3r-23/26 — contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative
- Temei legal
- chestiunea de suspendare a executării actului administrativ; existenta unor suspiciuni serioase si rezonabile privind legalitatea actului administrativ.
3r-23/26 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de Oficiul Teritorial Comrat al
Cancelariei de Stat,
în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de Oficiul
Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare a Găgăuziei
cu privire la contestarea actelor administrative,
împotriva încheierii din 16 ianuarie 2026 a Curții de Apel Sud,
(Dosarul nr. 3r-23/26
PIGD 2-25180957-01-3r-19012026)
Temei de suspendare servește existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea
actului administrativ individual defavorabil.
Curtea de Apel Sud, jud. V. Movilă, A. Scripcenco, E. Bancov
20 ianuarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Oficiul Teritorial Comrat
al Cancelariei de Stat,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Diana Stănilă, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 30 decembrie 2025, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei
de Stat a înaintat acțiune în contencios administrativ împotriva Adunării Populare
a Găgăuziei cu privire la contestarea actelor administrative, solicitând:
- anularea Hotărârilor Adunării Populare a Găgăuziei nr. 501 din 16 decembrie
2025 „cu privire la propunerea candidatului în componența Comisiei Electorale
Centrale UTA Găgăuzia” și nr. 502 din 16 decembrie 2025 „cu privire la
completarea componenței Comisiei Electorale Centrale UTA Găgăuzia”, ca
fiind ilegale în fond, emise contrar prevederilor legii;
- suspendarea actelor administrative contestate – Hotărârile Adunării Populare a
Găgăuziei nr. 501 din 16 decembrie 2025 „cu privire la propunerea candidatului
în componența Comisiei Electorale Centrale UTA Găgăuzia” și nr. 502 din 16
decembrie 2025 „cu privire la completarea componenței Comisiei Electorale
Centrale UTA Găgăuzia”, în scopul prevenirii unei pagube iminente.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, actele administrative au
fost publicate în buletinul oficial „Expres-Canon” din 19 decembrie 2025.
Conform art.2 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei
(Gagauz-Yeri) nr. 344 din 23 decembrie 1994, Găgăuzia este administrată în
temeiul Constituției Republicii Moldova, prezentei legi și altor legi ale Republicii
Moldova (cu excepțiile prevăzute de prezenta lege), Regulamentului Găgăuziei și
actelor normative ale Adunării Populare (Halc Toplușu) a Găgăuziei, care nu vin
în contradicție cu Constituția și legislația Republicii Moldova.
În corespundere cu art. 12 din Legea nr. 344/1994, de competența
Adunării Populare ține adoptarea actelor normative a căror executare este
obligatorie pe teritoriul Găgăuziei și adoptarea Regulamentului Găgăuziei. În
afară de aceasta, de competența Adunării Populare țin inter alia fixarea,
organizarea și efectuarea alegerilor de deputați în Adunarea Populară și aprobarea
componenței Comisiei Electorale Centrale pentru efectuarea alegerilor; fixarea
alegerilor în autoritățile administrației publice locale din Găgăuzia; efectuarea
referendumului local în problemele ce țin de competența Găgăuziei.
1
În sensul art. 6 din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22
decembrie 2017, legislația Republicii Moldova este constituită din următoarele
acte normative: g) actele normative ale autorităților unităților teritoriale autonome
cu statut juridic special”. Iar, art. 7 prevede că forța juridică a actelor normative
se stabilește în funcție de competența și statutul autorității publice emitente,
precum și de categoria actului. Limitele de competență privind adoptarea,
aprobarea sau emiterea actelor normative sunt stabilite de Constituția Republicii
Moldova, de Legea cu privire la Guvern și de alte acte normative nr. 136/2017.
Reclamantul a menționat că, prin prisma art. 6, art. 7, art. 9 și art. 17 din
Legea cu privire la actele normative nr. 100/2017, actele administrative cu
caracter normativ și individual adoptate de Adunarea Populară a Găgăuziei nu
trebuie să contravină Constituției și legilor Republicii Moldova.
În opinia reclamantului, modificările adoptate prin actele contestate,
Hotărârile Adunării Populare a Găgăuziei nr. 501 și nr. 502 din 16 decembrie
2025, ar putea duce la încălcarea principiului reprezentării și separării puterilor în
procesul electoral, încălcând principiile activității de legiferare prevăzute de art. 3
din Legea nr. 100/2017.
Or, art. 1 din Codul electoral al Republicii Moldova nr. 325/2022
definește alegerile regionale ca fiind alegeri organizate în unitatea teritorială
autonomă Găgăuzia pentru funcția de Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei, pentru
Adunarea Populară a Găgăuziei, precum și referendumurile pe probleme care,
conform Legii nr. 344/1994, țin de competența Găgăuziei.
Iar, art. 17 din Codul electoral al Republicii Moldova nr. 325/2022
stipulează la alin. (1) lit. d) și alin. (6) că, în scopul organizării și desfășurării
alegerilor se constituie [...] Consiliul Electoral Central al Găgăuziei. Consiliul
Electoral Central al Găgăuziei este parte integrantă a sistemului organelor
electorale ale Republicii Moldova și exercită atribuțiile organului electoral central
în cadrul alegerilor regionale în condițiile prezentului cod și ale actelor normative
locale. În cazul alegerilor pentru Parlament, pentru funcția de Președinte al
Republicii Moldova, pentru autoritățile administrației publice locale, precum și al
referendumurilor, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei exercită atribuțiile
consiliului electoral de circumscripție de nivelul al doilea în condițiile prezentului
cod.
Conform art. 36 alin. (1) din Codul electoral al Republicii Moldova
nr. 325/2022, componența Consiliului Electoral Central al Găgăuziei se aprobă de
Adunarea Populară a Găgăuziei în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (3)
2
lit. d) din Legea nr. 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei
(Gagauz-Yeri) și cu actele normative locale. În cazul alegerilor pentru Parlament,
pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova și al alegerilor pentru
autoritățile administrației publice locale, precum și în cazul referendumurilor,
Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, format din președinte și secretar, exercită
atribuțiile consiliului electoral de circumscripție și este completat cu membri în
modul prevăzut la art.35 din prezentul cod”.
Potrivit art. 155 alin. (1) din Codul electoral al Republicii Moldova
nr. 325/2022, particularitățile organizării și desfășurării alegerilor regionale se
stabilesc prin actele normative aprobate de Adunarea Populară a Găgăuziei, în
conformitate cu prevederile Legii nr.344/1994 privind statutul juridic special al
Găgăuziei (Gagauz-Yeri) și ale prezentului cod.
Reclamantul a invocat că, în corespundere cu art. 14 din Codul electoral
al Găgăuziei, în scopul organizării și desfășurării alegerilor locale se formează
Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei. Iar, potrivit art. 16 alin. (3), componența
personală a Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei se aprobă prin hotărârea
Adunării Populare a Găgăuziei, adoptată cu majoritatea voturilor a deputaților
aleși în decurs de 20 zile lucrătoare din momentul propunerii candidaților.
Așadar, reclamantul a invocat că, Parlamentul Republicii Moldova a
adoptat Codul electoral nou, în care sunt reglementate norme cu privire la
activitatea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, dar nu a Comisiei Electorale
Centrale a Găgăuziei. De asemenea, Codul electoral al Republicii Moldova nu
prevede noțiunile de „candidat de bază” și „candidat de rezervă”.
Totodată, conform art. 244 din Codul electoral al Republicii Moldova,
acesta a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2023, cu excepția prevederilor
referitoare la alegerile regionale, care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2024. Iar,
alin. (4) al acestui articol stipulează expres că, după intrarea în vigoare a codului,
„nu se admite formarea și funcționarea de organe electorale neprevăzute de
acesta”. Din prevederea citată rezultă expres că crearea altui organ electoral în
afară de cel prevăzut de Codul electoral al Republicii Moldova nr. 325/2022, este
ilegal.
Deopotrivă, reclamantul, invocând prevederile art. 172, art. 195, art. 174
din Codul administrativ și art. 174-175 din Codul de procedură civilă, a menționat
că nedispunerea măsurilor de asigurare a acțiunii va crea dificultăți serioase în
executarea hotărârii judecătorești. În cazul în care va fi emisă în favoarea
reclamantului, deoarece vor fi afectate interesele tuturor persoanelor și aplicarea
3
normelor contestate ale legii locale care nu corespund legislației naționale
conform procedurii și pe fond, ar putea duce la ilegalitatea desfășurării și
confirmării rezultatelor alegerilor.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierea din 16 ianuarie 2026 a Curții de Apel Sud s-a respins
cererea reclamantului privind suspendarea executării Hotărârilor Adunării
Populare a Găgăuziei nr. 501 și nr. 502 din 16 decembrie 2025 (f.d. 16-19 recto-
verso).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
În data de 19 ianuarie 2025, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de
Stat a depus recurs împotriva încheierii din 16 ianuarie 2026 a Curții de Apel Sud,
solicitând admiterea recursului, anularea încheierii recurate și adoptarea unei
decizii noi, prin care să fie admisă cererea de suspendare a Hotărârilor contestate
ale Adunării Populare a Găgăuziei nr. 501 și nr. 502 din 16 decembrie 2025
(f.d. 23-25 recto-verso).
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului recurentul, în esență, a reiterat temeiurile de fapt
și drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată.
Suplimentar recurenta a invocat că, prima instanță eronat a ajuns la
concluzia că, în speță, nu există pericolul iminent de producere prejudiciilor
ireparabile prin executarea actelor contestate care reglementează desemnarea
candidaților în componența organului electoral regional. Or, Codul electoral
nr. 325 din 8 decembrie 2022 statuează în art. 17 alin. (1) că sistemul organelor
electorale, în scopul organizării și desfășurării alegerilor, este constituit din:
a) Comisia Electorală Centrală; b) consiliile electorale de circumscripție de
nivelurile al doilea și întâi; c) birourile electorale ale secțiilor de votare;
d) Consiliul Electoral Central al Găgăuziei.
În sistemul organelor electorale, Comisia Electorală Centrală este
organul electoral ierarhic superior, iar Consiliul Electoral Central al Găgăuziei
este parte integrantă a sistemului organelor electorale ale Republicii Moldova.
Deosebirea în denumirile „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei” și
„Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei” nu ține de o dispută, precum consideră
Curtea de Apel Sud, ci de încălcarea normelor imperative, deoarece denumirile
4
sistemului organelor electorale sunt definite prin normele Codului electoral al
Republicii Moldova nr. 325/2022, din care reies atribuții și competențe distincte
între Comisia Electorală Centrală și Consiliul Electoral Central al Găgăuziei în
cadrul sistemului electoral din Republica Moldova.
La fel, recurentul a menționat că, prin prisma Constituției Republicii
Moldova și a Legii privind actele normative nr. 100/2017, ce consacră principiul
ierarhiei actelor normative și supremației, precum și faptul că actele
administrative cu caracter normativ și individual adoptate de Adunarea Populară
a Găgăuziei nu trebuie să contravină Constituției și legilor Republicii Moldova.
Astfel, în opinia recurentului, modificările operate prin actele contestate
pot conduce la încălcarea principiului reprezentativității și separației puterilor în
procesul electoral, cu încălcarea principiilor activității de legiferare prevăzute de
art. 3 din Legea nr. 100/2017. Or, după intrarea în vigoare a Codului electoral al
Republicii Moldova nr. 325/2022, nu se admite constituirea și funcționarea unor
organe electorale neprevăzute de acesta. Această normă are caracter imperativ,
instituind o interdicție absolută. Prin urmare, orice structură electorală creată în
afara cadrului expres stabilit de Codul electoral al Republicii Moldova
nr. 325/2022 este lipsită de temei legal, iar actele de constituire și funcționare ale
acesteia sunt afectate de nulitate de drept
Invocând prevederile art. 244 alin. (4) din Codul electoral al Republicii
Moldova nr. 325/2022, recurentul a menționat că, hotărârile a căror suspendare a
executării este solicitată, indică la „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei”,
producând efecte juridice directe și imediate, atât asupra participanților la
procesul electoral, cât și asupra bugetului public al autonomiei, generând un risc
real și actual de prejudiciere a interesului public, „Comisia Electorală Centrală a
Găgăuziei” neavând legitimitate prin conferirea denumirii ce induce în eroare
alegătorul, iar mai întâi de toate, este admisă cu încălcarea art. 17 din Codul
electoral al Republicii Moldova.
Subsecvent, recurenta a notat că, în dosarul nr.2-25114514-05-3-
31072025, la acțiunea Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva
Adunării Populare a Găgăuziei și Guvernatorului (Bașcanul) UTA Găgăuzia cu
privire la anularea actelor administrative, a fost admisă cererea reclamantului cu
privire la suspendarea executării actelor administrative, până la examinarea cauzei
în fond.
5
POZIȚIA INTIMATULUI
Deși, la 19 și 20 ianuarie 2026, intimatei Adunării Populare a Găgăuziei
i-a fost notificat în format electronic recursul depus de Oficiul Teritorial Comrat
al Cancelariei de Stat împotriva încheierii din 16 ianuarie 2026 a Curții de Apel
Sud, aceasta nu a făcut uz de dreptul său procedural și nu a depus referință în care
să-și expună poziția procesuală pe marginea recursului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 172 din Codul administrativ:
„(1) Dacă un act administrativ individual defavorabil este contestat cu cerere
prealabilă, autoritatea publică, din oficiu sau la cererea persoanei afectate, poate
suspenda executarea lui până la finalizarea procedurii prealabile.
(2) Motivele suspendării sunt:
a) existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului
administrativ individual defavorabil;
b) existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin
executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.
Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 214 alin. (1)-(4) din Codul administrativ:
„(1) Suspendarea executării actului administrativ individual contestat poate fi
solicitată de către reclamant instanței de judecată care examinează acțiunea de
contencios administrativ. Reclamantul poate solicita instanței de judecată
competente suspendarea executării actului administrativ individual până la înaintarea
acțiunii în contencios administrativ dacă autoritatea publica învestită cu soluționarea
cererii prealabile a refuzat suspendarea sau nu a soluționat cererea de suspendare în
termenul stabilit la art. 172 alin. (3).
(2) Instanța de judecată poate dispune suspendarea executării actului administrativ
individual din motivele prevăzute la art. 172 alin. (2).
(3) Pentru probarea faptelor, participanții, în locul prezentării probelor obișnuite, pot
depune o declarație pe propria răspundere.
(4) Instanța de judecată decide cu privire la suspendarea executării actului
administrativ individual printr-o încheiere susceptibilă de recurs, fără citarea
participanților la proces. Dacă consideră necesar, instanța de judecată citează părțile
pentru audiere în privința temeiniciei cererii de suspendare. Prevederile art. 177 alin.
(2) din Codul de procedură civilă nu se aplică.”
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată
care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”
6
Art. 243 alin. (1), lit. c) din Codul administrativ:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii:
c) anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere..”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
constată că încheierea instanței de fond a fost comunicată recurentului contra
semnătură la 19 ianuarie 2026. Recursul a fost depus la data de 19 ianuarie 2026,
cu respectarea termenului legal prevăzut de art. 242 din Codul administrativ.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată reține că, recurentul Oficiul Teritorial Comrat al
Cancelariei de Stat a invocat ilegalitatea încheierii instanței de fond privind
respingerea cererii cu privire la suspendarea Hotărârilor Adunării Populare a
Găgăuziei nr. 501 din 16 decembrie 2025 „cu privire la propunerea candidatului
în componența Comisiei Electorale Centrale UTA Găgăuzia” și nr. 502 din 16
decembrie 2025 „cu privire la completarea componenței Comisiei Electorale
Centrale UTA Găgăuzia”, invocând suspiciuni serioase în ce privește legalitatea
actelor contestate, situație care ar putea eventual să conducă la ilegalitatea oricărui
scrutin electoral.
La acest aspect instanța de recurs evidențiază că suspendarea actului
administrativ defavorabil reprezintă operațiunea de întrerupere temporară a
efectelor juridice produse de acest act administrativ. Suspendarea actelor
administrative reprezintă o garanție a asigurării legalității, ce intervine însă în
cazuri de excepție, în situații limită.
Articolul 214 alin. (2) raportat la art. 172 alin. (2) din Codul
administrativ stabilește două condiții de suspendare, și anume: a) existența unor
suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ
individual defavorabil și b) existența pericolului iminent de producere a unor
prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ
individual defavorabil.
Respectiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
la dispunerea suspendării actului administrativ urmează a fi constatate existența
acelor temeiuri necesare a fi întrunite, prevăzute prin lege.
Sub aspectul primei condiții, instanța de recurs subliniază că analiza
realizată în procedura suspendării nu implică o verificare aprofundată a legalității
7
actului administrativ pe fond, ci vizează exclusiv aparența dreptului invocat, adică
existența unui dubiu obiectiv și rezonabil asupra conformității actului contestat cu
cadrul normativ aplicabil.
În acest context, reclamantul invocă faptul că, prevederile actuale ale
Codului electoral al Găgăuziei din 31 iulie 2015 nu au fost ajustate la Codul
electoral al Republicii Moldova nr. 325/2022, în vigoare de la 1 ianuarie 2023.
Iar, conform art. 17 alin. (2) din Legea nr. 100/2017, la adoptarea,
aprobarea, emiterea și aplicarea actelor normative ale autorităților unităților
teritoriale autonome cu statut juridic special se ține cont de principiul
corespunderii acestora legislației Republicii Moldova.
La caz, reclamantul raportă contradictorialitatea hotărârilor Adunării
Populare a Găgăuziei la prevederile Codului electoral al Republicii Moldova
nr. 325/2022, care nu prevede așa organ electoral ca „Comisia Electorală Centrală
a Găgăuziei”, precum nu prevede nici noțiunile de „candidat de bază” și „candidat
de rezervă”.
În speță, susținerile reclamantului, raportate la normele legale incidente
în materia organizării procesului electoral, sunt de natură să creeze o îndoială
legitimă cu privire la legalitatea actelor administrative contestate, suficientă
pentru a justifica intervenția provizorie a instanței.
Instanța de recurs relevă că procesul electoral este guvernat de principiul
legalității stricte, iar desfășurarea alegerilor în temeiul unor acte normative și
administrative a căror conformitate cu legislația națională este contestată este de
natură să genereze incertitudine juridică, să afecteze încrederea publicului în
corectitudinea alegerilor și să creeze dificultăți serioase în executarea unei
eventuale hotărâri favorabile reclamantului.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate accepta
poziția Curții de Apel Sud, precum că „disputa referitor la denumirea organului
electoral al Găgăuzei nu atestă aspecte vădite de ilegalitate a actelor
administrative contestate, în situația când aceste denumiri „Consiliul Electoral
Central al Găgăuziei” (operată în art. 122 alin. (3) lit.d) din Legea privind
statutul juridic special al Găgăuziei nr. 344 din 23 decembrie 1994 și în Legile
locale ale UTA Găgăuzia) și „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei”
(operată în Codul electoral prin Legea Republicii Moldova nr. 325 din 08
decembrie 2022) sunt similare terminologic, și utilizarea oricăreia din aceste
denumiri nu ar fi susceptibilă de a suspecta incompetența vădită a autorității
emitente însăși.”
8
Acest aspect este combătut prin concluziile Curții de Apel Comrat în
cauza nr. 2-24027915-06-3-13032024-1 (hotărârea din 5 iunie 2024 a Curții de
Apel Comrat), reținute și de către Curtea Supremă de Justiție în cauza 3ra-769/24
(decizia din 27 noiembrie 2025), potrivit cărora prin adoptarea, la 29 ianuarie
2024, a Codului electoral nr. 325/2022, pentru prima dată în sistemul organelor
electorale naționale a fost integrat în mod armonios Consiliul Electoral Central al
Găgăuziei, care dispune de competențe evidente în domeniul alegerilor regionale
(alegerile Bașcanului și deputaților Adunării Populare a Găgăuziei) și al alegerilor
naționale (alegeri pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, deputat în
Parlament, primar, consilier local și referendumuri). De asemenea, s-a reținut că
integrarea instituțională a organului electoral al Găgăuziei în sistemul organelor
electorale naționale s-a realizat prin prisma aplicării garanțiilor stabilite de Legea
nr. 344/1994 „Privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)”, în
urma unor ample consultări cu participarea experților Consiliului Europei, pentru
a asigura realizarea efectivă a drepturilor consacrate de Carta Europeană a
autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985”.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că,
suspendarea executării actelor administrative contestate nu anticipează soluția
asupra fondului, ci are un caracter preventiv, temporar și proporțional, fiind
menită să conserve situația de fapt și de drept existentă până la pronunțarea unei
hotărâri definitive asupra litigiului. O asemenea măsură este justificată atunci
când există riscul ca executarea actului contestat să producă efecte greu sau
imposibil de înlăturat ulterior, în condițiile în care își vor găsi confirmare
argumentele reclamantului cu privire la necorespunderea actelor administrative
contestate cu prevederile Constituției și legilor Republicii Moldova.
Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea primei
instanțe este neîntemeiată, iar argumentele invocate de recurent și-au găsit
confirmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a admite recursul depus de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei
de Stat, a anula încheierea din 16 ianuarie 2026 a Curții de Apel Sud, cu adoptarea
unei încheieri noi de admitere a cererii de suspendare a actelor administrative
contestate.
9
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat.
Anulează integral încheierea din 16 ianuarie 2026 a Curții de Apel Sud,
adoptată în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de
Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare a
Găgăuziei cu privire la contestarea actelor administrative și adoptă o încheiere
nouă, prin care:
Admite cererea reclamantului Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de
Stat cu privire la suspendarea actelor administrative contestate.
Suspendă executarea Hotărârilor Adunării Populare a Găgăuziei nr. 501 din
16 decembrie 2025 „cu privire la propunerea candidatului în componența
Comisiei Electorale Centrale UTA Găgăuzia” și nr. 502 din 16 decembrie 2025
„cu privire la completarea componenței Comisiei Electorale Centrale UTA
Găgăuzia”, până la examinarea în fond a acțiunii în contencios administrativ.
Decizie este irevocabilă.
Președinte Diana Stănilă
Judecători Gheorghe Stratulat
Oxana Parfeni
10