3ra-927/24 — anularea actelor administrative.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative.
- Temei legal
- recursul vadit neintemeiat; dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie temei de casare a actului judecatoresc.
3ra-927/24 — anularea actelor administrative. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Adunarea Populară a
Găgăuziei (Gagauziya Halk Toplușu),
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a Republicii
Moldova împotriva Adunării Populare a Găgăuziei (Gagauziya Halk Toplușu)
cu privire la anularea actelor administrative,
împotriva hotărârii din 08 octombrie 2024 a Curții de Apel Comrat, prin
care s-a admis acțiunea în contencios administrativ depusă de Oficiul Teritorial
Comrat al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova,
(Dosarul nr. 3ra-927/24
NR. PIGD 2-24066529-01-3ra-11122024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Articolul 246 alin.(2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie
temei de casare a actului judecătoresc.
Prima instanță, Curtea de Apel Comrat (jud. A. Mironov, Ș. Starciuc, D. Fujenco)
21 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului depus de Adunarea
Populară a Găgăuziei (Gagauziya Halk Toplușu),
Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT:
La 19 iunie 2024, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a
Republicii Moldova a depus cerere de chemare în judecată împotriva Adunării
Populare a Găgăuziei (Gagauziya Halk Toplușu) cu privire la anularea actelor
administrative.
În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că, reieșind din
activitatea funcțională, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, în
conformitate cu prevederile art.61-64 și art.68 din Legea nr.436/2006 privind
administrația publică locală, precum și pct.8 lit.g) și pct.9 alin.2) lit.a) din
Hotărârea Guvernului nr.845/2009 cu privire la oficiile teritoriale ale Cancelariei
de Stat, exercitând controlul asupra legalității actelor administrative, adoptate de
către Adunarea Populară a Găgăuziei, a constatat abateri de la legislația în
vigoare în cadrul adoptării următoarelor acte: Hotărârea nr.330-XXII/VII din
03.05.2024 „Cu privire la aprobarea Regulamentului privind reprezentantul
special al Adunării Populare a Găgăuziei în relații interparlamentare”;
Hotărârea nr.331-XXII/VII din 03.05.2024 „Cu privire la numirea unui
reprezentant special al Adunării Populare a Găgăuziei în relații
interparlamentare în Federația Rusă” și Hotărârea nr.332-XXII/VII din
03.05.2024 „Cu privire la numirea unui reprezentant special al Adunării
Populare a Găgăuziei în relații interparlamentare în Republica Turcia”.
Studiind actele administrative nominalizate, Oficiul Teritorial
Comrat al Cancelariei de Stat a RM a constatat că acestea au fost adoptate cu
încălcarea legislației în vigoare a Republicii Moldova și a UTA Găgăuzia.
Potrivit art.2 alin.(1) – (3) din Regulamentul Găgăuziei nr.28 din
05.06.1998, Regulamentul Găgăuziei este legea ei de bază și are putere juridică
excepțională pe întreg teritoriul Găgăuziei. Dacă există neconcordanțe între
prezentul Regulament și alte acte normative ale Găgăuziei, are prioritate
Regulamentul. Normele prezentului Regulament au efect direct. Autoritățile
publice, persoanele cu funcții de răspundere, cetățenii și asociațiile lor sunt
obligate să respecte Constituția.
Din prevederile art.51 din același Regulament rezultă că, de
competența Adunării Populare a Găgăuziei ține: 1) adoptarea Regulamentului
Găgăuziei și modificarea lui; 2) adoptarea legilor locale în domeniul: a) științei,
culturii, învățământului; b) gospodăriei comunale și gospodăriei de exploatare a
fondului de locuințe, urbanisticii; c) ocrotirii sănătății, culturii fizice și sportului;
d) activității bugetar-financiare și fiscale locale; e) economiei și ecologiei; f)
1
relațiilor de muncă și asistenței sociale; 3) interpretarea legilor locale; 4)
soluționarea, în condițiile legii, a problemelor de organizare administrativ-
teritorială a Găgăuziei; 5) participarea la promovarea politicii interne și externe
a Republicii Moldova în problemele care privesc interesele Găgăuziei; 6)
aprobarea, la propunerea Guvernatorului Găgăuziei, a structurii și componenței
Comitetului Executiv al Găgăuziei, precum și încuviințarea numirii și eliberării
șefilor de administrații ale raioanelor Găgăuziei; 7) stabilirea modului de
organizare și de activitate a autorităților administrației publice locale; 8)
destituirea persoanelor cu funcții de răspundere din autoritățile administrației
publice ale Găgăuziei; 9)anularea totală sau parțială a hotărârilor și dispozițiilor
Comitetului Executiv și ale altor autorități publice ale Găgăuziei în cazul în care
ele sunt în contradicție cu prezentul Regulament și cu legile locale; 10)
prezentarea propunerilor pentru numirea și eliberarea din funcție a judecătorilor
instanțelor de judecată în conformitate cu legislația Republicii Moldova; 11)
aprobarea programelor de dezvoltare economică, socială și național-culturală, de
protecție a mediului; 12) fixarea și efectuarea alegerii Adunării Populare a
Găgăuziei, Guvernatorului Găgăuziei, autorităților administrației publice locale,
aprobarea componenței Comisiei Electorale Centrale pentru alegerea Adunării
Populare, Guvernatorului Găgăuziei și autorităților administrației publice locale;
13) fixarea și efectuarea referendumului local în problemele ce țin de competența
Găgăuziei; 14) adoptarea legilor privind simbolurile Găgăuziei; 15) aprobarea
distincțiilor și stabilirea titlurilor de onoare ale Găgăuziei; 16) examinarea
chestiunii și înaintarea în Parlamentul Republicii Moldova a inițiativei privind
decretarea stării excepționale sau de asediu pe teritoriul Găgăuziei și instituirea
în acest caz a formei speciale de administrare, în interesul apărării și asigurării
securității populației Găgăuziei; 17) sesizarea, în condițiile legii, a Curții
Constituționale a Republicii Moldova, asupra constituționalității actelor
autorității legislative și celei executive ale Republicii Moldova în cazul în care
prin acestea se lezează împuternicirile Găgăuziei; 18) aprobarea bugetului
Găgăuziei, exercitarea controlului asupra executării lui și rectificarea bugetului;
19) reglementarea legislativă a modului de posesie, dispoziție și folosință a
pământului și a altor resurse naturale aflate pe teritoriul Găgăuziei; 20) dreptul
de inițiativă legislativă în Parlamentul Republicii Moldova; 21) oferirea
acordului pentru tragere la răspundere juridică a Guvernatorului Găgăuziei și a
deputaților Adunării Populare a Găgăuziei. Acordul se oferă cu 2/3 din voturile
deputaților aleși ai Adunării Populare a Găgăuziei; 22) alte competențe stabilite
de legislația în vigoare.
Articolul 55 alin.(1)-(2) din Regulamentul Găgăuziei indică că,
Președintele Adunării Populare a Găgăuziei: 1) exercită conducerea generala a
activității Adunării Populare; 2) prezidează ședințele Adunării Populare,
conduce activitatea Prezidiului Adunării Populare, prezinta deputaților
informații despre starea de lucruri din Găgăuzia și despre cele mai importante
probleme de politica internă și externă a autorității legislative; 3) semnează
hotărârile adoptate de Adunarea Populară; 4) reprezintă Adunarea Populară în
2
relațiile cu autoritățile publice și cu alte autorități ale Republicii Moldova; 5)
coordonează activitatea comisiilor Adunării Populare; 6) emite dispoziții
referitoare la activitatea aparatului Adunării Populare. Președintele Adunării
Populare a Găgăuziei poate fi revocat din funcție înainte de termen de Adunarea
Populară prin vot secret cu votul a două treimi din deputații aleși.
Iar, articolul 60 din Regulament statuează că, Guvernatorul
Găgăuziei reprezintă autonomia pe teritoriul Republicii Moldova și în relațiile
internaționale.
Reieșind din prevederile art.2 din Legea UTA Găgăuzia nr.2-I/V
din 21 decembrie 2012 cu privire la Regulamentul Adunării Populare a
Găgăuziei, procedura organizării și activității Adunării Populare și a organelor
acesteia se stabilește în conformitate cu prevederile din Constituția Republicii
Moldova, Legea Republicii Moldova privind statutul juridic special al Găgăuziei
(Gagauz Yeri), Regulamentul Găgăuziei (Gagauz Yeri) și prezentul Regulament,
precum și alte acte normative adoptate de Adunarea Populară.
Potrivit art.3 din aceiași Lege, activitatea Adunării Populare se
întemeiază pe principiile legalității, democrației, liberei discuții în colectiv și
soluționării problemelor, transparenței, opiniei publice, diversității politice și
pluripartidism. Iar, art.14 din legea menționat indică că, Președintele Adunării
Populare: i) reprezintă Adunarea Populară în relațiile externe.
Totodată, potrivit art.1 alin.(1)-(2) din Legea UTA Găgăuzia nr.16-
X/IV din 27.02.2009 „Cu privire la Acordurile privind implementarea relațiilor
economice internaționale și externe de către UTA Găgăuzia”, prezenta lege a
fost elaborată în conformitate cu Constituția Republicii Moldova, Legea
Republicii Moldova „Privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz
Yeri)”, Codul Găgăuziei, alte acte legislative și de reglementare ale Republicii
Moldova și ale UTA Găgăuzia și stabilește procedura de pregătire, încheiere,
aprobare, publicare, păstrare și încetare a acordurilor privind implementarea
relațiilor economice internaționale și externe (denumite în continuare Acorduri).
Prezenta lege se aplică Acordurilor, indiferent de tipul și denumirea lor.
Din prevederile art.3 din Legea UTA Găgăuzia „Cu privire la
Acordurile privind implementarea relațiilor economice internaționale și externe
de către UTA Găgăuzia”, la încheierea acordurilor, autoritățile publice din
Găgăuzia se ghidează după următoarele principii: b) supremația Constituției
Republicii Moldova și a Codului Găgăuziei.
Conform art.8 alin.(1)-(7) din aceiași Lege, în cazul încheierii de
acorduri în numele UTA Găgăuzia, în numele Comitetului Executiv al
Găgăuziei, pregătirea evenimentelor pentru desfășurarea negocierilor și
încheierea Acordurilor se efectuează de către autoritatea publică autorizată a
Găgăuziei. În cazul încheierii Acordurilor în numele Adunării Populare a
Găgăuziei, pregătirea evenimentelor pentru desfășurarea negocierilor și
încheierea Acordurilor se efectuează de către inițiatorul propunerii de încheiere
a acordului împreună cu comisia formată în acest scop de către Președintele
Adunării Populare a Găgăuziei. Deciziile privind calendarul negocierilor pentru
3
încheierea Acordurilor în numele UTA Găgăuziei, în numele Comitetului
Executiv al Găgăuziei se iau de către Guvernatorul (Bașcanul) Găgăuziei
(Gagauz Yeri). Deciziile privind calendarul negocierilor pentru încheierea
Acordurilor în numele Adunării Populare a Găgăuziei se iau de către Prezidiul
Adunării Populare a Găgăuziei. Guvernatorul (Bașcanul) Găgăuziei (Gagauz
Yeri), în calitate de cel mai înalt funcționar al UTA Găgăuzia, reprezentând
autonomia în relațiile economice internaționale și externe, conduce negocieri și
încheie acorduri fără a avea puteri speciale. Autoritatea de a purta negocieri și
de a încheia acorduri poate fi acordată de către Guvernatorul (Bașcanul)
Găgăuziei (Gagauz Yeri) prim-vicepreședintelui Comitetului Executiv al
Găgăuziei, vicepreședinților Comitetului Executiv al Găgăuziei și șefilor
direcțiilor principale, în baza actelor legislative elaborate în conformitate cu
legislația în vigoare. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (funcționarul
care exercită atribuțiile Președintelui Adunării Populare a Găgăuziei) conduce
negocierile și încheie Acorduri fără împuterniciri speciale.
Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat al RM consideră că
hotărârile contestate au fost emise cu încălcarea prevederilor art.51, 55 și art.60
din Regulamentul Găgăuziei, întrucât numai Guvernatorul (Bașcanul) Găgăuziei
poate să prezinte Găgăuzia în relații internaționale.
De asemenea, reieșind din prevederile art.14 alin.(1) lit.i) din Legea
UTA Găgăuzia cu privire la Regulamentul Adunării Populare a Găgăuziei, doar
Președintele Adunării Populare a Găgăuziei poate să reprezinte Adunarea
Populară în relațiile externe.
În viziunea reclamantei hotărârile contestate vin în contradicție și
cu prevederile art.8 din Legea UTA Găgăuzia nr.16-X/IV din 27 februarie 2009.
În contextul enunțat, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat
al RM a solicitat anularea hotărârilor emise de Adunarea Populară a Găgăuziei:
nr.330-XXII/VII din 03 mai 2024 „Cu privire la aprobarea Regulamentului
privind reprezentantul special al Adunării Populare a Găgăuziei în relații
interparlamentare”; nr.331-XXII/VII din 03 mai 2024 „Cu privire la numirea
unui reprezentant special al Adunării Populare a Găgăuziei în relații
interparlamentare în Federația Rusă” și nr.332-XXII/VII din 03 mai 2024 „Cu
privire la numirea unui reprezentant special al Adunării Populare a Găgăuziei
în relații interparlamentare în Republica Turcia” sau constatarea nulității
acestor acte administrative ca fiind emise ilegal.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:
Prin hotărârea din 08 octombrie 2024 a Curții de Apel Comrat s-a
admis acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a RM.
S-au anulat hotărârile emise de Adunarea Populară a Găgăuziei: nr.330-
XXII/VII din 03 mai 2024 „Cu privire la aprobarea Regulamentului privind
reprezentantul special al Adunării Populare a Găgăuziei în relații
interparlamentare”; nr.331-XXII/VII din 03 mai 2024 „Cu privire la numirea
unui reprezentant special al Adunării Populare a Găgăuziei în relații
4
interparlamentare în Federația Rusă” și nr.332-XXII/VII din 03 mai 2024 „Cu
privire la numirea unui reprezentant special al Adunării Populare a Găgăuziei
în relații interparlamentare în Republica Turcia” ca fiind ilegale.
Curtea de Apel Comrat, cu trimitere la prevederile art.111 alin.(1),
(3) și (6) din Constituția Republicii Moldova, art.2 din Legea privind statutul
juridic special al Găgăuziei (Găgăuz Yeri), art.2, art.51 pct.5), art.55 alin.(1),
art.60 din Regulamentul Găgăuziei (Găgăuz Yeri) nr.28-XXX/1 din 05.06.1998,
art.14 alin.(1) lit.i), art.2, art.3 alin.(1) din Legea UTA Găgăuzia nr.2-I/V din 21
decembrie 2012 cu privire la Regulamentul Adunării Populare a Găgăuziei, a
motivat hotărârea constatând că problemele politicii externe a Republicii
Moldova, care se referă la interesele Găgăuziei, țin de competența Adunării
Populare a Găgăuziei.
Instanța de fond a conchis că legislația în vigoare cert
reglementează de competența cărei autorități ține reprezentarea Adunării
Populare a Găgăuziei în relațiile externe, și anume - Președintele Adunării
Populare a Găgăuziei.
Curtea de Apel Comrat nu a reținut argumentul Adunării Populare
a Găgăuziei precum că de competența Adunării ține participarea la promovarea
politicii interne și externe a Republicii Moldova în problemele care privesc
interesele Găgăuziei și doar aceasta printr-o decizie de a sa poate delega o
persoană care să-i reprezinte interesele, iar prin Legea cu privire la Regulamentul
Adunării Populare a Găgăuziei nr.2/2012, aceste împuterniciri au fost delegate
Președintelui APG, or, legislația în vigoare a UTA Găgăuzia și a Republicii
Moldova nu prevăd anumite excepții în partea reprezentării a UTA Găgăuzia în
relațiile internaționale de către alte persoane, decât doar de către Președintele
Adunării Populare a Găgăuziei și Guvernatorul UTA Găgăuzia.
Cu trimitere la art.1 alin.(1) și (2), art.3 alin.(1) lit.b), art.8 alin.(1)-
(7) din Legea UTA Găgăuzia nr.16-X/IV din 27 februarie 2009 cu privire la
acordurile în exercitarea de către UTA Găgăuzia a relațiilor internaționale și de
economie externă, Curtea de Apel Comrat a concluzionat în privința temeiniciei
acțiunii depuse de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, or, hotărârile
Adunării Populare a Găgăuziei contestate: nr.330-XXII/VII din 03.05.2024 „Cu
privire la aprobarea Regulamentului privind reprezentantul special al Adunării
Populare a Găgăuziei în relații interparlamentare”; nr.331-XXII/VII din
03.05.2024 „Cu privire la numirea unui reprezentant special al Adunării
Populare a Găgăuziei în relații interparlamentare în Federația Rusă” și a
nr.332-XXII/VII din 03.05.2024 „Cu privire la numirea unui reprezentant
special al Adunării Populare a Găgăuziei în relații interparlamentare în
Republica Turcia”, au fost emise contrar legii.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:
La 26 noiembrie 2024, Adunarea Populară a Găgăuziei (Gagauziya
Halk Toplușu) a depus recurs împotriva hotărârii din 08 octombrie 2024 a Curții
de Apel Comrat, solicitând anularea integrală a hotărârii primei instanțe, cu
5
emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii depuse de Oficiul teritorial
Comrat al Cancelariei de Stat al RM ca fiind neîntemeiată.
SOLICITĂRILE RECURENTULUI:
În susținerea recursului Adunarea Populară a Găgăuziei (Gagauziya
Halk Toplușu) a invocat că art.110 alin.(1) din Constituție indică că teritoriul
Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în sate, orașe,
raioane și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia.
La 25 iulie 2003, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea
nr.344-XV, care a crescut statutul juridic al UTA Găgăuzia la nivel de lege
supremă.
Potrivit art.111 alin.(1) și (3) din Constituție, Găgăuzia este o
unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de
autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă și inalienabilă a Republicii
Moldova și soluționează de sine stătător, în limitele competenței sale, potrivit
prevederilor Constituției Republicii Moldova, în interesul întregii populații,
problemele cu caracter politic, economic și cultural. În unitatea teritorială
autonomă Găgăuzia activează organe reprezentative și executive potrivit legii.
Norma dată de drept este referențială și direcționează aplicatorul
legii la un alt act normativ, și anume la Legea RM nr.344/1994 privind statutul
juridic special al Găgăuziei, care reglementează competențele UTA Găgăuzia și
ale Adunării Populare a Găgăuziei, în calitate de autoritate reprezentativă a
Găgăuziei.
Reieșind din prevederile art.1 alin.(2) și art.2 din Legea nr.436 din
28.12.2006 privind administrația publică locală, autorități ale administrației
publice locale de nivel special - Adunarea Populară, Guvernatorul și Comitetul
executiv, care sunt constituite și activează pe teritoriul unității teritoriale
autonome Găgăuzia care are un nivel special de administrare pentru soluționarea
problemelor cu caracter politic. economic și cultural în interesul întregii
populații. Modul de organizare și funcționare a autorităților administrației
publice locale de nivel special se reglementează de prezenta lege în partea în care
nu contravine prevederilor Legii nr.344/1994 privind statutul juridic special al
Găgăuziei (Gagauz-Yeri).
Recurenta a remarcat că în preambulul Legii nr.344/1994 privind
statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), se stabilește „Călăuzindu-se
de principiile Constituției Republicii Moldova, în scopul satisfacerii necesităților
naționale și păstrării identității naționale a găgăuzilor, dezvoltării lor plenare și
multilaterale, prosperării limbii și culturii naționale, asigurării sinestatorniciei
politice si economice, Parlamentul adoptă prezenta lege.”
De asemenea, potrivit dispozițiilor alin.(2) al art.1 din Legea
nr.344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), se
stabilește că Găgăuzia soluționează de sine stătător, în limitele competentei sale,
în interesul întregii populații problemele dezvoltării politice, economice și
culturale.
6
Afară de aceasta, din prevederile art.7 din Legea nr.344/1994
privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), autoritatea
reprezentativă a Găgăuziei este Adunarea Populară, învestită cu dreptul de a
adopta acte normative, în limitele competenței sale. Iar, potrivit dispozițiilor
lit.b) al alin.(3) din art.12 din Legea aceiași lege, precum și pct.5) al art.51 din
Regulamentul Găgăuziei (Gagauz -Yeri), de competența Adunării Populare ține
nemijlocit adoptarea actelor normative a căror executare este obligatorie pe
teritoriul Găgăuziei și adoptarea Regulamentului Găgăuziei.
Articolul 51 din Regulamentul Găgăuziei stabilește competențele
Adunării Populare, în special participarea la promovarea politicii interne și
externe a Republicii Moldova în problemele care privesc interesele Găgăuziei.
Iar, art.55 din Regulamentul Găgăuziei stabilește competențele Președintelui
Adunării Populare a Găgăuziei, și anume: 1) exercită conducerea generală a
activității Adunării Populare; 2) prezidează ședințele Adunării Populare,
conduce activitatea Prezidiului Adunării Populare, prezintă deputaților
informații despre starea de lucruri din Găgăuzia și despre cele mai importante
probleme de politică internă și externă a autorității legislative; 3) semnează
hotărârile adoptate de Adunarea Populară; 4) reprezintă Adunarea Populară în
relațiile cu autoritățile publice și cu alte autorități ale Republicii Moldova; 5)
coordonează activitatea comisiilor Adunării Populare; 6) emite dispoziții
referitoare la activitatea aparatului Adunării Populare.
Mai mult ca atât, art.60 din același Regulament cert stipulează că,
Guvernatorul Găgăuziei reprezintă autonomia pe teritoriul Republicii Moldova
și în relațiile internaționale.
Prin urmare, competența Adunării Populare a Găgăuziei include
participarea la realizarea politicii interne și externe a Republicii Moldova în
problemele care vizează interesele Găgăuziei.
Prin hotărârile contestate nr.331 și nr.332 au fost delegați
reprezentanți speciali în Republica Turcia și în Federația Rusă, iar prin hotărârea
nr.330 au fost reglementate activitățile și funcțiile reprezentantului special al
APG.
Activitățile, sarcinile și funcțiile reprezentantului special al APG
sunt legate numai de aspectele organizatorice, în organizarea și desfășurarea
evenimentelor pe teritoriul Găgăuziei, de stabilirea relațiilor economice și
culturale între UTA Găgăuzia și alte regiuni sau țări, stabilirea relațiilor
interparlamentare și cooperarea între Adunarea Populară a Găgăuziei cu
autoritățile reprezentative și alte autorități publice din țara gazdă, asistența în
organizarea întâlnirilor și negocierilor între Adunarea Populară a Găgăuziei și
autoritățile reprezentative, asistența acordată diasporei găgăuze din țara gazdă în
menținerea și dezvoltarea culturii găgăuze.
Cu alte cuvinte, reprezentantul special participă la pregătirea și
organizarea vizitelor oficiale ale delegațiilor deputaților Adunării Populare a
Găgăuziei pentru negocieri cu alți reprezentanți ai autorităților, propune măsuri
7
pentru stabilirea și dezvoltarea cooperării și a contactelor de afaceri între UTA
Găgăuzia și cu alte regiuni și țări.
Reprezentantul special nu poate încheia acorduri și alte acte juridice
din numele UTA Găgăuzia necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care i-au fost
atribuite, cu excepția cazurilor în care Adunarea Populară a Găgăuziei îl va
împuternici prin adoptarea unei hotărârii corespunzătoare.
În drept, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și-a
întemeiat recursul pe prevederile art.2451 alin.(1) lit.d) din Codul administrativ,
potrivit cărora recursul este admis dacă: d) hotărârea sau decizia este arbitrară
sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
La 11 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în
adresa Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat al RM copia recursului
depus de Adunarea Populară a Găgăuziei (Gagauziya Halk Toplușu), cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței în termenul
stabilit, sub sancțiunea decăderii din acest drept, cu toate acestea intimatul nu și-
a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:
Articolul 244 alin.(1) din Codul administrativ statuează că:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Articolul 245 din Codul administrativ prevede că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Articolul 2451 din Codul administrativ stipulează că:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului
în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La
examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate
probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța
de judecată contrar prezentului cod.”
Articolul 246 alin.(1) și (2) lit.h) din Codul administrativ
reglementează că:
8
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și
temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se
comunică părților.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit
neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI:
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că Curtea de Apel Comrat a pronunțat dispozitivul hotărârii, în
ședință publică, la 08 octombrie 2024.
La 31 octombrie 2024, Adunarea Populară a Găgăuziei (Gagauziya
Halk Toplușu) a recepționat hotărârea motivată din 08.10.2024 a Curții de Apel
Comrat, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție anexat la dosar (f.d.72).
Prin urmare, recursul Adunării Populare a Găgăuziei (Gagauziya
Halk Toplușu) din 26 noiembrie 2024, a fost depus în interiorul termenului legal
prevăzut la art.245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile
Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil
bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de
apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a
erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului
și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs,
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.2451 din Codul administrativ,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către
instanța de apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
9
Recurenta Adunarea Populară a Găgăuziei (Gagauziya Halk
Toplușu) în susținerea recursului a indicat temeiul de admisibilitate prevăzut la
art.245¹ alin.(1) lit.d) din Codul administrativ.
Referitor la temeiul invocat de recurent de la art.245¹ alin.(1) lit.d)
din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
relevă că noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota
informativă a Legii nr. 246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci
când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între
faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori
de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De
asemenea, în această categorie intră hotărârile pronunțate cu bună știință contrar
legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă
de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității,
iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o
denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.
Pe de altă parte, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă
a probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident
nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția
adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului,
ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi
explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art.245¹ alin.(1) lit.d)
din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să
demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și caracterul ei
determinant asupra soluției.
În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a
fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în
mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate
fi admis.
Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că, recursul depus de Adunarea Populară a Găgăuziei (Gagauziya
Halk Toplușu) conține obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate minuțios
de către Curtea de Apel Comrat, fiind apreciate în mod corespunzător.
Criticile recurentei, astfel cum sunt formulate, nu se circumscriu
niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art.2451
din Codul administrativ, și prin urmare, nu sunt apte să influențeze
admisibilitatea acestuia. Deci, recursul depus de către Adunarea Populară a
Găgăuziei (Gagauziya Halk Toplușu), nu susține filtrul admisibilității.
Pe latura procesuală a recursului, Completul de judecată mai reține
că argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără
o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de
art.2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și
analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.
10
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului
recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei
în prima instanță, în modul în care este garantat de art.6§1 din Convenție.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul
că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451
din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat
de instanța de apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de
vedere al părții, instanța a pronunțat o decizie neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege,
ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Comrat și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea
de Apel Comrat, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea
unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control
efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale
atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea
aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios
administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în
concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se
vedea hotărârile 16CtEDO Golder c. Regatului Unit, 1975, § 38; Stanev c.
Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de
admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare
din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de
apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile
de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea
hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6
CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul
acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul
de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se
vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform
11
jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și
procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi
conforme cu cerințele articolului 6§1 CțEDO (a se vedea hotărârea CtEDO
Helmers c. Suediei, 1991, §§ 31, 36).
Din aceste motive, în conformitate cu art.230 și art.246 alin.(2) lit.h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Adunarea Populară a Găgăuziei
(Gagauziya Halk Toplușu).
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
12