3ra-29/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-29/22

2-18002245-01-3ra-11012022

Prima instanță, Curtea de Apel Comrat (jud: D. Fujenco, L. Caraianu, S. Gubenco)

Î N C H E I E R E

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Direcția Generală de Dezvoltare

Economică și Turism a UTA Găgăuzia și Comitetul Executiv al Găgăuziei,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova împotriva

Comitetului Executiv al Găgăuziei, terț Direcția Generală de Dezvoltare Economică și

Turism a UTA Găgăuzia cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva hotărârii din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

admisă acțiunea în contenciosul administrativ depusă de Oficiul Teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat a Republicii Moldova,

c o n s t a t ă:

La 18 mai 2018, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus în procedura

contenciosului administrativ cerere de chemare în judecată împotriva Comitetului Executiv

al Găgăuziei, solicitând anularea parțială a hotărârii nr.167 din 15 august 2017 a

Comitetului Executiv al Găgăuziei „Cu privire la aprobarea tarifelor”, în partea pct.1, prin

care a fost aprobat nomenclatorul tarifelor pentru participanții la procesul de privatizare, ca

fiind emis ilegal.

Prin încheierea protocolară din 12 martie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a

fost atrasă în proces în calitate de terț Direcția Generală de Dezvoltare Economică a UTA

Găgăuzia.

Prin hotărârea din 24 iunie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central a fost respinsă ca

neîntemeiată acțiunea în contenciosul administrativ depusă de Oficiul Teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat.

La 29 iunie 2020 Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 22 septembrie 2020 a prezentat

motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 24 iunie 2020 a

Judecătoriei Comrat, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

1

Prin decizia din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat a fost respins apelul depus

de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat și menținută hotărârea din 24 iunie 2020

a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

La 11 februarie 2021 Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia casarea deciziei din 21

decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat și hotărârii din 24 iunie 2020 a Judecătoriei

Comrat, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi.

Prin decizia din 14 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul depus

de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, s-a casat integral decizia din 21

decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat și hotărârea din 24 iunie 2020 a Judecătoriei

Comrat, sediul Central, cu trimiterea cauzei spre judecare în fond conform competenței, la

Curtea de Apel Comrat.

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost admisă acțiunea

depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat și anulată parțial hotărârea nr.167

din 15 august 2017 a Comitetului Executiv al Găgăuziei „Cu privire la aprobarea tarifelor”,

în partea pct.1, prin care a fost aprobat nomenclatorul tarifelor pentru participanții la

procesul de privatizare, ca fiind emisă ilegal.

La 13 decembrie 2021 Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA

Găgăuzia a depus recurs împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia,

casarea hotărârii din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, cu emiterea unei decizii

noi.

La 15 decembrie 2021 Comitetul Executiv al Găgăuziei a depus recurs împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 18 noiembrie

2021 a Curții de Apel Comrat, cu emiterea unei decizii noi.

La 17 ianuarie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Oficiului Teritorial

Comrat al Cancelariei de Stat copiile recursurilor depuse de Direcția Generală de

Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia și Comitetul Executiv al Găgăuziei, cu

înștiințarea despre necesitatea prezentării referințelor, notificată primului la 21 ianuarie

2022, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție nr.DS8006202025AS (f.d. 42-43, vol.II),

însă intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință.

Studiind cererile de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de acorda recurenților Direcția Generală de

Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia și Comitetul Executiv al Găgăuziei un

termen pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite la depunerea cererilor de recurs, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art.244 alin.(2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs

se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art.233 din cap.III din cartea a treia din Codul administrativ,

reglementează condițiile de formă și de conținut față de cererea de apel și prin urmare față

de cererea de recurs.

2

Totodată, art.231 alin.(2) din cap.III din cartea a treia din Codul administrativ,

stipulează că pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap.II din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În corespundere cu art.213 din Codul administrativ, dacă cererea de chemare în

judecată nu corespunde prevederilor art.211 alin.(1) și (2) și ale art.212 alin.(1), judecătorul

stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a

înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea se consideră depusă la data

inițială.

Conform art.235 coroborat cu art.art.244 alin.(2) din Codul administrativ, dacă cererea

de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1),

judecătorul stabilește recurentului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor.

Dacă recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de

recurs se consideră depusă la data inițială.

Instanța de recurs observă că, la caz, cererile de recurs au fost redactate și depuse de

Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia și Comitetul

Executiv al Găgăuziei în limba rusă, adică într-o altă limbă decât limba oficială în care se

desfășoară procesul, fără a anexa traducerea acesteia în limba de stat.

La aspectul dat articolul 26 din Codul administrativ stipulează că, limba de procedură

în fața autorităților publice și a instanțelor de judecată competente este cea prevăzută de

legislație.

Totodată, prin hotărârea nr.17 din 04 iunie 2018 a Curții Constituționale a Republicii

Moldova a fost constatată desuetudinea Legii nr.3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la

funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

La acest aspect, Curtea a notat că potrivit art.74 alin.(1) din Legea nr.100 din 22

decembrie 2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi

presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

În lumina celor indicate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că unul din principiile fundamentale ale procesului

civil și penal este principiul limbii oficiale de procedură, care este consacrat în art.118 din

Constituție, art.24 din Codul de procedură civilă, art.16 din Codul de procedură penală și

art.9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească.

Prevederile conținute în art.118 din Constituție sunt necesare pentru asigurarea

respectării drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în condițiile egalității

depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și incorporate în textul legilor

procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale, Pactul internațional cu privire la

drepturile civile și politice și Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, care nu impun

condiții privind limba în care se desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se

desfășoară în limba națională a statului.

Conform art.13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este limba

moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina Hotărârii Curții

Constituționale a Republicii Moldova nr.36 din 05 decembrie 2013, urmează a fi înțeleasă

ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie, obligativitatea utilizării acesteia în

3

raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă fiind redactate și aduse la

cunoștința publică toate actele oficiale ale statului.

Principiul utilizării limbii oficiale impune obligația participanților la proces de a se

conforma condițiilor de admisibilitate a cererii de chemare în judecată, cererii de apel și

cererii de recurs, inter alia de a fi redactate în limba în care se desfășoară procedura

judiciară, adică în limba de stat.

Însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că dreptul de acces la instanță

nu este unul absolut și se pot impune anume limitări; acestea sunt implicit admise, deoarece

dreptul de acces „prin natura sa, presupune reglementarea sa de către stat, reglementare care

poate varia în timp și spațiu, în concordanță cu nevoile și resursele comunității și ale

indivizilor” (a se vedea Stanev vs Bulgaria [Marea Cameră], 17 ianuarie 2012, §230;

Pasquini vs San Marino, 2 mai 2019, §156).

Condițiile de admisibilitate a unei căi de atac pot fi aplicate dacă nu reduc substanța

dreptului de acces la un tribunal și, în special, dacă ele urmăresc un scop legitim și dacă

există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul care

trebuie îndeplinit (a se vedea Sultan vs Republica Moldova, 5 iunie 2018, §24; Graciova vs

Republica Moldova, 24 ianuarie 2019, §§23-24). Limitările într-o cale extraordinară de atac

pot fi mai stricte decât cerințele instituite pentru o cale de atac ordinară (a se vedea, inter

alia, Miessen vs Belgia, 16 octombrie 2016, §64; Samardzic vs Croația, 20 iulie 2017, §28;

Zubac vs Croația [Marea Cameră], 5 aprilie 2018, §82).

În aceste condiții, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție concluzionează că, în cazul când cererea de recurs este redactată într-o altă limbă

decât limba de stat, justițiabilului i se va indica acest neajuns și i se va acorda un termen

pentru înlăturarea acestuia. Dacă cererea de recurs se va perfecta în limba de stat sau va fi

însoțită de o traducere oficială a textului acesteia, atunci se va considera depusă la data

inițială.

Totodată, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de stat din

simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul împuternicirilor de a

înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația instanței de judecată este de a

asigura participanților la proces să ia cunoștință de actele, de lucrările dosarului și să

vorbească în judecată prin interpret, în cazul când nu cunosc limba de stat.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs este redactată

într-o altă limbă decât cea în care se desfășoară procedura judiciară, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va amâna examinarea admisibilității

recursurilor și va acorda recurenților Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism

a UTA Găgăuzia și Comitetul Executiv al Găgăuziei un termen pentru prezentarea cererilor

de recurs redactate în limba de stat până la 23 mai 2022, ora 17:30.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră necesar a-i explica recurenților că, în cazul neînlăturării în termenul

stabilit de instanța de recurs a neajunsului constatat la depunerea cererilor de recurs, în

4

temeiul art.246 alin.(2) lit.f), art.244 alin.(2), art.233 alin.(1) din Codul administrativ,

acestea vor fi declarate inadmisibile.

Conform art.230, art.244 alin.(2), art.233 alin.(1), art.235 și 195 din Codul

administrativ, în coroborare cu art.208 din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se amână examinarea admisibilității recursurilor depuse de Direcția Generală de

Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia și Comitetul Executiv al Găgăuziei,

împotriva hotărârii din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, pentru data de 25 mai

2022.

Se acordă recurenților Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA

Găgăuzia și Comitetul Executiv al Găgăuziei termen până la 23 mai 2022, ora 17:30 pentru

prezentarea, și/sau expedierea prin intermediul oficiului poștal, la Curtea Supremă de

Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareș, 18), a cererilor de recurs împotriva hotărârii

din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, redactate în limba de stat.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

5