3ra-31/23 — anularea actului administrativ

3ra-31/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Adunarea Populară a

Găgăuziei,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva

Adunării Populare a Găgăuziei și Guvernatorului (Bașkanului) Unității

teritoriale autonome Găgăuzia cu privire la anularea unor

sintagme/prevederi din art. 3 alin. (3), (4) din Legea Unității teritoriale

autonome Găgăuzia nr. 09-III/VI din 29 aprilie 2022,

împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Comrat,

(Dosarul nr. 3ra-31/23

NR. PIGD 2-22063612-01-3ra-12012023)

Recursul declarat până la 1 septembrie 2023.

Art. 246 din Codul administrativ (în redacția în vigoare până la 1 septembrie 2023).

Argumentele invocate nu determina admisibilitatea recursului în raport cu motivele

invocate. Dezacordul recurentului cu hotărârea instanței ierarhic inferioare nu constituie

temei de casare a acesteia.

Curtea de Apel Comrat, jud. A. Mironov, L. Caraianu, D. Fujenco,

18 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de

Adunarea Populară a Găgăuziei,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

acțiune de contencios administrativ împotriva Adunării Populare a

Găgăuziei și Guvernatorului (Bașkanului) Unității teritoriale autonome

(UTA) Găgăuzia, solicitând anularea ca fiind ilegale și adoptate cu depășirea

competenței a unor prevederi din art. 3 alin. (3) și (4) din Legea UTA

Găgăuzia nr. 09-III/VI din 29 aprilie 2022privind utilizarea simbolurilor

Victoriei pe teritoriul Găgăuziei, și anume: la alineatul (3) - sintagma

„Panglica Sfântului Gheorghe”; la alineatul (4) - sintagma „este simbolul

gloriei militare”.

funcționale, în temeiul art. 64 din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, pct. 8 lit. g) din Regulamentul cu privire

la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat,

aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 845/2009, exercitând controlul

legalității Legii UTA Găgăuzia nr. 09-III/VI din 29 aprilie 2022, adoptată de

Adunarea Populară a Găgăuziei (Gagauz Yeri), drept urmare a parvenirii

sesizării Secretarului General al Guvernului RM din 29 aprilie 2022 referitor

la efectuarea controlului acesteia, a constatat ilegalitatea acestui act

administrativ normativ în parte.

din 29 aprilie 2022 stipulează: „(3) Pe teritoriul UTA Găgăuzia se permite

fără impedimente confecționarea, păstrarea și utilizarea „Panglicii Sfântului

Gheorghe” drapelurilor roșii ale Victoriei și a altor simboluri, legate de

evenimentele Marele Război pentru Apărarea Patriei și Marea Victorie din 9

mai 1945.(4) „Panglica Sfântului Gheorghe” este simbolul gloriei militare și

reprezintă panglica din trei benzi negri și două benzi portocalii, fiind

alternate cu lățime egală.”

(purtării) pe teritoriul Găgăuziei a panglicii (din bandă bicoloră negru-

portocaliu), ceea ce contravine legislației în vigoare a Republicii Moldova.

În context au fost citate prevederile art. 111, art. 9 din Constituția Republicii

Moldova, art.2, art.12 alin.(1), (2), (6) din Legea privind statutul juridic

special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) nr. 344-XIII din 23 decembrie 1994,

art.3 alin.(1), (3), art.6 lit.g), art. 7 alin.(1), art. 9, art. 12, art. 17 alin. (1), (2)

din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, art.2

alin.(3), art. 3 alin. (2) din Legea privind administrația publică locală nr. 436

din 28 decembrie 2006, art. 5, art. 21 alin.(1) din Codul administrativ. La fel,

a indicat Legea privind contracararea activității extremiste nr. 54-XV din 21

februarie 2003, art. 1, fiind operate modificări prin Legea pentru modificarea

unor acte normative nr. 102 din 14 aprilie 2022, în special: „Prin atribute și

simboluri general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de

agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum

și al propagandei sau glorificării acestor acțiuni, se înțeleg drapelele, benzile

și panglicile colorate/de conștientizare (banda bicoloră negru-portocaliu),

emblemele (elemente grafice, litere sau cifre și combinații ale lor), insignele,

uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum și orice alte asemenea

însemne utilizate de către participanții la acțiuni de agresiune militară, crime

de război sau crime împotriva umanității, precum și de către persoane care,

fără a fi participanți la acțiunile respective, contribuie la mediatizarea și

propagarea în societate a unor idei de instigare, justificare, glorificare sau de

absolvire de răspundere pentru acțiuni de agresiune militară, crime de război

sau crime împotriva umanității. Caracterul general cunoscut al unor

asemenea atribute și simboluri se reține doar în cazurile când atributele și

simbolurile respective, precum și conotațiile specifice ale acestora sunt

cunoscute în mod obiectiv publicului larg la nivel internațional și local. Nu

constituie atribute și simboluri general cunoscute ce sunt utilizate în

contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime

împotriva umanității, precum și al propagandei sau glorificării acestor

acțiuni, benzile și panglicile care sunt parte componentă a însemnelor, a

medaliilor și a ordinelor acordate persoanelor pentru participarea la cel de-al

Doilea Război Mondial”.

fost completat Capitolul XIX din Codul Contravențional al RM nr. 218/2008

cu articolul 3655 „Încălcarea drepturilor cetățenilor prin răspândirea

atributelor și simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul

unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva

umanității, precum și al propagandei sau glorificării acestor acțiuni.”

Respectiv, odată cu publicarea la 20 aprilie 2022 în Monitorul Oficial al RM

a Legii pentru modificarea unor acte normative nr. 102 din 14 aprilie 2022,

confecționarea, vânzarea, răspândirea, deținerea în vederea răspândirii și

utilizarea în public a atributelor și simbolurilor general cunoscute (benzi și

panglici colorate/de conștientizare, inclusiv banda bicoloră negru-oranj), ce

sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război

sau crime împotriva umanității, precum și al propagandei sau glorificării

acestor acțiuni, atrage răspunderea contravențională.

bicoloră negru-portocaliu) după structura sa se încadrează în noțiunea dată

de legea citată. Iar conform art. 4 din Codul contravențional, contravenția

săvîrșită pe teritoriul Republicii Moldova se sancționează în conformitate cu

prezentul cod.

contestate din Legea nr. 9-III/VI din 29.04.2022 poate duce la dezordini

publice și aplicarea sancțiunilor administrative în privința participanților.

Utilizarea în legea locală a noțiunii „Panglica Sfântului Gheorghe”

contravine legislației în vigoare a RM, susține în mod indirect acțiunile

militare pe teritoriul statului învecinat și va duce la apariția tensiunilor

sociale în comunitate și la crearea unor premise pentru instigare la ură

interetnică. Adunarea Populară a Găgăuziei cu încălcarea atribuțiilor și

normelor de drept menționate, în mod ilicit a permis aplicarea și purtarea pe

teritoriul Găgăuziei a panglicilor (bicolore negru-portocaliu).

Confecționarea, păstrarea și purtarea acestor atribute (simboluri) este

interzisă și recunoscută în calitate de activitate extremistă. Fără a lua în

considerare prevederile expuse în preambulul legii locale, care le-a

considerat declarative, în opinia reclamantului, obiectul actului contestat nu

cade sub incidența domeniilor enumerate direct și exhaustiv la art. 12 din

Legea nr. 344/1994. În esență, actul contestat nu urmărește scopul de a

întreprinde unele măsuri relevante în domeniul culturii și educației, cum se

reflectă în preambul, însă se abate de la cadrul normativ legal național

privind regimul juridic al contravențiilor și contracarării activității

extremiste. Adoptând legea locală contestată, Adunarea Populară a

Găgăuziei și-a depășit împuternicirile. Prin adoptarea actului enunțat, în

forma în care a fost formulată, Adunarea Populară a Găgăuziei a creat

premisele pentru coliziuni între acte normative cu forță juridică diferită, care

trebuie înlăturate.

speciale, nu poate afecta caracterul unitar al statului Republica Moldova.

Astfel, autonomia Găgăuziei, oricât de largă nu ar fi ea, este administrativă,

iar autoritățile din Găgăuzia ar trebui să rezolve chestiunile/problemele de

autonomie acționând în cadrul unui stat unitar, și nu în afara acestuia.

Temeiul juridic necesar constă în aceea că administrarea autonomiei prin

adoptarea actelor administrative normative locale de Adunarea Populară a

Găgăuziei să fie realizată în conformitate cu sistem juridic unic, care, la fel,

este rezultatul supremației aplicării dreptului pe întreg teritoriu al Republicii

Moldova. De rând cu normele menționate supra, actul încalcă mai multe

prevederi ale Legii nr. 100/2017, ale Legii nr. 54/2003, scopul cărora este

apărărea drepturilor și libertăților omului, a bazelor regimului constituțional,

asigurarea integrității și securității Republicii Moldova, stabilirea cadrului

juridic și organizatoric pentru contracararea activității extremiste și

răspunderii pentru desfășurarea unei atare activități. Drept urmare, instanța

de contencios administrativ în primul rând urmează să verifice legalitatea

actului normativ atacat din punct de vedere procedural, deoarece pârâtul a

atins elemente esențiale de legiferare, a încălcat limitele competenței

stabilite.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE (CURTEA DE APEL)

acțiunea de contencios administrativ înaintată de Oficiul Teritorial Comrat

al Cancelariei de Stat. S-au anulat ca fiind ilegale unele prevederi din

alineatele (3) și (4) ale art. 3 din Legea UTA Găgăuzia nr. 09-III/VI din 29

aprilie 2022 privind utilizarea simbolurilor Victoriei pe teritoriul Găgăuziei,

și anume: la alineatul (3) - sintagma ”Panglica Sfântului Gheorghe”; la

alineatul (4) - sintagma „este simbolul gloriei militare”.

art.5, art.7, art.8, art.12, art.17, art. 20, art. 39, art. 191 alin. (2), art. 194

alin.(1), art.195, art.203, art. 204, art.219 alin.(1), (2), art. 224 alin. (1) lit. e),

art.225 alin.(1), (2), (3), (4) din Codul administrativ, art.7, art.111 alin.(1),

(2), (3) din Constituția RM, art. 3 alin. (1), (3), art. 6 lit. g), art.7 alin.(1),

art.9 alin.(1), art.17 din Legea cu privire la acte normative nr. 100 din 22

decembrie 2017, art. 2, art. 12 alin. (1), (2), (6) din Legea privind statut

juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri) nr. 344 din 23 decembrie 1994,

art. 2 alin.(3), art. 3 alin. (2) din Legea privind administrația publică locală

nr. 436 din 28 decembrie 2006, verificând temeinicia cerințelor Oficiului

Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare a

Găgăuziei (Gagauz Yeri) și Guvernatorului (Bașkanul) UTA Găgăuzia, a

concluzionat următoarele:

Prin aplicarea testului asupra proporționalității urmează a fi anlizată dacă

măsura întreprinsă este prevăzută de lege, dacă aceasta urmărește unul sau

câteva scopuri legitime, dacă aceasta atinge unul din aceste scopuri în cazul

implementării sale, dacă aceasta este necesară și proporțională cu

circumstanțele ce o determină.

admite posibilitatea folosirii (purtării) panglicii (benzii bicolore negru-

portocaliu) pe teritoriul Găgăuziei.

deoarece prin Legea RM nr. 102 din 14 aprilie 2022 au fost introduse

modificări și completări la articolul 1 din Legea nr. 54 din 21 februarie 2003

privind contracararea activității extremiste: Prin atribute și simboluri general

cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară,

crime de război sau crime împotriva umanității, precum și al propagandei

sau glorificării acestor acțiuni, se înțeleg drapelele, benzile și panglicile

colorate/de conștientizare (banda bicoloră negru-portocaliu), emblemele

(elemente grafice, litere sau cifre și combinații ale lor), insignele, uniformele,

sloganurile, formulele de salut, precum și orice alte asemenea însemne

utilizate de către participanții la acțiuni de agresiune militară, crime de război

sau crime împotriva umanității, precum și de către persoane care, fără a fi

participanți la acțiunile respective, contribuie la mediatizarea și propagarea

în societate a unor idei de instigare, justificare, glorificare sau de absolvire

de răspundere pentru acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime

împotriva umanității. Caracterul general cunoscut al unor asemenea atribute

și simboluri se reține doar în cazurile când atributele și simbolurile

respective, precum și conotațiile specifice ale acestora sunt cunoscute în mod

obiectiv publicului larg la nivel internațional și local. Nu constituie atribute

și simboluri general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de

agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum

și al propagandei sau glorificării acestor acțiuni, benzile și panglicile care

sunt parte componentă a însemnelor, a medaliilor și a ordinelor acordate

persoanelor pentru participarea la cel de-al Doilea Război Mondial.

RM nr. 102 din 14 aprilie 2022 a fost completat de asemenea Capitolul XIX

Codul contravențional al RM nr. 218/2008 cu articolul 3655: „Încălcarea

drepturilor cetățenilor prin răspândirea atributelor și simbolurilor general

cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară,

crime de război sau crime împotriva umanității, precum și al propagandei

sau glorificării acestor acțiuni.”

normative a fost publicată în Monitorul Oficial al RM la 20 aprilie 2022 (nr.

115-117 art. 212) și respectiv începând cu 20 aprilie 2022, confecționarea,

vânzarea, răspândirea, deținerea în vederea răspândirii și utilizarea în public

a atributelor și simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul

unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva

umanității, precum și al propagandei sau glorificării acestor acțiuni, duc la

răspunderea pentru contravenția comisă.

reclamantului că panglica bicoloră banda negru-portocaliu după structura sa

cade sub incidența noțiunii date pentru atribute sau simboluri general

cunoscute în Legea susmenționată.

218/2008, contravenția săvîrșită pe teritoriul Republicii Moldova se

sancționează în conformitate cu prezentul cod.

normelor de drept susmenționate, ilegal a permis aplicarea și purtarea

panglicii (banda bicoloră negru-portocaliu) pe teritoriul Găgăuziei, în timp

ce confecționarea, păstrarea și purtarea acestor atribute (simboluri) sunt

interzise.

Populare a Găgăuziei în partea contestată nu corespunde scopului declarat

de a consolida unele măsuri corespunzătoare în domeniul culturii și

educației, conform preambulului, însă derogă de la cadrul normativ național

cu privire la regim de drept al contravențiilor.

Adunarea Populară a Găgăuziei a creat premise, coliziuni între acte

normative, ce au forță juridică diferită.

ierarhic inferioară a menționat că argumentarea de drept necesară constă în

aceea că administrarea autonomiei prin adoptarea actelor administrative

normative locale ale Adunării Populare a Găgăuziei se realizează în

conformitate cu sistemul unic de drept, care, la fel, constituie rezultatul

supremației aplicării legii pe întreg teritoriu al RM. Astfel, limitele

competenței organelor de administrație publică locală sunt determinate de

legislația națională, iar acte normative locale adoptate sunt valabile doar în

asemenea limite. Ținând cont de circumstanțele expuse, instanța a

concluzionat că actul administrativ normativ în partea contestată a fost

adoptat cu încălcarea prevederilor Legii și în această parte urmează a fi

anulat pe acest capăt.

Adunării Populare a Găgăuziei că reclamantul Oficiul Teritorial al

Cancelariei de Stat în partea contestării împuternicirilor Adunării Populare a

Găgăuziei nu a ținut cont de normele de drept național și internațional în

procesul realizării împuternicirilor atribuite prin lege la adoptarea actelor

normative. Or, legislatorul reieșind din conținutul art. 111 alin. (3) din

Constituția RM a statuat că în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia

activează organe reprezentative și executive potrivit legii.

art. 9 alin. (1), art. 17 din Legea nr. 100/2017, art. 3 alin. (2) din Legea nr.

436/2006 care statuează că actul normativ trebuie să corespundă prevederilor

Constituției Republicii Moldova și altor legi ale Republicii Moldova,

instanța ierarhic inferioară nu a reținut argumentul reprezentantului pârâtului

precum că Adunarea Populară a Găgăuziei rezultând din domeniul

împuternicirilor consolidate în lege a adoptat Legea contestată UTA

Găgăuzia nr. 09-III/VI din 29 aprilie 2022 privind utilizarea simbolurilor

Victoriei pe teritoriul Găgăuziei. Realizarea dreptului de a adopta legi locale

trebuie să coreleze cu legislația Republicii Moldova. Altfel spus, legea locală

adoptată nicidecum nu trebuie să contravină legilor Republicii Moldova.

pârâților invocat în referințe ca motiv de respingere a cerințelor precum că

utilizarea panglicilor se admite doar ca simboluri de celebrare a „Zilei

Victoriei” și exclude contextul agresiunii militare, precum și îndemnuri la

acțiuni violente. Această interpretare a legii este liberă și depășește limitele

prevederilor indicate în lege. Cum s-a menționat, în virtutea acestei legi,

asemenea bandă colorată/de conștientizare și panglică (banda bicoloră

negru-portocaliu), se recunoaște ca fiind folosită în contextul actelor de

agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum

și al propagandei sau glorificării acestor acțiuni. Legea a stabilit excepții de

la această regulă, și anume că, nu constituie atribute și simboluri general

cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară,

crime de război sau crime împotriva umanității, precum și al propagandei

sau glorificării acestor acțiuni, benzile și panglicile care sunt parte

componentă a însemnelor, a medaliilor și a ordinelor acordate persoanelor

pentru participarea la cel de-al Doilea Război Mondial. Alte excepții legea

nu prevede.

că hotărârea a fost adoptată reieșind din necesitățile și în interesele întregii

populații din Găgăuzia care este extrem de important, însă orice autoritate

publică locală acționând în interesele oricărei comunități, urmează să se

conducă de principiile legalității, ce are caracter universal pe întreg teritoriu

al Republicii Moldova, asigurând totodată respectarea în egală măsură a

drepturilor și intereselor legitime ale tuturor cetățenilor.

Găgăuziei (Gagauz Yeri) din 5 iunie 1998, nu poate fi reținut ca temei de

respingere a acțiunii, deoarece art. 51 din Regulament prevede competența

Adunării Populare a Găgăuziei. Totodată, competența Adunării Populare a

Găgăuziei la adoptarea actelor normative nu poate să contravină legislației

în vigoare a Republicii Moldova.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

intermediul reprezentantului Petru Zaharia, a depus recursul împotriva

hotărârii din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii contestate.

contestată, motivând prin prisma prevederilor art. 110 alin.(1), art.111

alin.(1), (3) din Constituția RM, art. 2 alin.(1), (3) din Legea nr. 436/2006,

art. 7, art.12 din Legea nr. 344/1994, că a acționat în limita competențelor la

adoptarea Legii UTA Găgăuzia nr. 09-III/VI din 29 aprilie 2022 privind

utilizarea simbolurilor Victoriei pe teritoriul Găgăuziei, un act legislativ în

domeniul culturii. În sensul alineatelor (3) și (4) ale art. 3 din legea enunțată,

în virtutea competenței sale și pe teritoriul subordonat (UTA Găgăuzia), a

permis fabricarea, depozitarea și utilizarea oricăror simboluri legate de

evenimentele Marelui Război pentru Apărarea Patriei și Marea Victorie din

9 mai 1945, inclusiv „panglica Sfântului Gheorghe”, care este un simbol al

gloriei militare și este o panglică de trei benzi negre și două portocalii late

egale.

referire la Legea nr. 102/2022, care a modificat articolul 1 din Legea nr.

54/2003 și Codul Contravențional al RM completat cu art. 3565. Însă, în

opinia recurentului, aceste concluzii ale instanței contravin separației

puterilor între Centru și UTA Găgăuzia în sensul art.111 alin.(1) din

Constituția RM și art.12 din Legea nr. 344/1994 în ceea ce privește procesul

decizional independent de către organele reprezentative ale Găgăuziei în

domeniul de natură politică, economică și culturală, în contrast cu normele

dreptului local, legislației. Or, deținerea unor competențe similare de către

organele administrației publice locale nu exclude cu adevărat apariția

contradicțiilor drept urmare a luării deciziilor în aceleași domenii. În opinia

recurentului, această problemă este în plan politic, decât în cel juridic și este

direct legată de recunoașterea sau nerecunoașterea puterilor UTA Găgăuzia,

stabilite prin lege și opoziția unor acte normative față de altele.

decizia nr. 59 din 6 septembrie 2016 a Curții Constituționale a Moldovei,

conform căreia este dreptul colectivităților de a-și satisface propriile interese

legale fără amestecul autorităților centrale, ea constituie un complex de

atribuții date în competența organelor de administrare publică locală.

Autoguvernarea locală este înțeleasă ca dreptul și capacitatea reală a

organismelor de autoguvernare de a reglementa și gestiona o parte din

afacerile publice, acționând în cadrul legii, sub propria responsabilitate și în

interesul populației locale. Carta Europeană a Autonomiei Locale în articolul

4 prevede că organismele de autoguvernare locală, în limitele stabilite de

lege, au libertatea deplină de acțiune pentru a-și desfășura propriile inițiative

cu privire la orice problemă. Competențele acordate organelor

autoguvernării locale trebuie să fie complete și exclusive.

nr.344/1994 în sistemul legislației naționale este indicată în preambul,

precum și în art. 27 alin. (2), totodată, făcând referire la prevederile art. 43

din Legea nr.100/2017- preambulul actului normativ. Din preambulul Legii

nr.344/1994 este evident că acest act normativ a fost adoptat de Parlamentul

Republicii Moldova, printre altele, pentru a răspunde nevoilor naționale și a

păstra identitatea poporului găgăuz, dezvoltarea lor deplină și cuprinzătoare,

îmbogățirea limbii și culturii naționale, asigurarea independenței politice și

economice. Semnificația deosebită a Legii nr.344/1994 reiese și din avizul

Comisiei Europene a Consiliului Europei pentru Democrație prin Drept din

8-9 martie 2002, cu privire la modificările și completările în Constituția

Republicii Moldova cu privire la statutul Găgăuziei, redând conținutul

acestora. Astfel, în opinia recurentului, la adoptarea Legii UTA Găgăuzia nr.

09-III/VI din 29 aprilie 2022, s-a acționat în cadrul competenței sale

exclusive stabilite de lege și s-a adopta aceasta în domeniul culturii și se

referă la valori spirituale foarte subtile ale poporul găgăuz, transmis din

generație în generație. Folosirea „Panglicii Sfântului Gheorghe” de către

cetățeni în cadrul sărbătoririi datei sacre de 9 mai - Ziua Victoriei a devenit

tradițională în perioada trecută, iar orice impact din partea organelor de stat

asupra valorile spirituale și tradițiile poporului consacrate, este extrem de

periculos. Legea adoptată prin care „banda neagră-portocalie” a fost

recunoscută ca extremistă, sub definiția căreia se presupune Panglica

Sfântului Gheorghe, pe fondul unei crize economice în creștere intensă, a

provocat deja o reacție negativă din partea societății. Neîncrederea

cetățenilor în instituțiile statului de autoritate a atins punctul critic, iar acel

echilibru fragil între autorități și popor poate fi distrus atât prin adoptarea de

acte normative, cât și prin emiterea unor hotărâri judecătorești privind

restrângerea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

autoritățile statului de diferite niveluri, a menționat că Legea menționată nu

contravine normelor prohibitive ale legislației. Dreptul de a folosi „Panglica

Sfântului Gheorghe” și alte simboluri ale Victoriei, după cum reiese din

prevederile legii, a fost permis doar ca simbol al Victoriei în Marele Război

pentru Apărarea Patriei și, în același timp, a exclus contextul agresiunii

militare. Și numai în cazul utilizării acestor simboluri în scop criminal, și

anume în contextul agresiunii militare, crimelor de război sau crimelor

împotriva umanității, precum și propagandă sau glorificare a acestor acțiuni,

se vor aplica normele legislației republicane. Având în vedere că „Panglica

Sfântului Gheorghe”, care a fost folosită în mod tradițional de cetățeni în

timpul sărbătoririi Zilei Victoriei ca simbol al acestei sărbători și, se pare,

este simultan recunoscută de legislația națională ca un atribut sau simbol

bine-cunoscut folosit în context de agresiune militară, crime de război sau

crime împotriva umanității, precum și propaganda și glorificarea acestor

acțiuni are o dublă natură. Prin analogie, recurentul a menționat hotărârea

CtEDO, cauza Vajnai vs Ungaria din 08 iulie 2008, potrivit căreia CtEDO a

condamnat Ungaria pentru încălcarea libertății de exprimare în legătură cu

aplicarea pedepsei penale unei persoane pentru că a atașat un simbol

comunist pe îmbrăcăminte în timpul unei demonstrații publice, citând în

context parag. 51-56.

printr-un studiu atent al contextului în care anumite simboluri pot fi utilizate,

se poate stabili dacă acestea pot reprezenta o amenințare la securitatea

națională, dacă utilizarea lor implică o infracțiune, dacă există o nevoie reală

de a limita utilizarea acestor simboluri sau utilizarea lor este pe deplin

combinată cu art. 10 parag. (1) din CEDO- dreptul la libertatea de exprimare.

Având în vedere că utilizarea „Panglicii Sfântului Gheorghe” a fost permisă

exclusiv ca simbol al Victoriei, există o amenințare bine justificată că o

interzicere completă a acestui simbolism va duce la o restricție a utilizării

sale în contextul sărbătoririi Zilei Victoriei, în care nicio restricție nu poate

fi justificată. „Panglica Sfântului Gheorghe” ca simbol al Victoriei a fost

folosită de cetățeni în cadrul evenimentelor festive mai mult de 15 ani și,

după cum s-a menționat mai sus, a devenit o tradiție nu numai a poporului

găgăuz, însă a întregii societăți moldovenești, însă interdicția de utilizare a

„benzii negru-portocaliu” a fost introdusă la nivel național doar la 14 aprilie

2022, i.e. la începutul anului curent. În consecință, „Panglica Sfântului

Gheorghe” care are o perioadă mai lungă de utilizare ca simbol al Victoriei,

nu poate implica în niciun caz contextul de agresiune militară. Legiuitorul

deși a definit „banda neagră și portocalie” ca un atribut sau simbolism folosit

în contextul agresiunii militare, nu a precizat însă dacă „Panglica Sfântului

Gheorghe” cu o schemă de culori similară este astfel. Astfel, este necesar să

se facă distincția între conceptele „Panglica Sfântului Gheorghe” ca simbol

al Victoriei și „dungă neagră-portocalie” folosită în contextul agresiunii

militare. Iar aprecierea instanței că „Panglica Sfântului Gheorghe” cu o

schemă de culori similară în structură se încadrează în definiția dată de bine-

cunoscutele accesorii sau simboluri din legea națională, nu este corectă. Nu

există nicio îndoială că prevederile Legii contestate se referă la sfera culturii.

intimaților copia recursului depus, creând astfel participanților la proces

condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și

le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire, avizul de recepție, anexate la

materialele dosarului (f.d.157-158).

la recursul declarat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia

„Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)

nr. 246 din 31 iulie 2023:

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art.VII, care vor intra în vigoare la

1 septembrie 2023.

(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.”

„(1) Hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

2023):

„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

2023):

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:

a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;

b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;

d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);

e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art.245 alin.(2);

f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233 alin.(1)

și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

Curtea Supremă de Justiție.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că Curtea de Apel Comrat a pronunțat dispozitivul hotărârii la

15 noiembrie 2022, care a fost notificat la 16 noiembrie 2022 (f.d.111). Prin

intermediul poștei terestre (f.d.127), la 28 noiembrie 2022 instanța ierarhic

inferioară a notificat hotărârea motivată, recepționat de recurent la 01

decembrie 2022, conform avizului de recepție (f.d.142). Astfel, recursul a

fost depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului depus până la data de 01

septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la

art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de

recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat

din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de

recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a

articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem. (Botten vs. Norvegia, hotărârea din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Adunarea Populară a Găgăuziei.

administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Adunarea Populară a Găgăuziei.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc