3ra-487/22 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-487/22 2-21020358-01-3ra-04052022 Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul central (jud: V. Hrapacov) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G. Colev, A. Curdov, Ș. Starciuc) Î N C H E I E R E 22 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Terzi-Barladean Ecaterina și Barladean Piotr împotriva Direcției Generale de Dezvoltare Economică și Turism a Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, persoane terțe Consiliul municipal Comrat, Primăria municipiului Comrat și Primarul municipiului Comrat cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ, împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost respins apelul depus de Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia împotriva hotărârii din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central, c o n s t a t ă: La 9 februarie 2021, Terzi-Barladean Ecaterina și Barladean Piotr au depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției Generale de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ.

În motivarea acțiunii au indicat că în anul 1997, Ecaterinei Terzi-Barladean a fost acordat pentru locuire apartamentul nr. xx în blocul locativ de pe str. xxxxx, xx (în prezent xx), mun. xxxxx, ce face parte din categoria spațiilor locative ale fondului de stat. Cu referire la art. 5 alin. (1) din Legea privatizării fondului de locuințe nr. 1324 din 10 martie 1993, au evidențiat că cetățenilor Republicii Moldova pot fi vândute sau transmise cu titlu gratuit în proprietate privată în special locuințele în care aceștia trăiesc și care aparțin fondului de stat și celui public asupra căruia statul și-a declarat dreptul de proprietate, precum și în imobilele ce aparțin unităților, indiferent dacă aceste unități sânt incluse în listele de privatizare.

1 Astfel, au explicat că la 17 decembrie 2020 a depus la Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia o cerere din partea familiei privind adoptarea deciziei referitoare la privatizarea spațiului locativ menționat în modul și în termenele stabilite de legislația cu anexarea documentelor prevăzute de lege. Au indicat că la 29 ianuarie 2021, au primit răspuns de la Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia din sensul căruia rezultă că cererea depusă privind adoptarea deciziei nu a fost examinată în fond. Au relatat că argumentul de bază de neexaminare în modul stabilit a cererii cu privire la privatizare și neadoptare a deciziei privind privatizarea apartamentului locativ a fost lipsa ordinului/deciziei privind repartizarea spațiului locativ, pe care îl consideră nefondat.

În susținerea opiniei enunțate au menționat că cetățenilor Republicii Moldova pot fi vândute sau transmise cu titlu gratuit în proprietate privată în special locuințele în care aceștia trăiesc și care aparțin fondului de stat și celui public. Iar, legislația în vigoare cu privire la privatizarea fondului locativ nu stabilește asemenea tip de cerințe pentru efectuarea privatizării cum ar fi existența ordinului/deciziei privind repartizarea spațiului locativ. Au explicat că la depunerea cererii de privatizare au prezentat certificatul de la Primăria mun. Comrat, contractele încheiate cu furnizorii de servicii ce confirmă faptul repartizării familiei lor a apartamentului menționat pentru locuire și în același timp legalitatea ocupării acestei locuințe.

Astfel, au considerat că decizia adoptată a Comisiei pentru privatizarea fondului locativ nr. 01 din 29 ianuarie 2021 contravine modului normativ de adoptare a unui asemenea tip de decizie și temeiurilor de respingere a privatizării locuinței. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 64, 189, 191, 196, 208-209, 211-212 Cod administrativ, art. 1, 5, 11 din Legea privatizării fondului de locuințe nr. 1324 din 10 martie 1993. A solicitat admiterea acțiunii, anularea ca fiind ilegală a deciziei Comisiei pentru privatizarea fondului locativ creată pe lângă Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia cu nr. 01 din 29 ianuarie 2021 privind examinarea și adoptarea deciziei referitor la autorizare privatizării apartamentului nr. xx amplasat în blocul locativ pe adresa str. xxxxx, xx, mun.

xxxx. Obligarea Direcției Generale de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia prin intermediul Comisiei pentru privatizarea fondului locativ să examineze cererea din 17 decembrie 2020 privind adoptarea deciziei referitor la autorizarea privatizării și adoptarea deciziei cu privire la autorizarea privatizării apartamentului nr. xx amplasat în blocul locativ pe adresa str. xxxxx, xx, mun. xxxxx. Prin încheierea din 15 martie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central au fost atrași în calitate de persoane terțe Consiliul mun. Comrat, Primăria mun. Comrat și Primarul mun. Comrat. Prin hotărârea din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central a fost admisă acțiunea.

2 A fost anulat actul administrativ defavorabil – decizia Comisie pentru privatizarea fondului locativ creată pe lângă Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia nr. 01 din 29 ianuarie 2021 privind respingerea cererii Ecaterinei Terzi-Barladean din 17 decembrie 2020 referitor la emiterea deciziei privind autorizarea privatizării apartamentului locativ nr. xx amplasat în blocul locativ pe adresa mun. xxxxx, str. xxxxx, xx. A fost obligată Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia prin intermediul comisiei create pentru privatizarea fondului locativ să emită în baza cererii Ecaterinei Terzi-Barladean din 17 decembrie 2020 actul administrativ individual referitor la autorizarea Ecaterinei Terzi-Barladean și membri familiei ei la privatizarea în modul stabilit de lege a apartamentului locativ nr. xx amplasat în blocul locativ pe adresa mun.

xxxxx, str. xxxxx, xx. La 4 octombrie 2021, Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia a depus apel împotriva hotărârii din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central. Prin decizia din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul depus de Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia împotriva hotărârii din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut prevederile art. 5 alin. (1) din Legea privatizării fondului de locuințe nr. 1324 din 10 martie 1993, potrivit căruia cetățenilor Republicii Moldova pot fi vândute sau transmise cu titlu gratuit în proprietate privată în special locuințele în care aceștia trăiesc și care aparțin fondului de stat și celui public asupra căruia statul și-a declarat dreptul de proprietate, precum și în imobilele ce aparțin unităților, indiferent dacă aceste unități sânt incluse în listele de privatizare Cu referire la norma citată și în coraport cu materialele cauzei, instanța de apel a notat că ordinul de repartiție nr. 9 eliberat Annei Mavrodi (Terzi) care a fost prezentat în privința apartamentului nr. xx din mun.

xxxxx, str. xxxxx, xx (în prezent 28), constituit din 2 camere cu suprafața de 28,68 m.p. cu componența familiei de două persoane unde al doilea membru al familiei a fost indicată Terzi Ecaterina care este nepoata Annei Mavrodi (Terzi), este în vigoare, nu a fost anulat și dă naștere efectelor juridice prevăzute de legislație. Astfel, a notat că ordinul de repartiție menționat constituie temei de drept suficient ce confirmă faptul repartizării Ecaterinei Terzi-Barladean a apartamentului sus-enunțat în modul stabilit pentru locuire și concomitent legalitatea ocupării acestei locuințe de către aceasta cu familia ei și prin urmare are dreptul de a privatiza acest spațiu locativ. La 14 martie 2022, Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia a depus recurs împreună cu motivarea împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Comrat.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată fiind emisă cu încălcarea normelor de drept material. A remarcat că Terzi-Barladean Ecaterina și Barladean Piotr nu au ordinul de repartiție și nici un alt document ce atestă dreptul de folosință asupra apartamentului nr. xx din mun. xxxxx, str. xxxxx, xx (în prezent xx). 3 Prin urmare a conchis că Terzi-Barladean Ecaterina nu are suficiente înscrisuri pentru privatizarea apartamentului menționat. Astfel, la luarea deciziei nr. 01 din 29 ianuarie 2021 privind privatizarea apartamentului nr. xx din mun. Comrat, str. xxxxx, xx (în prezent xx), comisia pentru privatizarea fondului locativ creată pe lângă Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia a concluzionat în mod legal că privatizarea apartamentului în cazul dat în lipsa unui ordin/hotărâre privind atribuirea locuinței depășește competența comisiei pentru privatizare.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii. Prin referința din 1 iunie 2022, Terzi-Barladean Ecaterina, reprezentată de avocatul Jecov Nicolai a solicitat declararea inadmisibilă a recursului. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la data de 15 februarie 2022, decizia motivată fiind notificată recurentului în data de 31 martie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate anexat la dosar (f. d. 71, vol. II). Astfel, recursul depus împreună cu motivarea la data de 14 martie 2022 (f. d. 64, vol. II), este în termen, având în vedere că la dosar nu există date care ar confirma notificarea dispozitivului deciziei.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în 4 același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a 5 declara inadmisibil recursul depus de Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 6