Vajnai împotriva Ungariei

Reclamantul s-a născut în 1963 și trăiește în Budapesta. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. La 21 februarie 2003, reclamantul, la timpul material vicepreședinte al Partidului Muncitorilor (Munkáspárt) – un partid politic de stânga înregistrat – a fost un speaker la o demonstrație legală în centrul Budapestei. Demonstrarea a avut loc la fosta locație a statuii Karl Marx, care a fost eliminată de autoritățile. Pe geaca sa, reclamantul a purtat o stea roșie cu cinci puncte (denumită în continuare „stelea roșie”), cu 5 cm de diametru, ca simbol al mișcării lucrătorilor internaționali. În aplicarea articolului 269/B § 1 din Codul Penal, o patrulă de poliție care a fost prezentă a reclamantului să îndepărteze stelele, pe care le-a făcut.

ulterior, au fost instituite proceduri penale împotriva reclamantului pentru că a purtat în public un simbol totalitar. El a fost interogat ca suspect la 10 martie 2003. La 11 martie 2004, Curtea Centrală de Pest a condamnat reclamantul pentru infracțiunea de a folosi un simbol totalitar. S-a abținut de a impune o sancțiune pentru o perioadă de probă de un an. Reclamantul a apelat la Curtea Regională de Budapesta (Fővárosi Bíróság). 10. La 24 iunie 2004, instanța respectivă a hotărât să suspende procedurile și să depună la Curtea a Uniunii Europene (CJUE) o hotărâre preliminară în temeiul articolului 234 din Tratatul de instituire a Comunității Europene. Referința – primită la CJUE la 28 iulie 2004 – se referă la interpretarea principiului nediscriminării ca principiu fundamental al dreptului comunitar.

11. În ordinul său de trimitere, Curtea Regională a observat că, în mai multe state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Republica Italiană, simbolul partidelor stângă este steaua roșie sau ciocanul și fața. Prin urmare, s-a întrebat dacă o dispoziție într-un stat membru al Uniunii Europene care interzice utilizarea simbolurilor mișcării internaționale a forței de muncă în ceea ce privește durerea procesului penal a fost discriminatorie, atunci când o astfel de expunere în alt stat membru nu a dat naștere la nicio sancțiune. 12. La 6 octombrie 2005, CJUE a declarat că nu are competența de a răspunde la întrebarea adresată de Curtea Regională. Partea relevantă a raționării se menționează după cum urmează: „11.

Prin întrebarea sa, instanța națională solicită, în esență, dacă principiul nediscriminării, art. 6 UE, Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, indiferent de originea rasială sau etnică (JO L 180, p. 22) sau articolele 10, 11 și 12 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, proclamată la 7 decembrie 2000 la Nisa (JO C 364, p. 1), împiedică o dispoziție națională, cum ar fi art. 269/B din Codul penal maghiar, care impune sancțiuni privind utilizarea în public a simbolului în cauză în cadrul procedurii principale…

13. În schimb, Curtea nu are o astfel de competență în ceea ce privește dispozițiile naționale în afara domeniului de aplicare al dreptului comunitar și atunci când subiectul litigiului nu este legat în niciun fel de situațiile prevăzute de tratate (a se vedea Kremzow, punctele 15 și 16). 14. Este clar că situația dlui Vajnai nu este legată în niciun fel de situația prevăzută de dispozițiile tratatelor și de dispozițiile maghiare aplicate în cadrul procedurii principale sunt în afara domeniului de aplicare al dreptului comunitar. 15. În aceste circumstanțe, trebuie reținut, pe baza articolului 92 § 1 din Regulamentul de procedură, că Curtea nu are în mod clar competența de a răspunde la întrebarea menționată de Fővárosi Bíróság.” 13. La 16 noiembrie 2005, Curtea Regională de Budapesta a susținut condamnarea reclamantului.

14. Constituția Ungariei prevede, în partea sa relevantă, cum urmează: „1. Republica Ungariei este un stat independent și democratic în temeiul statului de drept ... Această activitate nu are ca scop achiziționarea sau exercitarea violentă a puterii sau a deținerii sale exclusive ...” „1. În Republica Ungariei toată lumea are dreptul de a-și exprima liber avizul și, în plus, de a avea acces la informații de interes public și de a-și distribui informațiile de interes public.” 15. Codul penal, astfel cum este în vigoare la momentul material, prevede, în măsura în care este relevant, după cum urmează: „1. În cazul unei infracțiuni (vétség) sau al unei infracțiuni pedepsite cu închisoarea de până la cel mult trei ani, instanța poate amâna impunerea unei condamnații pentru o perioadă de probă dacă se poate presupune că obiectivul pedepsei poate fi la fel de bine atins în acest mod.” „2.

Proba se încheie și se impune o pedeapsă în cazul în care ... persoana în curs de probă este condamnată pentru o infracțiune comisă în timpul perioadei de probă ...” „1. O persoană care comite o acțiune a cărei obiectiv direct este de a schimba ordinea constituțională a Republicii Ungarie prin intermediul violenței sau prin amenințarea violenței – în special prin utilizarea forței armate – comite o infracțiune ...” „O persoană care incită, în fața unui public mai larg, la ură împotriva (a) națiunii maghiare, sau (b) o comunitate națională, etnică, rasială sau religioasă sau anumite grupuri de populație ... comite o infracțiune ...” „1.

O persoană care (a) disemineață, (b) folosește în public, sau (c) expune o swastika, un SS-badge, o tranșă de săgeată, un simbol al falcului și ciocanului sau o stea roșie, sau un simbol care descrie oricare dintre ele, comite un nedreptate – cu excepția cazului în care se comite o infracțiune mai gravă – și este condamnat la o amendă penală (pénzbüntetés). Conducta pronunțată în temeiul alineatului (1) nu este pedepsită, dacă este făcută în scopul educației, științei, arta sau pentru a furniza informații despre istorie sau evenimente contemporane. Alineatele 1 și 2 nu se aplică în cazul insignelor statelor care sunt în vigoare.” 16. Codul de procedură penală prevede următoarele: „1.

Procedura de reexaminare poate fi inițiată în favoarea inculpatului dacă: ... (b) o instituție de drepturi omului înființată de un tratat internațional a stabilit că conducerea procedurii sau decizia finală a instanței a încălcat o dispoziție a unui tratat internațional promulgat prin un act, cu condiția ca Republica Ungaria să recunoască competența organizației internaționale de drepturi omului și că încălcarea poate fi remediată prin revizuire.” 17. Decizia nr. 14/2000 (V. 12.) a Curții Constituționale, care se ocupă de constituționalitatea art. 269/B din Codul Penal, conține următoarele pasaje: „... [N]numai că aceste simboluri totalitare reprezintă regimurile totalitare cunoscute și suferite de publicul în general, dar de la început s-a reflectat în legislația Republicii Ungariei că actele ilegale comise de astfel de regimuri ar trebui abordate împreună ... Curtea Constituțională a confirmat în mod expres în hotărârile sale ... că nici o preocupare constituțională nu poate fi susținută împotriva egalității de evaluare și a reglementării comune a acestor regimuri totalitare ... În decenii înainte de transformarea democratică, numai diseminarea simbolurilor fasciste și de săgeată încrucișate au fost urmărite ... În același timp, rezultând în mod rezonabil din natura regimului politic, utilizarea simbolurilor care reprezintă ideile comuniste nu a fost pedepsită; din contră,

acestea au fost protejate de legea penală.

În acest sens, legea elimină, într-adevăr, fosta distincție nejustificată făcută în ceea ce privește simbolurile totalitar ... Convenția (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) oferă statelor o marjă largă de apreciere în evaluarea ceea ce poate fi văzut ca o interferență care este „necesară într-o societate democratică” (Barfod, 1989; stagiar de marcaj, 1989; Chorherr, 1993; Casado Coca, 1994; Jacubowski, 1994)… În mai multe dintre deciziile sale inițiale, Curtea Constituțională a inclus situația istorică ca un factor relevant în domeniul de aplicare al revizuirii constituționale ... În deciziile sale până în prezent, Curtea Constituțională a evaluat în mod constant circumstanțele istorice (cei mai des, sfârșitul regimului [precedente]) prin recunoașterea că aceste circumstanțe pot necesita o restricție asupra drepturilor fundamentale, dar nu a acceptat nicio derogare de la cerințele constituționalității pe baza simplei faptului că regimul politic a fost modificat ... Curtea Constituțională subliniază că chiar și practica Curții Europene a Drepturilor Omului ia în considerare trecutul istoric specific și prezentul statului contestat atunci când evaluează obiectivul legitim și necesitatea restricției libertății de exprimare.

În cazul Rekvényi v. Ungaria privind restricția activităților politice și libertatea dezbaterii politice a ofițerilor de poliție, Curtea și-a adoptat hotărârea la 20 mai 1999 declarând că „obiectivul ca poziția critică a poliției în societate să nu fie compromis ca urmare a slăbirii neutralității politice a membrilor săi săi să fie acceptată în conformitate cu principiile democratice.

Acest obiectiv are o semnificație istorică specială în Ungaria din cauza fostului sistem totalitar al țării în care statul se bazează în mare măsură pe angajamentul direct al forțelor de poliție față de partidul de conducere” ... În practică a Curții Constituționale, comportamentul care pune în pericol ordinea publică și care ofensează demnitatea comunităților poate fi supusă protecției dreptului penal dacă nu este îndreptat împotriva unei persoane specifice definite în mod expres; teoretic, nu există alt instrument – mai puțin sever – disponibil pentru a atinge obiectivul dorit decât sancțiunile penale ... Pentru a fi democrația în temeiul statului de drept este strâns legată de menținerea și funcționarea ordinului constituțional ... Constituția nu este neutră în ceea ce privește valorile; [dimpotrivă,] are propriul său set de valori.

Exprimarea avizelor necompatibile cu valorile constituționale nu este protejată de art. 61 din Constituție ... Constituția aparține unui stat democratic în temeiul statului de drept și, prin urmare, puterea constituțională a considerat democrația, pluralismul și demnitatea umană valori constituționale care merită protecția; în același timp, face inconstituțională orice activitate îndreptată spre achiziționarea sau exercitarea puterii publice, sau la posesia exclusivă a acestuia (art. 2 § 3). art. 269/B ordonă pedeapsa distribuției, utilizând în fața unei adunări publice mari și expunerea în simboluri publice utilizate de regimuri dictatoriale politice; astfel de regimuri au comis acte ilegale în masă și au încălcat drepturile fundamentale ale omului.

Toate aceste simboluri reprezintă despotismul statului, simbolizează ideile politice negative realizate pe parcursul istoriei Ungariei în secolul al XX-lea, și sunt în mod expres interzise de art. 2 § 3 din Constituție, care impune tuturor obligația de a rezista la astfel de activități ... Utilizarea simbolurilor în modul interzis de la art. 269/B din Codul Penal poate provoca un sentiment rezonabil de amenințare sau teamă bazat pe experiența concretă a oamenilor – inclusiv a diferitelor lor comunități – care au suferit leziuni în trecut, deoarece aceste simboluri reprezintă riscul de a se repeta astfel de acțiuni inumane în legătură cu ideile totalitare în cauză.

În opinia Curții Constituționale, dacă – în plus față de subiectul astfel protejat de drept penal – protecția altor valori constituționale nu poate fi realizată cu alte mijloace, protecția dreptului penal în sine nu este considerată disproporționată, cu condiția ca este necesară protecția împotriva utilizării unor astfel de simboluri. Indiferent dacă este necesar sau nu o astfel de protecție într-o societate democratică depinde de natura restricției, contextul social și istoric al acestuia și de impactul său asupra persoanelor afectate. Pe baza celor de mai sus, în acest caz, statutul în reexaminare servește scopul de a proteja alte valori constituționale, în plus față de subiectul protejat definit în dreptul penal.

Aceste valori sunt natura democratică a statului în temeiul statului de drept menționat la art. 2 § 1 din Constituție, interdicția definită la art. 2 § 3, precum și cerința prevăzută la art. 70/A din Constituție, menționând că toți oamenii vor fi tratați de lege ca persoane de egală demnitate ... Permițând o utilizare nereglementată, deschisă și publică a simbolurilor în cauză ar, în situația istorică actuală, ofensează grav toate persoanele angajate în democrație care respectă demnitatea umană a persoanelor și, prin urmare, ar condamna ideologiile urăi și agresiunii, și ar ofensa în special cele care au fost persecutate de nazism și comunism. În Ungaria, amintirile celor două ideologii reprezentate de simbolurile interzise, precum și păcatele comise sub aceste simboluri, sunt încă în viață în mintea publică și în comunitățile celor care au supraviețuit persecuției; aceste lucruri nu sunt uitate.

Indivizii care au suferit sever și rudele lor trăiesc printre noi. Utilizarea unor astfel de simboluri reamintește trecutul recent, împreună cu amenințările din acel timp, suferințele inumane, deportațiile și ideologiile mortale.

În opinia Curții Constituționale, aceasta este într-adevăr o măsură în vederea protecției societății democratice – și, prin urmare, nu neconstituțională – în cazul în care, în situația istorică actuală, statul interzice anumite conduite împotriva democrației, legate de utilizarea simbolurilor specifice ale regimurilor totalitare, diseminarea lor, utilizarea lor în fața unei adunări publice mari și a unei expoziții publice ... Evaluarea și evaluarea constituțională a sancționării penale a încălcărilor separate ale valorilor protejate de lege – și anume, ordinea publică și demnitatea comunităților angajate față de valorile democrației – ar putea duce la o concluzie diferită; totuși, întrucât utilizarea simbolurilor totalitariene încălcă atât valorile în comun, cât și simultan, există un efect cumulativ și sinergic consolidat de impactul actual al evenimentelor istorice recente.

Curtea Constituțională susține că experiența istorică a Ungariei și pericolul pentru valorile constituționale care amenință societatea maghiară reflectă în potențialul de a demonstra în public activități bazate pe ideologiile fostelor regimuri, justifică, în mod convingător, obiectiv și rezonabil interzicerea acestor activități și utilizarea dreptului penal pentru a le combate. Restricția privind libertatea de exprimare a fost considerată ca răspuns la o necesitate socială pressante, în funcție de contextul istoric, din art. 269/B § 1 din Codul penal.

Potrivit Curții Constituționale, în actuala situație istorică, nu există alt instrument juridic eficace decât instrumentele de drept penal și de sancțiuni penale (raport ultima) împotriva utilizării simbolurilor menționate la art. 269/B § 1; subiecții care comite infracțiunile și, în special, cele trei tipuri specifice de conduită în comiterea infracțiunii, necesită restricții pentru protecția obiectivelor reprezentate de valorile constituționale. În altă țară cu o experiență istorică similară, Codul Penal consideră că este o infracțiune, care pune în pericol statul democratic în temeiul statului de drept, să utilizeze simbolurile (flags, insigne, uniforme, sloganuri și forme de salutare) ale organizațiilor neconstituționale [Strafgesetzbuch (StGB) vom 15. Mai 1871 (RGBl.

127) în der Fassung der Bekanntmachung vom 13. noiembrie 1998 (BGBl. I, 3322) § 86a.] ... Nu este interzis de lege să producă, să achiziționeze, să păstreze, să importe, să exporte sau chiar să utilizeze astfel de simboluri, cu condiția ca aceasta nu se face în fața unei adunări publice mari. Există doar trei tipuri specifice de conduită menționate în lege ca fiind contrar valorilor statului democratic sub statul de drept (distribuție, utilizare în fața unei mari reuniuni publice și expoziții publice), din cauza tendinței unei astfel de conduite nu numai de a „insulta sau de a provoca uimire sau anxietate” publică, ci și de a crea teamă sau amenințare expresă prin reflectarea unei identificări cu ideologiile detestate și a unei intenții de a propaga deschis astfel de ideologii.

O astfel de conduită poate ofensa întreaga societate democratică, în special demnitatea umană a grupurilor majore și a comunităților care a suferit de cele mai severe crime comise în numele ambelor ideologii reprezentate de simbolurile interzise… Pe baza celor de mai sus, în avizul Curții Constituționale, restricția prevăzută la art. 269/B § 1 din Codul Penal nu este disproporționată față de greutatea obiectivelor protejate, în timp ce domeniul de aplicare și sancțiunea restricției sunt calificate ca instrumentul cel mai sever potențial. Prin urmare, restricția dreptului fundamental definit în dispoziția prevăzută în Codul penal respectă cerințele de proporționalitate ...”

5. The applicant was born in 1963 and lives in Budapest. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. 6. On 21 February 2003 the applicant, at the material time Vice-President of the Workers’ Party (Munkáspárt) – a registered left-wing political party – was a speaker at a lawful demonstration in the centre of Budapest. The demonstration took place at the former location of a statue of Karl Marx, which had been removed by the authorities. On his jacket, the applicant wore a five-pointed red star (hereinafter “the red star”), 5 cm in diameter, as a symbol of the international workers’ movement. In application of Article 269/B § 1 of the Criminal Code, a police patrol which was present called on the applicant to remove the star, which he did.

7. Subsequently, criminal proceedings were instituted against the applicant for having worn a totalitarian symbol in public. He was questioned as a suspect on 10 March 2003. 8. On 11 March 2004 the Pest Central District Court convicted the applicant of the offence of using a totalitarian symbol. It refrained from imposing a sanction for a probationary period of one year. 9. The applicant appealed to the Budapest Regional Court (Fővárosi Bíróság). 10. On 24 June 2004 that court decided to stay the proceedings and to refer the case to the Court of Justice of the European Union (CJEU) for a preliminary ruling under Article 234 of the Treaty establishing the European Community. The reference – received at the CJEU on 28 July 2004 – concerned the interpretation of the principle of non-discrimination as a fundamental principle of Community law.

11. In its order for reference, the Regional Court observed that in several member States of the European Union, such as the Italian Republic, the symbol of left-wing parties is the red star or the hammer and sickle. Therefore, the question arose whether a provision in one member State of the European Union prohibiting the use of the symbols of the international labour movement on pain of criminal prosecution was discriminatory, when such a display in another member State did not give rise to any sanction. 12. On 6 October 2005 the CJEU declared that it had no jurisdiction to answer the question referred by the Regional Court. The relevant part of the reasoning reads as follows: “11.

By its question, the national court asks, essentially, whether the principle of non-discrimination, Article 6 EU, Council Directive 2000/43/EC of 29 June 2000 implementing the principle of equal treatment between persons irrespective of racial or ethnic origin (OJ L 180, p. 22) or Articles 10, 11 and 12 of the Charter of Fundamental Rights of the European Union, proclaimed on 7 December 2000 in Nice (OJ C 364, p. 1), preclude a national provision, such as Article 269/B of the Hungarian Criminal Code, which imposes sanctions on the use in public of the symbol in question in the main proceedings…

13. By contrast, the Court has no such jurisdiction with regard to national provisions outside the scope of Community law and when the subject matter of the dispute is not connected in any way with any of the situations contemplated by the treaties (see Kremzow, paragraphs 15 and 16). 14. It is clear that Mr Vajnai’s situation is not connected in any way with any of the situations contemplated by the provisions of the treaties and the Hungarian provisions applied in the main proceedings are outside the scope of Community law. 15. In those circumstances, it must be held, on the basis of Article 92 § 1 of the Rules of Procedure, that the Court clearly has no jurisdiction to answer the question referred by the Fővárosi Bíróság.” 13. On 16 November 2005 the Budapest Regional Court upheld the applicant’s conviction.

14. The Constitution of Hungary provides, in its relevant part, as follows: “1. The Republic of Hungary is an independent and democratic State under the rule of law ... 3. No one’s activity shall aim at the violent acquisition or exercise of power or at its exclusive possession ...” “1. In the Republic of Hungary everyone has the right to freely express his opinion, and, furthermore, to have access to and distribute information of public interest.” 15. The Criminal Code, as in force at the material time, provided, in so far as relevant, as follows: “1. In case of a misdemeanour (vétség) or a felony (bűntett) punishable by imprisonment of up to a maximum of three years, the court may postpone the imposition of a sentence for a probationary period if it can be presumed with good reason that the aim of the punishment may be just as well attained in this manner.” “2.

The probation shall be terminated and a punishment shall be imposed if ... the person on probation is convicted of an offence committed during the probationary period ...” “1. A person who commits an action whose direct objective is to change the constitutional order of the Republic of Hungary by means of violence or by threatening violence – in particular, using armed force – commits a felony ...” “A person who incites, before a wider public, to hatred against (a) the Hungarian nation, or (b) a national, ethnic, racial or religious community or certain groups of the population ... commits a felony ...” “1. A person who (a) disseminates, (b) uses in public, or (c) exhibits a swastika, an SS-badge, an arrow-cross, a symbol of the sickle and hammer or a red star, or a symbol depicting any of them, commits a misdemeanour – unless a more serious crime is committed – and shall be sentenced to a criminal fine (pénzbüntetés).

2. The conduct proscribed under paragraph 1 is not punishable, if it is done for the purposes of education, science, art or in order to provide information about history or contemporary events. 3. Paragraphs 1 and 2 do not apply to the insignia of States which are in force.” 16. The Code of Criminal Procedure provides as follows: “1.

Review proceedings may be instituted in favour of the defendant if: ... (b) a human rights institution set up by an international treaty has established that the conduct of the proceedings or the final decision of the court has violated a provision of an international treaty promulgated by an act, provided that the Republic of Hungary has acknowledged the jurisdiction of the international human rights organisation and that the violation can be remedied through review.” 17. Decision no. 14/2000 (V. 12.) of the Constitutional Court, dealing with the constitutionality of Article 269/B of the Criminal Code, contains the following passages: “... [N]ot only do such totalitarian symbols represent the totalitarian regimes known to and suffered by the general public, but it has from the very beginning been reflected in the legislation of the Republic of Hungary that the unlawful acts committed by such regimes should be addressed together ... The Constitutional Court has expressly confirmed in its decisions ... that no constitutional concern may be raised against the equal assessment and joint regulation of such totalitarian regimes ... In the decades before the democratic transformation, only the dissemination of Fascist and arrow-cross symbols had been prosecuted ... At the same time, resulting reasonably from the nature of the political regime,

the use of symbols representing communist ideas had not been punished; on the contrary, they were protected by criminal law.

In this respect, the Act does, indeed, eliminate the former unjustified distinction made in respect of totalitarian symbols ... The Convention (of the European Court of Human Rights) affords States a wide margin of appreciation in assessing what can be seen as an interference which is ‘necessary in a democratic society’ (Barfod, 1989; markt intern, 1989; Chorherr, 1993; Casado Coca, 1994; Jacubowski, 1994)… In several of its early decisions, the Constitutional Court included the historical situation as a relevant factor in the scope of constitutional review ... In its decisions so far, the Constitutional Court has consistently assessed the historical circumstances (most often, the end of the [previous] regime) by acknowledging that such circumstances may necessitate some restriction on fundamental rights, but it has never accepted any derogation from the requirements of constitutionality on the basis of the mere fact that the political regime has been changed ... The Constitutional Court points out that even the practice of the European Court of Human Rights takes into account the specific historical past and present of the respondent State when it assesses the legitimate aim and necessity of restricting freedom of expression.

In the case of Rekvényi v. Hungary concerning the restriction of the political activities and the freedom of political debate of police officers, the Court passed its judgment on 20 May 1999 stating that ‘the objective that the critical position of the police in society should not be compromised as a result of weakening the political neutrality of its members is an objective that can be accepted in line with democratic principles.

This objective has special historical significance in Hungary due to the former totalitarian system of the country where the State relied greatly on the direct commitment of the police forces to the ruling party’ ... In the practice of the Constitutional Court, conduct endangering public order and offending the dignity of communities may be subject to criminal-law protection if it is not directed against an expressly defined particular person; theoretically, there is no other – less severe – tool available to achieve the desired objective than criminal sanction ... To be a democracy under the rule of law is closely related to maintaining and operating the constitutional order ... The Constitution is not neutral as regards values; [on the contrary,] it has its own set of values.

Expressing opinions inconsistent with constitutional values is not protected by Article 61 of the Constitution ... The Constitution belongs to a democratic State under the rule of law and, therefore, the constitution-making power has considered democracy, pluralism and human dignity constitutional values worth protecting; at the same time, it makes unconstitutional any activity directed at the forcible acquisition or exercise of public power, or at the exclusive possession thereof (Article 2 § 3). Article 269/B orders the punishment of distributing, using in front of a large public gathering and exhibiting in public symbols that were used by political dictatorial regimes; such regimes committed unlawful acts en masse and violated fundamental human rights.

All of these symbols represent the despotism of the State, symbolise negative political ideas realised throughout the history of Hungary in the twentieth century, and are expressly prohibited by Article 2 § 3 of the Constitution, which imposes upon everyone the obligation to resist such activities ... Using the symbols in the way prohibited by Article 269/B of the Criminal Code can cause a reasonable feeling of menace or fear based on the concrete experience of people – including their various communities – who suffered injury in the past, as such symbols represent the risk of having such inhuman acts repeated in connection with the totalitarian ideas concerned.

In the opinion of the Constitutional Court, if – in addition to the subject thus protected by criminal law – the protection of other constitutional values cannot be achieved by other means, criminal-law protection itself is not considered to be disproportionate, provided that it is necessary to have protection against the use of such symbols. Whether or not it is necessary to have such protection in a democratic society depends on the nature of the restriction, its social and historical context, and its impact on the persons affected. Based on the above, in the present case, the statute under review serves the purpose of protecting other constitutional values in addition to the protected subject defined in criminal law.

Such values are the democratic nature of the State under the rule of law mentioned in Article 2 § 1 of the Constitution, the prohibition defined in Article 2 § 3, as well as the requirement specified in Article 70/A of the Constitution, stating that all people shall be treated by the law as persons of equal dignity ... Allowing an unrestricted, open and public use of the symbols concerned would, in the present historical situation, seriously offend all persons committed to democracy who respect the human dignity of persons and thus condemn the ideologies of hatred and aggression, and would offend in particular those who were persecuted by Nazism and communism. In Hungary, the memories of both ideologies represented by the prohibited symbols, as well as the sins committed under these symbols, are still alive in the public mind and in the communities of those who have survived persecution; these things are not forgotten.

The individuals who suffered severely and their relatives live among us. The use of such symbols recalls the recent past, together with the threats of that time, the inhuman sufferings, the deportations and the deadly ideologies.

In the opinion of the Constitutional Court, it is indeed a measure with a view to the protection of democratic society – and therefore not unconstitutional – if, in the present historical situation, the State prohibits certain conduct contrary to democracy, connected to the use of the particular symbols of totalitarian regimes, their dissemination, their use in front of a large public gathering, and a public exhibition ... The constitutional assessment and evaluation of criminally sanctioning separate violations of the values protected by the law – namely, public order and the dignity of communities committed to the values of democracy – could possibly result in a different conclusion; however, since the use of totalitarian symbols violates both values jointly and simultaneously, there is a cumulative and synergic effect reinforced by the present-day impact of recent historical events.

The Constitutional Court holds that the historical experience of Hungary and the danger to the constitutional values threatening Hungarian society reflected in the potential publicly to demonstrate activities based on the ideologies of former regimes, convincingly, objectively and reasonably justify the prohibition of such activities and the use of the criminal law to combat them. The restriction on freedom of expression found in Article 269/B § 1 of the Criminal Code, in the light of the historical background, is considered to be a response to a pressing social need.

According to the Constitutional Court, in the present historical situation, there is no effective legal tool other than the tools of criminal law and penal sanction (ultima ratio) against the use of the symbols specified in Article 269/B § 1; the subjects committing the crime and, in particular, the three specific types of conduct in committing the crime, require restriction for the protection of the aims represented by the constitutional values. In another country with a similar historical experience, the Criminal Code also deems it an offence, endangering the democratic State under the rule of law, to use the symbols (flags, badges, uniforms, slogans and forms of greeting) of unconstitutional organisations [Strafgesetzbuch (StGB) vom 15. Mai 1871 (RGBl.

S. 127) in der Fassung der Bekanntmachung vom 13. November 1998 (BGBl. I, 3322) § 86a.] ... It is not prohibited by the law to produce, acquire, keep, import, export or even use such symbols provided it is not done in front of a large public gathering. There are only three specific types of conduct mentioned in the law as being contrary to the values of the democratic State under the rule of law (distribution, use in front of a large public gathering and public exhibition), because of the tendency of such conduct not only to ‘insult or cause amazement or anxiety’ to the public, but also to create express fear or menace by reflecting an identification with the detested ideologies and an intention to propagate openly such ideologies.

Such conduct can offend the whole of democratic society, especially the human dignity of major groups and communities which suffered from the most severe crimes committed in the name of both ideologies represented by the prohibited symbols… On the basis of the above, in the opinion of the Constitutional Court, the restriction specified in Article 269/B § 1 of the Criminal Code is not disproportionate to the weight of the protected objectives, while the scope and the sanction of the restriction is qualified as the least severe potential tool. Therefore, the restriction of the fundamental right defined in the given provision of the Criminal Code is in compliance with the requirement of proportionality ...”