3ra-769/24 — anularea actului administrativ

3ra-769/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de către Adunarea Populară a

Găgăuziei,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva

Adunării Populare a Găgăuziei, Guvernatorului (Bașcanului) UTA Găgăuzia, terț

Comisia Electorală Centrală privind anularea pct. 3 din Hotărârea nr. 278-ВЗ/VII

din 26 decembrie 2023,

împotriva hotărârii din 05 iunie 2024 a Curții de Apel Comrat

(Dosarul nr. 3ra-769/24

PIGD 2-24027915-01-3ra-10092024)

Recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ. Dezacordul recurentei cu hotărârea primei

instanțe nu constituie un temei de casare a ei.

Curtea de Apel Comrat, jud. A. Mironiv, Ș. Starciuc, D. Fujenco

27 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de către Adunarea Populară

a Găgăuziei,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Curtea de Apel Comrat acțiune în contencios administrativ împotriva Adunării

Populare a Găgăuziei (Găgăuz-Yeri), a Guvernatorului (Bașcanului) UTA

Găgăuzia (Găgăuz-Yeri cu privire la:

− anularea pct. 3 din Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 278-BЗ/VII din 26

decembrie 2023;

− anularea a următoarelor prevederi din Legea UTA Găgăuzia nr. 48-BЗ/VII din 26

decembrie 2023 „Privind modificarea Legii UTA Găgăuzia «Codul electoral» nr. 60-

XXVII/V din 31 iulie 2015”:

✓ În punctul 1 al articolului 1, sintagma «la alin. (7) cuvintele „cu activitate

permanentă” se exclud»;

✓ punctele 2 și 5 ale articolului 1 – în întregime;

✓ în punctul 6 al articolului 1, în raport cu art. 23 din Codul electoral al

Găgăuziei, următoarele sintagme:

• «la alin. (1), după cuvântul „hotărârii” se completează cu cuvintele

„Adunării Populare a Găgăuziei, la propunerea”»;

• «la alin. (3), cuvântul „permanenți” se exclude, iar cuvintele „legislației

în vigoare” se înlocuiesc cu cuvintele „prevederilor alin. (3)–(4) ale art.

22”»;

• «alin. (4) și (5) se exclud»;

✓ punctul 7 al articolului 1 – în întregime,

✓ punctul 10 al articolului 1 – în întregime.

funcționale, în temeiul art. 2 alin. (3), art. 64 și 65 din Legea nr. 436 din 28.12.2006

privind administrația publică locală și pct. 8 lit. g) din Regulamentul cu privire la

organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 845/2009, a exercitat controlul legalității următoarelor

acte adoptate de Adunarea Populară a Găgăuziei (în continuare – APG) în ședința

din 26.12.2023, și anume:

(1) Legea UTA Găgăuzia nr. 48-B3/VII din 26.12.2023 „Privind modificarea

Legii UTA Găgăuzia «Codul electoral» nr. 60-XXVII/V din 31.07.2015”,

promulgată de Bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul, și publicată în

Buletinul Oficial al Găgăuziei „Ekspres-Kanon” nr. 180-184 (1131-

1135) din 29 decembrie 2023;

1

(2) Hotărârea APG nr. 278-B3/VII din 26 decembrie 2023, publicată în

Buletinul Oficial al Găgăuziei „Ekspres-Kanon” nr. 180-184 (1131-

1135) din 29 decembrie 2023.

actelor menționate sunt ilegale, și anume:

I. Punctul 3 al Hotărârii APG nr. 278-B3/VII din 26 decembrie 2023:

„După intrarea în vigoare a Legii, președintele Comisiei Electorale

Centrale a Găgăuziei, I.V. Kovalenko, va întreprinde toate măsurile

necesare legate de concedierea personalului, transmiterea bunurilor și a

documentației către Comitetul Executiv al Găgăuziei.”

II. Următoarele prevederi ale Legii UTA Găgăuzia nr. 48-B3/VII din

26.12.2023 „Privind modificarea Legii UTA Găgăuzia «Codul electoral»

nr. 60-XXVII/V din 31.07.2015”:

Articolul 1. În Legea UTA Găgăuzia „Codul electoral” nr. 60-XXVII/V

din 31.07.2015, cu modificările ulterioare, se operează următoarele

modificări:

la alin. (7) cuvintele „cu activitate permanentă” se exclud.

alineatul (7) va avea următorul cuprins:

„(7) Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei se consideră legal

constituită în cazul aprobării în componența ei a cel puțin cinci membri.”;

alineatul (10) va avea următorul cuprins:

„(10) Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei se constituie pentru

desfășurarea alegerilor sau a referendumurilor.”;

alineatul (11) va avea următorul cuprins:

„(11) Termenul de exercitare a mandatului Comisiei Electorale Centrale

a Găgăuziei este perioada electorală.”.

„Articolul 22. Scutirea de la exercitarea atribuțiilor de serviciu. Retribuirea muncii

(1) Membrii Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, în baza hotărîrii Comisiei, pe

perioada campaniei electorale, sunt scutiți de la exercitarea obligațiilor de la locul de

muncă de bază.

(2) Președintele și secretarul Comisiei, în perioada electorală, activează pe bază

permanentă, iar ceilalți membri ai Comisiei sunt antrenați pentru participarea la

ședințele și procedurile electorale.

(3) Pe perioada desprinderii membrilor Comisiei de la exercitarea obligațiilor la locul

de muncă de bază, pentru salariații din sectorul bugetar se păstrează statutul, funcția

și salariul, iar pentru salariații din sectorul privat se păstrează aceleași garanții, cu

excepția salariului.

(4) Membrilor Comisiei care activează pe bază permanentă și nu activează în sectorul

bugetar li se stabilește, din mijloacele financiare alocate pentru desfășurarea

alegerilor, un salariu în mărimea salariului mediu de la ultimul loc de muncă de bază,

ținându-se cont de sporuri, adaosuri și premii.

(5) Membrilor Comisiei li se stabilește, din mijloacele alocate pentru desfășurarea

alegerilor, o indemnizație lunară în mărime de 35% din salariul mediu lunar pe

2

economie în UTA Găgăuzia pentru anul precedent. În caz de absență de la ședințele

Comisiei, indemnizația nu se plătește.”

la alineatul (1), după cuvântul „hotărârii” se completează cu cuvintele „Adunării

Populare a Găgăuziei la propunerea”;

la alineatul (3), cuvântul „permanente” se exclude, iar cuvintele „legislației în

vigoare” se substituie cu cuvintele „prevederilor alin. (3)-(4) ale articolului 22”;

alineatele (4) și (5) se exclud.

aceasta preconizează să o desfășoare pe parcursul anului bugetar următor” se

exclud.

art. 109 și art. 111 din Constituția Republicii Moldova, art. 3 din Legea privind

administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006 și art. 2 din Legea

privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri) nr. 344 din 23 decembrie

1994, dispozițiile actelor adoptate de Adunarea Populară a Găgăuziei (Halk

Toplușu), la articolele/alineatele menționate, sunt ilegale și pasibile de anulare,

pentru considerentele expuse în continuare.

normativ și individual adoptate de Adunarea Populară (Halk Toplușu) a Găgăuziei

nu trebuie să contravină Constituției Republicii Moldova, Legii privind statutul

juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri) și altor legi.

normelor APG contestate, au fost încălcate prevederile legislației în vigoare, în

special art. 6, art. 109 alin. (1) și art. 111 alin. (1)–(3) din Constituția Republicii

Moldova, întrucât actul normativ al APG a fost adoptat fără a ține cont de cadrul

normativ național aplicabil.

Codul electoral al Găgăuziei este de natură să conducă la încălcarea principiului

reprezentativității și la afectarea separației tuturor ramurilor puterii în procesul

electoral, precum și la încălcarea prevederilor art. 10 din Regulamentul Găgăuziei.

a Găgăuziei, în esență, i-a lipsit pe locuitorii Găgăuziei de dreptul de a iniția

referendum, deoarece desființarea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei ca

organ permanent și activ a condus la imposibilitatea exercitării efective a

drepturilor constituționale și electorale ale cetățenilor privind desfășurarea

referendumului.

Găgăuziei, mandatul Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei este limitat exclusiv

la perioada electorală (perioadă electorală – perioada de timp din ziua publicării

datei alegerilor până la data confirmării rezultatelor finale ale alegerilor de către

organele competente). În aceste condiții, realizarea inițiativei cetățenilor privind

desfășurarea referendumului în Găgăuzia, în temeiul art. 150 din Codul electoral al

Găgăuziei, devine imposibilă.

3

privind desfășurarea referendumului în Găgăuzia este înregistrat de Comisia

Electorală Centrală a Găgăuziei după prezentarea pachetului necesar de

documente. Ulterior, în temeiul alin. (2) al aceluiași articol, Comisia Electorală

Centrală a Găgăuziei, în termen de 15 zile de la depunerea documentelor, adoptă o

hotărâre privind înregistrarea grupului de inițiativă sau privind refuzul înregistrării

acestuia. În hotărârea de înregistrare se indică termenul pentru colectarea

semnăturilor în susținerea desfășurării referendumului Găgăuziei, termen care nu

poate fi mai mic de două luni și mai mare de trei luni, iar datele privind înregistrarea

grupului de inițiativă și opțiunile supuse referendumului Găgăuziei se publică pe

pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei și prin alte mijloace

de informare în masă (art. 151 alin. (4)).

colectarea semnăturilor, grupul de inițiativă întocmește un proces-verbal în care se

indică data înregistrării grupului de inițiativă, numărul de semnături colectate și

data finalizării colectării semnăturilor.

listele de subscripție, se prezintă Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei în

termen de trei zile lucrătoare de la finalizarea colectării semnăturilor. În continuare,

în baza art. 155, Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei întreprinde următoarele

acțiuni:

− în termen de 15 zile de la prezentare, verifică autenticitatea semnăturilor

(integral sau selectiv) din listele de subscripție depuse;

− după verificarea listelor de subscripție, adoptă hotărârea privind

exprimarea opțiunii de a organiza referendumul Găgăuziei sau, în cazul

neprezentării numărului necesar de semnături, hotărârea de respingere a

propunerii de desfășurare a referendumului Găgăuziei și de anulare a

înregistrării grupului de inițiativă;

− procesul-verbal privind verificarea listelor de subscripție, listele de

subscripție verificate și hotărârea Comisiei Electorale Centrale a

Găgăuziei privind exprimarea opțiunii de a desfășura referendumul

Găgăuziei se prezintă Adunării Populare a Găgăuziei în termen de trei

zile.

Centrală își exercită mandatul doar pe durata perioadei electorale, adică din

momentul publicării datei referendumului, devine imposibilă realizarea dreptului

legal al cetățenilor Republicii Moldova cu domiciliul permanent pe teritoriul UTA

Găgăuzia de a-și exprima opțiunea privind desfășurarea referendumului, din cauza

inexistenței unui organ permanent activ care să asigure derularea procedurilor

prealabile organizării referendumului.

Regulamentul Găgăuziei.

Comrat al Cancelariei de Stat, a comunicat, între altele, următoarele: „Urmează a

fi reținut că, prin adoptarea la 29.01.2024 a Codului electoral nr. 325/2022, pentru

4

prima dată în sistemul organelor electorale naționale a fost integrat în mod

armonios Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, care dispune de competențe

evidente în domeniul alegerilor regionale (alegerile Bașcanului și deputaților

Adunării Populare a Găgăuziei) și naționale (alegeri pentru funcția de Președinte al

Republicii Moldova, deputat în Parlament, primar, consilier local și

referendumuri). De asemenea, s-a reținut că integrarea instituțională a organului

electoral al Găgăuziei în sistemul organelor electorale naționale s-a realizat prin

prisma aplicării garanțiilor stabilite de Legea nr. 344/1994 „Privind statutul juridic

special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)”, în urma unor ample consultări cu participarea

experților Consiliului Europei, în vederea asigurării realizării efective a drepturilor

consacrate de Carta Europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15

octombrie 1985.”

Cod electoral al Republicii Moldova, în care sunt reglementate expres activitatea

Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, statutul membrilor acesteia, organizarea

activității organului electoral și alte prevederi esențiale, inclusiv statutul de organ

permanent activ, astfel cum era prevăzut anterior de Codul electoral al Găgăuziei,

până la operarea modificărilor contestate. Aceste prevederi ale Codului electoral al

Republicii Moldova, referitoare la activitatea Comisiei Electorale Centrale a

Găgăuziei, au fost invocate de reclamant în partea descriptivă a acțiunii.

încalcă în mod grav principiile activității de legiferare prevăzute de art. 3 din Legea

nr. 100/2017 a Republicii Moldova, și anume: lit. c) legalitatea și echilibrul între

reglementările concurente; lit. d) oportunitatea, coerența, consecutivitatea,

stabilitatea și predictibilitatea normelor juridice; lit. f) respectarea ierarhiei actelor

normative.

că prevederile contestate din cele două acte normative ale Adunării Populare a

Găgăuziei contravin în mod vădit dispozițiilor următoarelor norme din Codul

electoral al Republicii Moldova: art. 17 alin. (1) lit. d), alin. (3) și alin. (6), art. 35

alin. (1)–(4), art. 36 alin. (1)–(4), (7)–(9) și art. 245 alin. (4), întrucât Consiliul

Electoral Central al Găgăuziei, constituit din președinte și secretar, activează în

mod permanent în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale, referendumului

republican și alegerilor locale generale, îndeplinind mandatul consiliului electoral

de circumscripție de nivelul al doilea, în conformitate cu prevederile Codului

electoral al Republicii Moldova.

că: „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei este deservită de aparat, a cărui

structură și stat de personal sunt aprobate prin hotărârea corespunzătoare a

Adunării Populare a Găgăuziei, la propunerea Comisiei Electorale Centrale a

Găgăuziei”.

Găgăuziei nu sunt corelate cu prevederile art. 36 alin. (4) din Codul electoral al

Republicii Moldova, care statuează că: „În timpul îndeplinirii mandatului său,

activitatea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei este asigurată de aparatul

5

de lucru, a cărui structură și stat de personal sunt aprobate de consiliul

corespunzător”.

Parlamentul a ținut cont de prevederile art. 23 alin. (1) din Codul electoral al

Găgăuziei, care, în redactarea sa anterioară, stabilea că: „Comisia Electorală

Centrală a Găgăuziei este asigurată de aparatul de lucru, a cărui structură și stat

de personal sunt aprobate prin hotărârea corespunzătoare a Comisiei Electorale

Centrale a Găgăuziei”.

că: „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei se consideră legal instituită în cazul

în care în componența ei sunt aprobați cel puțin cinci membri”.

Găgăuziei nu sunt corelate cu prevederile art. 35 alin. (1) din Codul electoral al

Republicii Moldova, potrivit cărora: „Comisia Electorală Centrală constituie

consiliile electorale de circumscripție de nivelul al doilea, care activează

permanent și sunt formate dintr-un număr impar de membri, de cel puțin 7 și de

cel mult 11 persoane”.

a arătat anterior, modificările introduse sunt de natură să conducă la încălcarea

principiului reprezentativității și la denaturarea separației tuturor ramurilor puterii

în procesul electoral.

Adunării Populare a Găgăuziei nr. 278-ВЗ/VII din 26.12.2023 „privind Legea UTA

Găgăuzia pentru introducerea modificărilor în Legea UTA Găgăuzia «Codul

electoral» nr. 60-XXVII/V din 31.07.2015” (MO 180-184/5385 din 29.12.2023),

precum și a modificărilor operate prin Legea UTA Găgăuzia nr. 48-ВЗ/VII din 26

decembrie 2023 pentru modificarea Legii UTA Găgăuzia „Codul electoral” nr. 60-

XXVII/V din 31.07.2015, în special la art. 16 alin. (7), art. 17 alin. (7), (10) și (11),

art. 22 și art. 22 alin. (3), în contextul schimbării statutului CEC a Găgăuziei ca

persoană juridică și ca organ permanent activ.

Cancelariei de Stat a reținut că statutul și mandatul președintelui și secretarului

CEC a Găgăuziei, inclusiv modul de încetare înainte de termen a acestora, sunt

reglementate de art. 36 alin. (9) și art. 245 alin. (4) din Codul electoral al Republicii

Moldova.

temeiurile de care urmează să se conducă președintele CEC a Găgăuziei la

concedierea personalului CEC a Găgăuziei. Ca urmare a acestei neclarități juridice

privind modul de eliberare din funcție a angajaților CEC a Găgăuziei, președintele

CEC a Găgăuziei, d-na Colalenco Ia., a expediat președintelui APG, dlui

Constantinov D.G., o interpelare la 15.01.2024, solicitând interpretarea modului de

aplicare/executare a pct. 3 din Hotărârea Adunării Populare nr. 278-ВЗ/VII din 26

decembrie 2023. La această interpelare, președintele APG a răspuns în scris la

16.01.2024, comunicând că: „De la data intrării în vigoare a acestei Hotărâri, 29

decembrie 2023, persoana cu funcție de răspundere Covalenco Ia., în termenul

6

stabilit de lege și cu respectarea tuturor procedurilor, este obligată să desfășoare

toate activitățile necesare pentru concedierea personalului, legate de lichidarea

Comisiei Electorale Centrale permanente”.

situație juridică dificilă, întrucât statutul de organ permanent al CEC a Găgăuziei,

precum și mandatul și modul de eliberare din funcție a președintelui și secretarului

CEC a Găgăuziei sunt reglementate de Codul electoral al Republicii Moldova. În

temeiul art. 7 și art. 17 alin. (2) din Legea nr. 100 din 22.12.2017 „Cu privire la

actele normative”, aceste prevederi pot fi aplicate chiar și în pofida adoptării de

către APG a pct. 3 din hotărârea examinată.

16.07.2010 „Privind statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică”, în cazul

demnitarului ales, încetarea înainte de termen a mandatului are loc în condițiile

prevăzute de legislația specială care reglementează activitatea demnitarului

respectiv.

„Președintele și secretarul Consiliului Electoral Central al Găgăuziei care sunt în

funcție la data intrării în vigoare a prezentului cod își exercită de drept atribuțiile

până la expirarea mandatului. În caz de încetare înainte de termen a calității de

președinte sau secretar al Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, numirea va

fi efectuată în condițiile art. 36 din prezentul cod și în conformitate cu actele

normative locale.”

din 31 iulie 2015, „mandatul Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei este de

cinci ani. La expirarea acestui termen, componența comisiei este aleasă din nou”.

înainte de termen din funcția de președinte, vicepreședinte și secretar al Comisiei

Electorale Centrale a Găgăuziei poate fi dispusă, de asemenea, prin vot secret, cu

cel puțin două treimi din voturile membrilor Comisiei, în limita componenței

aprobate. Eliberarea înainte de termen a acestor persoane se efectuează la

propunerea a cel puțin 3 membri aleși ai Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei.

Alegerea și eliberarea înainte de termen din funcțiile de președinte, vicepreședinte

și secretar se consemnează într-un proces-verbal corespunzător și într-o hotărâre a

Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei. Un exemplar al procesului-verbal și al

hotărârii Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei se remite Adunării Populare a

Găgăuziei pentru informare.

Electorală Centrală a Găgăuziei nu a adoptat nicio hotărâre de eliberare din funcție

a președintelui și a secretarului Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei.

21 din Codul electoral al Găgăuziei pentru încetarea mandatelor membrilor CEC a

Găgăuziei, iar Adunarea Populară a Găgăuziei nu a adoptat nicio hotărâre privind

eliberarea/destituirea din funcție a membrilor CEC a Găgăuziei.

Găgăuziei a principiilor fundamentale ale activității de legiferare – legalitatea,

7

echilibrul între reglementările concurente, oportunitatea, coerența,

consecutivitatea, stabilitatea și predictibilitatea normelor juridice, precum și

respectarea ierarhiei actelor normative – este demonstrată în mod vădit și

convingător și prin faptul că, prin art. 6 alin. (1) din Legea UTA Găgăuzia nr. 47-

ВЗ/VII din 26.12.2003 „Cu privire la buget pentru anul 2024” (EKSRES-

KANONU 180-184/5384, 29.12.2023), a fost aprobată finanțarea CEC a

Găgăuziei.

bugetare pentru întreținerea Comisiei Electorale Centrale a UTA Găgăuzia în sumă

de 1 474,7 mii lei.

nr. 3 și nr. 4 la legea locală. Totodată, se reține că, potrivit anexei nr. 8 la Legea

UTA Găgăuzia nr. 47-ВЗ/VII din 26.12.2003 „Cu privire la buget pentru anul

2024”, a fost aprobat statul de personal al CEC a Găgăuziei în număr de 6,5 unități.

pentru concedierea (eliberarea din funcțiile deținute) a persoanelor cu funcții de

demnitate publică din componența CEC a Găgăuziei, ci și cea privind eliberarea

din funcție a celor doi angajați ai Comisiei Electorale Centrale, cu statut de

funcționar public (specialist principal și contabil-șef).

a fi lichidată. Totuși, prin normele de drept contestate, APG nu a dispus desființarea

persoanei juridice – CEC a Găgăuziei. O eventuală concediere ilegală poate genera

acțiuni în instanță din partea angajaților și poate conduce la restabilirea acestora în

funcție, cu obligarea la plata unor sume semnificative din bugetul Comisiei

Electorale Centrale a Găgăuziei.

nr.278-ВЗ/VII din 26 decembrie 2023 nu doar că încalcă legi cu forță juridică

superioară, ci nici nu sunt corelate cu dispozițiile art. 17 alin. (3)–(4) și art. 21 din

Codul electoral al Găgăuziei. Prin adoptarea modificărilor contestate, APG, în fapt,

cel puțin a pus sub semnul riscului organizarea și desfășurarea alegerilor

republicane pe teritoriul Autonomiei.

deputaților Parlamentului Republicii Moldova și desfășurarea referendumurilor

republicane pe teritoriul UTA Găgăuzia se efectuează, în conformitate cu normele

și cerințele Codului electoral al Republicii Moldova, de către organele electorale

ale Găgăuziei în interacțiune cu Comisia Electorală Centrală a Republicii

Moldova”, iar aceste prevederi sunt în concordanță cu normele menționate mai sus

din Codul electoral al Republicii Moldova, în practică, prin modificările adoptate

la Codul electoral al Găgăuziei, APG a lichidat, în fapt, CEC a Găgăuziei ca

persoană juridică și ca organ electoral permanent activ.

contestate sunt susceptibile să genereze instabilitate în derularea proceselor

electorale în Găgăuzia și să provoace un blocaj instituțional în activitatea CEC a

Găgăuziei.

8

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

acțiunea de contencios administrativ înaintată de Oficiul Teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare a Găgăuziei (Gagauz Yeri),

Guvernatorului (Bașcanului) UTA Găgăuzia (Gagauz Yeri),

− s-a anulat pct. 3 din Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 278-BЗ/VII din 26

decembrie 2023.

− s-au anulat unele prevederi din Legea UTA Găgăuzia nr. 48-BЗ/VII din 26 decembrie

2023 „Privind modificarea Legii UTA Găgăuzia «Codul electoral» nr. 60-XXVII/V

din 31 iulie 2015”:

✓ În punctul 1 al articolului 1, sintagma «la alin. (7) cuvintele „cu activitate

permanentă” se exclud»;

✓ punctele 2 și 5 ale articolului 1 – în întregime;

✓ în punctul 6 al articolului 1, în raport cu art. 23 din Codul electoral al Găgăuziei,

următoarele sintagme:

• «la alin. (1), după cuvântul „hotărârii” se completează cu cuvintele

„Adunării Populare a Găgăuziei, la propunerea”»;

• «la alin. (3), cuvântul „permanenți” se exclude, iar cuvintele „legislației

în vigoare” se înlocuiesc cu cuvintele „prevederilor alin. (3)–(4) ale art.

22”»;

• «alin. (4) și (5) se exclud»;

✓ punctul 7 al articolului 1 – în întregime,

✓ punctul 10 al articolului 1 – în întregime.

art. 1, art. 17, art. 35 alin. (1)–(4), art. 36 alin. (1)–(4), (7)–(9) din Codul electoral,

precum și ale art. 1, art. 2 alin. (1), art. 14 alin. (1) și (2), art. 17 alin. (6) din Codul

electoral al UTA Găgăuzia, a concluzionat că acțiunea depusă de Oficiul Teritorial

Comrat al Cancelariei de Stat este întemeiată. S-a reținut că noua redacție a art. 16

alin. (1) și art. 23 alin. (1) este de natură să conducă la încălcarea principiului

reprezentativității și al separației ramurilor puterii în procesul electoral, precum și

la încălcarea prevederilor art. 10 din Regulamentul Găgăuziei. Totodată, prin

modificările operate în Codul electoral al Găgăuziei, Adunarea Populară a

Găgăuziei, în fapt, i-a lipsit pe locuitorii Găgăuziei de dreptul de a iniția

referendum, întrucât lichidarea CEC a Găgăuziei, ca organ electoral cu activitate

permanentă, a determinat imposibilitatea exercitării efective a drepturilor

constituționale și electorale ale cetățenilor privind desfășurarea referendumului.

CEC își exercită mandatul doar pe durata perioadei electorale, respectiv din

momentul publicării datei desfășurării referendumului, dreptul legal al cetățenilor

Republicii Moldova cu domiciliul permanent pe teritoriul UTA Găgăuzia de a-și

exprima opțiunea privind desfășurarea referendumului nu poate fi realizat, din

cauza lipsei unui organ electoral cu activitate permanentă, care să efectueze

procedurile prealabile necesare organizării referendumului.

prevederile art. 2 și art. 3 alin. (2) din Regulamentul Găgăuziei, întrucât, potrivit

răspunsului Comisiei Electorale Centrale, „prin adoptarea, la 29.01.2024, a

9

Codului electoral nr. 325/2022, pentru prima dată în sistemul organelor electorale

naționale a fost integrat în mod armonios Consiliul Electoral Central al Găgăuziei,

care dispune de competențe evidente în domeniul alegerilor regionale (alegerile

Bașcanului și deputaților Adunării Populare a Găgăuziei) și al alegerilor naționale

(alegeri pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, deputat în Parlament,

primar, consilier local și referendumuri). De asemenea, s-a reținut că integrarea

instituțională a organului electoral al Găgăuziei în sistemul organelor electorale

naționale s-a realizat prin prisma aplicării garanțiilor stabilite de Legea nr.

344/1994 „Privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)”, în urma

unor ample consultări cu participarea experților Consiliului Europei, pentru a

asigura realizarea efectivă a drepturilor consacrate de Carta Europeană a

autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985”.

două acte normative ale Adunării Populare a Găgăuziei contravin în mod vădit

dispozițiilor următoarelor norme din Codul electoral al Republicii Moldova: art. 17

alin. (1) lit. d), alin. (3) și alin. (6), art. 35 alin. (1)–(4), art. 36 alin. (1)–(4), (7)–(9)

și art. 245 alin. (4). Această concluzie se întemeiază pe faptul că Consiliul Electoral

Central al Găgăuziei, constituit din președinte și secretar, activează în mod

permanent în cazul alegerilor parlamentare și prezidențiale, al referendumului

republican și al alegerilor locale generale, îndeplinind mandatul consiliului

electoral de circumscripție de nivelul al doilea, în conformitate cu prevederile

Codului electoral al Republicii Moldova.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII INSTANȚEI DE

FOND

împotriva hotărârii Curții de Apel Comrat din 5 iunie 2024, solicitând admiterea

recursului, casarea hotărârii instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri prin

care acțiunea să fie respinsă (f. d. 200–205, vol. I).

exprimat dezacordul față de hotărârea contestată, arătând că modificările operate

vizează, în principal, stabilirea perioadei de activitate a Comisiei Electorale

Centrale a Găgăuziei, această activitate fiind în prezent limitată la un anumit

interval de timp – perioada electorală. S-a susținut că Adunarea Populară a inclus

modificările corespunzătoare în Legea UTA Găgăuzia „Codul electoral” nr. 60-

XXVII/V din 31.07.2015, adoptată anterior în baza competențelor sale, și, în acest

context, dreptul Adunării Populare de a modifica aceeași lege nu poate fi limitat.

Numai Adunarea Populară are competența de a adopta legea, de a o modifica sau

de a o abroga.

modificările introduse în Codul electoral al Găgăuziei au lipsit, în mod efectiv,

locuitorii UTA Găgăuzia de dreptul de a iniția un referendum. În acest sens, s-a

subliniat că organizarea unui referendum local asupra problemelor ce țin de

competența Găgăuziei este prevăzută la art. 12 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 344-

10

XIII „Privind statutul juridic special al Găgăuziei” și la pct. 13) art. 51 din

Regulamentul Găgăuziei, iar procedura de organizare a unui referendum local este

reglementată în întregime de Capitolul VI al Codului electoral al Găgăuziei.

al Republicii Moldova conține norme juridice care afectează drepturile și

competențele UTA Găgăuzia în ceea ce privește constituirea propriilor organe

electorale și că acesta a fost adoptat fără consultările obligatorii, prevăzute de lege,

cu Adunarea Populară a Găgăuziei, fapt ce pune sub semnul întrebării

constituționalitatea acestor norme de drept.

doar coliziuni minore în legislația locală privind inițierea referendumului local și

înregistrarea grupului de inițiativă, care pot fi înlăturate prin operarea unor

modificări corespunzătoare în lege, fără a fi necesară anularea acesteia. S-a susținut

că anularea actelor legislative ale Adunării Populare a Găgăuziei, care

reglementează raporturile juridice pe teritoriul său, ar lipsi, în fapt, acest organ de

capacitatea de a adopta astfel de acte.

decembrie 2023, Adunarea Populară a Găgăuziei a menționat că desființarea

Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei a fost realizată în conformitate cu legea

și nu a generat consecințe negative. S-a mai afirmat că trimiterea instanței la faptul

că Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei nu a adoptat niciun act privind

„demisia” sa, precum și la inexistența motivelor prevăzute de art. 21 din Codul

electoral al Găgăuziei pentru încetarea mandatului membrilor acesteia, contravine

logicii raționamentului juridic.

activitatea organelor de stat sau a autorităților publice nu există norme de drept care

să reglementeze, în mod expres, concedierea angajaților ca urmare a lichidării unei

persoane juridice. Un asemenea efect este considerat un proces firesc al activității

normative, în situația în care se adoptă o decizie corespunzătoare și se operează

modificări în actul normativ, care implică lichidarea persoanei juridice.

POZIȚIA INTIMATULUI

referință la recursul declarat de Adunarea Populară a Găgăuziei, prin care a solicitat

declararea recursului ca inadmisibil, pe motiv că nu întrunește condițiile de

admisibilitate (f.d. 2–3, vol. II).

depus o referință prin care a solicitat admiterea integrală a cererii de recurs (f.d.6–

7, vol. II).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

11

„Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ

împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de

constituționalitate.

Curtea Supremă de Justiție soluționează: cererile de recurs împotriva hotărârilor, a

deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau

a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la

rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu

au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ

constată că hotărârea motivată a fost comunicată Adunării Populare a Găgăuziei

prin intermediul oficiului poștal la data de 23 iulie 2024 (f. d. 185, vol. I).

Recursul, în formă nemotivată, a fost depus la 23 iulie 2024, iar motivarea

recursului a fost depusă la 23 august 2024, astfel încât termenul legal prevăzut de

art. 245 din Codul administrativ a fost respectat.

12

MOTIVAREA INSTANȚEI

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca

primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor

de drept.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

de Adunarea Populară a Găgăuziei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția

pronunțată de Curtea de Apel Comrat și nu relevă interpretarea contrară a legii și

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar

baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a hotărârii recurate.

rezultă, că recurenta deși în recursul nemotivat a invocat art. 2451, lit. b) din Codul

administrativ, în recursul motivat acest temei nu a fost dezvoltat, nu a fost motivat

și nu au fost prezentate argumente în susținerea lui.

articolul 2451 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ se referă la schimbarea sau

consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție prin admiterea recursului.

Aplicarea acestui temei de recurs ține de discreția Curții Supreme de a-și extinde,

uniformiza sau schimba jurisprudența. Pentru ca acest argument să fie invocat în

mod temeinic, recursul trebuie să confirme lipsa jurisprudenței Curții Supreme de

Justiție cu privire la problemele de drept invocate în recurs, existența unei

jurisprudențe contradictorii a Curții Supreme de Justiție cu privire la acestea, fie

modificarea circumstanțelor sociale sau juridice care să justifice schimbarea

practicii uniforme a Curții Supreme de Justiție. Niciuna dintre aceste situații nu este

invocată în recursul depus de Adunarea Populară a Găgăuziei.

că, recursul depus de Adunarea Populară a Găgăuziei conține obiecții de fapt și de

13

drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Comrat, fiind

apreciate în mod corespunzător.

dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451 din Codul

administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea acestuia.

recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare

clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul

administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile

se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Comrat și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Comrat, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

14

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul

acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Adunarea Populară a Găgăuziei.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

15