stat,, Anatoli Cara, a prezentat procura nr. 18-03/1-13 eliberată la data de 25 aprilie
2024 prin care Anatolie Cara a fost împuternicit de a reprezenta interesele Adunării
Populare a Găgăuziei în instanța de judecată (f.d. 117 verso).
Astfel, se constată că la data de 09 iunie 2023, când a prezentat recursul
Anatoli Cara, acționând în interesele Adunării Populare a Găgăuziei a semnat
cererea de recurs, neavând împuterniciri. Or, recursul a fost depus de către Anatoli
Cara în baza procurii nr. 153-03/1-13 din 17 mai 2022, care la momentul depunerii
recursului era expirată (valabilă până la 17 mai 2023). Iar, procura nr. 18-03/1-13
eliberată la data de 25 aprilie 2024, ce a fost prezentată ulterior de către Anatoli
Cara spre confirmarea împuternicirilor acestuia, a fost eliberată după depunerea
cererii recurs și confirmă împuternicirile acestuia față de Adunarea Populară a
Găgăuziei la momentul actual și nu la data depunerii recursului – 09 iunie 2023.
Reieșind prevederile art. 75 alin. (2), art. 80 alin. (1), (4) și art. 81 alin. (1)
din Codul de procedură civilă, reprezentarea judiciară, ca mijloc eficient și legal
de apărare a persoanelor juridice, constituie un drept firesc, fiind prevăzută de
multiple acte normative naționale și internaționale, care contribuie semnificativ la
realizarea dreptului fundamental la apărare.
15
Astfel, împuternicirile reprezentantului persoanei juridice trebuie să fie
formulate într-o procură, eliberată și legalizată în modul stabilit de lege.
Aplicând normele legale invocate mai sus, Colegiul remarcă obligația
recurentului de a prezenta instanței confirmarea împuternicirilor sale de
reprezentare, această obligație fiind stabilită de Lege și urmărind scopul unei bune
administrări a justiției.
Raportând normele de drept procedural menționate la circumstanțele
speței, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul a
fost depusă de Anatoli Cara, în interesele recurentei Adunării Populare a
Găgăuziei, neavând la momentul depunerii recursului împuterniciri, or a fost
prezentată procura din 25 aprilie 2024, eliberată ulterior prezentării recursului, care
confirmă împuternicirile la momentul actual și la data depunerii recursului.
Prin urmare, recursul depus de către Anatoli Cara, în interesele recurentei
Adunării Populare a Găgăuziei, a fost depus de către o persoană neîmputernicită și
urmează a fi declarat inadmisibil. Or, după cum s-a menționat supra, conform art.
246 alin. (2) lit. c) din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în
special când recursul este depus de o persoană neîmputernicită.
Cu referire la recursul depus de către Direcția Generală de Dezvoltare
Economică și Turism a UTA Găgăuzia la 09 iunie 2023, instanța de recurs reține
că prin încheierea din 27 martie 2024 a Curții Supreme deJustiție partea recurată a
fost înștiințată despre necesitatea prezentării recursului tradus în limba de stat și
confirmării împuternicirilor reprezentantului.
La data de 29 aprilie 2024, Direcția Generală de Dezvoltare Economică
și Turism a UTA Găgăuzia a prezentat recursul tradus în limba de stat și extrasul
din Registrul de stat al unităților de drept din 27 septembrie 2023.
Colegiul reține că recursul depus la 09 iunie 2023, semnat de șefa
Direcției Generale de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia, Natalia
Ciuvalscaia (potrivit informațiilor publice de pe portalul instituției) și însoțit de
traducerea recursului în limba de stat, semnat de șefa Direcției Generale de
Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia, Larisa Cerven, corespunde
rigorilor art. 75, 80, 81 din Codul de procedură civilă.
Examinând temeiurile recursurilor depuse de Bașcanul Găgăuziei și de
către Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia,
completul de judecată al Supreme de Justiție consideră că sunt inadmisibile din
următoarele motive.
Din analiza prevederilor art.246 alin.(1) din Codul administrativ, rezultă
că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu
jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al
temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței
de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de
serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
16
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,
într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate,
cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în
condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de
formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma
„motivarea recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ.
La stabilirea admisbilității recursului depus de Bașcanu Găgăziei și
Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia, conform
jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie capabil să ofere îndreptarea situației,
să posede puterea de a corecta starea de lucruri.
Diferit de aceasta, argumentele recursurilor se referă la dezacordul
recurenților cu decizia pronunțată de Curtea de Apel Comrat, pe când motivarea
recursului trebuie să se refere la circumstanțele care să reziste testului și filtrului de
admisibilitate.
De asemenea, Completul Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin
însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în
această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).
Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel
(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că
modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare
depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile
cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni
de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se
vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a declara în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul
administrativ (în redacția legii la momentul depunerii recursului) inadmisibil
recursul depus de Andrei Bubnov ca fiind depus după expirarea termenului; de a
declara inadmisibil, în temeiul art. 246 alin. (2) lit c) Cod administrativ, recursul
depus de Adunarea Populară a Găgăuziei, ca depus de o persoană neîmputernicită;
17
de a declara ca fiind inadmisibile, în temeiul art. 246 Cod administrativ recursurile
depuse de Bașcanul Găgăuziei și Direcția Generală de Dezvoltare Economică și
Turism a UTA Găgăuzia, că nu se încadrează în niciunul din temeiurile specificate
în art. 246 alin. (2) Cod administrativ (în redacția legii până la 01 septembrie
2023).
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Declară inadmisibile recursurile depuse de Andrei Bubnov, de către Bașcanul
Găgăuziei, de către Adunarea Populară a Găgăuziei și de către Direcția Generală
de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
18