3ra-413/21 — contestarea actului administrativ

3ra-413/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-413/21

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul central( Vasilii Hrapacov)

Instanța de recurs: Curtea de Apel Cahul (Colev G., Curdov A., Astarcuc Ș.)

DECIZIE

14 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contecios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,judecătorul Tamara Chișca – Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Anatolie Țurcan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de

Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Comitetului Executiv al

Găgăuziei, terț Direcția Generală de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia, cu

privire la contestarea în parte a actului administrativ,

împotriva deciziei din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat și a hotărârii din

24 iunie 2020 a Judecătoriei Comrat,

c o n s t a t ă:

La 18 mai 2020, Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Comitetului Executiv al Găgăuziei, terț Direcția Generală

de Dezvoltare Economică și Turism a UTA Găgăuzia cu privire la anularea parțială a

actului adminsitrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a comunicat că, potrivit pct.

1 al hotărîrii nr. 167 din 15 august 2017 a Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia au fost

aprobate tarife pentru participanții la privatizare și anume: - taxa de organizare a

licitațiilor și transmiterea în arendă a proprietății publice persoanelor juridice - 1200 lei,

persoanelor fizice-600 lei, taxa pentru examinarea și perfectarea contractelor de vânzare–

cumpărare, predare–recepționare a apartamentelor (caselor) în proprietatea privată–100

lei; - taxa pentru eliberarea permisunii la procurarea terenurilor pentru persoane juridice -

100 lei, persoane fizice -75 lei, - taxa pentru eliberarea certificatelor despre participanții la

privatizare -25 lei.

Reclamantul a menționat că tarifele stabilite în pct. 1 al hotărîrii nr. 167 din 15

august 2017 a Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia în partea aprobării tarifelor pentru

participanții la privatizare contravin capitolelor 1- 3 al titlului 7 al Codului Fiscal „ Taxele

1

locale”, întrucît prin legislația în vigoare nu este prevăzută stabilirea altora, decît cele

indicate în art. 289 Cod fiscal.

La fel, reclamantul a specificat că tipurile taxelor locale sunt expres prevăzute în art.

6 Cod fiscal, iar cele menționate în decizia nr. 167 din 15 august 2017 a Comitetului

Executiv al UTA Găgăuzia nu intră în componența taxelor locale. Astfel, reclamantul a

concluzionat că administrația publică locală nu este în drept să efectuieze activitate de

antreprenoriat.

În drept, reclamantul și-a motivat cererea pe prevederile art.68 alin.(4) din Legea nr.

436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, art. 7, 16-17, 19, 25 lit.

b), art. 36 lit. a) din Legea nr. 793 din 10.02.200 al contenciosului administrativ.

Reclamantul a solicitat anularea punctului 1 al hotărîrii nr. 167 din 15 august 2017 a

Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia în partea aprobării tarifelor pentru participanții la

privatizare: taxa pentru examinarea și perfectarea contractelor de vânzare – cumpărare,

predare –recepționare a apartamentelor(caselor)în proprietatea privată – 100 lei; taxa

pentru eliberarea permisiunii la procurarea terenurilor pentru persoane juridice -100 lei,

persoane fizice -75 lei, taxa pentru eliberarea certificatelor despre participanții la

privatizare -25 lei.

Prin hotărîrea din 24 iunie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, s-a respins

acțiunea înaintată de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, ca neîntemeiată.

La 29 iunie 2020, Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, cu respectarea

termenului prevăzut în articolul 232 din Codul administrativ, a declarat apel asupra

hotărârii din 24 iunie 2020 a Judecătoriei Comrat, solicitând anularea hotărârii supra ca

nefondată și emiterea unei decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă.

Prin decizia din 21 decembrie 2021, Curtea de Apel Comrat a respins apelul declarat

de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, cu menținerea hotărârii din 24 iunie

2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

Curtea de Apel Comrat a conchis că instanța de fond a soluționat just cauza sub toate

aspectele de fapt și de drept, hotărârea emisă fiind legală și întemeiată.

La 11 februarie 2021, Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a declarat

recurs împotriva hotărârii din 24 iunie 2020 a Judecătoriei Comrat și a deciziei din 21

decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea recursului, casarea actelor

judecătorești contestate, cu admiterea cererii de recurs înaintată de Oficiul teritorial

Comrat al Cancelariei de Stat.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești contestate,

considerându-le neîntemeiate, fiind pasibile de casare.

A obiectat că instanțele ierarhic inferioare neîntemeiat au respins acțiunea înaintată

de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, din motiv că acesta nu poate revendica

încălcarea prin activitatea administrativă a unui drept în sensul art. 17 din Codul

administrativ.

Or, dreptul Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat de a sesiza instanța de

contencios administrativ este expres prevăzut de Legea privind administrația publică

locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, Hotărârea Guvernului nr. 657 din 6 noiembrie 2009

2

cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea structurii și

efectivului-limită ale Cancelariei de Stat și Hotărârea Guvernului cu privire la oficiile

teritoriale ale Cancelariei de Stat nr. 845 din 18 decembrie 2009.

Prin urmare, a opinat că în virtutea atribuțiilor prevăzute de lege, oficiile teritoriale

ale Cancelariei de Stat sunt subiecți de sesizare a instanței de judecată în procedura

contenciosului administrativ în privința aspectului legalității deciziilor emise de Comitetul

Executiv al Găgăuziei.

Verificând dacă recurentul a respectat termenul de contestare, instanța de recurs

reține că în conformitate cu articolul 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul

se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat dispozitivul deciziei contestate la 21 decembrie

2020, însă date despre notificarea acestuia lipsește. Din materialele dosarului rezultă că

decizia motivată a instanței de apel a fost notificată recurentului la 28 ianuarie 2021 (f.d.

203). Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus recurs motivat, în termen, la

11 februarie 2021.

Până la examinarea recursului, intimatul Comitetul Executiv al Găgăuziei și terțul

Direcția Generală de Dezvoltare Economică a UTA Găgăuzia nu au făcut uz de dreptul

lor procedural și nu au depus referințe asupra recursului.

Prin încheierea din 02 iunie 2021, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție a numit recursul depus de Oficiul Teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat pentru examinare în complet de 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, Colegiul nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului

Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat au fost expuse cu suficientă claritate.

Examinând și analizând argumentele invocate în cererea de recurs, studiind

materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu trimiterea spre rejudecare în fond în

Curtea de Apel Comrat, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza

instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege la examinarea recursului, nu

poate adopta o soluție recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

3

Totodată, în corespundere cu art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1) Cod

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în

baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de

cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Iar, potrivit art. 194 alin. (1) și (2) Cod administrativ, în procedura în prima instanță,

în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor

judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu

în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în coroborare

cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se

aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Completul reține și prevederile art. 219 alin. (1)–(3) Cod

administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt

din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de

judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor

neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea

tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată

indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de

participanții la proces.

După cum rezultă din actele cauzei, prin pct. 1 al hotărârii nr. 167 din 15 august 2017

a Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia au fost aprobate tarife pentru participanții la

privatizare și anume taxa pentru examinarea și perfectarea contractelor de vânzare–

cumpărare, predare-recepționare a apartamentelor(caselor)în proprietatea privată – 100

lei;- taxa pentru eliberarea permisunii la procurarea terenurilor pentru persoane juridice -

100 lei, persoane fizice -75 lei,- taxa pentru eliberarea certificatelor despre participanții la

privatizare -25 lei.

În opinia recurentului, tarifele stabilite în pct. 1 al hotărîrii nr. 167 din 15 august 2017

a Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia în partea aprobării tarifelor pentru participanții

la privatizare contravin capitolelor 1-3 al titlului 7 Codul Fiscal „ Taxele locale”, întrucît

prin legislația în vigoare nu este prevăzută stabilirea altora, decît cele indicate în art. 289

Cod fiscal

Prin urmare, în conformitate cu art. 64, 68 din Legea privind administrația publică

locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat,

efectuând controlul asupra legalității actelor administrative emise de către autoritățile

administrației publice locale, a constatat ilegalitatea deciziei nr. 167 din 15 august 2017 a

Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia în partea contestată.

De asemenea, s-a constatat, că Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a

expediat în adresa Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia notificarea cu nr. 1304OT5-101

4

din 20 martie 2018, prin care a solicitat anularea deciziei menționate, însă răspuns nu a

primit.

La 18 mai 2018, Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat s-a adresat în instanța

de judecată, solicitând anularea parțială a hotărîrii nr. 16/7 din 15 august 2017 a

Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia „Cu privire la aprobarea tarifelor”.

Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță având ca obiect

contestarea actului administrativ, s-a pronunțat în defavoarea temeiniciei acțiunii, pe care

a respins-o ca fiind neîntemeiată.

Judecând apelul depus de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, Curtea de

Apel Comrat prin decizia din 21 decembrie 2020 a conchis asupra netemeiniciei acestuia,

motiv pentru care a menținut hotărârea primei instanțe.

În susținerea poziției date, instanțele de judecată ierarhic inferioare, cu referire la

prevederile art. 224 alin. (1) lit. a), f) din Codul administrativ, au reținut că deși actul

administrativ în partea contestată este ilegal, prin acesta nu este vătămat dreptul Oficiului

teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, considerând că acțiunea este neîntemeiată, or în

baza unei acțiuni în contestare se anulează în tot sau în parte actul administrativ individual

dacă este ilegal și prin acesta reclamantul este vătămat în drepturile sale.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel

Comrat și al hotărârii din 24 iunie 2020 a Judecătoriei Comrat, instanța de recurs constată

că instanțele inferioare au cercetat superficial starea de fapt a speței, iar drept consecință

au aplicat eronat normele de drept material și procedural pertinente litigiului.

Instanța de recurs reține că, conform art. 7 Cod administrativ, autoritatea publică se

consideră orice structură organizatorică sau organ insituită/instituit prin lege sau printr-un

alt act normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes

public.

Potrivit art. 189 alin. (3) Cod administrativ, în cazurile prevăzute de lege, precum și

în scopul revendicării drepturilor ce reies dintr-un contract administrativ, acțiunea în

contencios administrativ poate fi înaintată și de autoritatea publică.

Pct. 7 lit. p) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Cancelariei de Stat,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 657 din 6 noiembrie 2009, stipulează că în scopul

realizării de către Guvern a prerogativelor sale constituționale privind realizarea politicii

interne și externe a statului și exercitarea conducerii generale a administrației publice,

Cancelaria de Stat are atribuția de a asigura exercitarea de către Guvern a prerogativelor

legale în relațiile acestuia cu autoritățile administrației publice locale, inclusiv organizarea

controlului administrativ al activității autorităților respective, exercitat direct sau prin

intermediul oficiilor sale teritoriale.

Conform pct. 8 lit. g) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea

Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din

18 decembrie 2009, în teritoriul în care își desfășoară activitatea, Oficiul este abilitat cu

următoarele atribuții de control obligatoriu, sub aspectul legalității al actelor normative

emise de către pretor, primar, președintele raionului, Guvernatorul și Comitetul executiv al

unității teritoriale autonome Găgăuzia.

5

În corespundere cu pct. 9 subpct. 2) din Regulamentul cu privire la organizarea și

funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, în scopul exercitării atribuțiilor ce-i revin,

Oficiul este abilitat, în ceea ce privește controlul legalității actelor emise de autoritățile

administrației publice locale: a) să notifice, în cazul în care consideră că un act emis de

autoritatea administrației publice locale este ilegal, invocând motive legal întemeiate,

autorității locale această ilegalitate și solicitând modificarea sau abrogarea lui totală sau

parțială; b) să sesizeze, dacă autoritatea emitentă a actului considerat ilegal nu l-a

modificat sau nu l-a abrogat în termen de 30 de zile sau nu a reexaminat actul contestat,

instanța de contencios administrativ – în termen de 30 de zile de la data primirii notificării

refuzului de a modifica sau retrage acest act, iar în cazul în care autoritatea locală emitentă

nu a luat nici o atitudine – în termen de 60 de zile de la data notificării cererii de

modificare sau abrogare a actului în cauză.

Reieșind din corelația normelor legale precitate, Colegiul constată că instanța de apel

neîntemeiat a conchis netemeincia acțiunii înaintate de Oficiul teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat în partea solicitării anulării pct. 1 al hotărîrii nr. 167 din 15 august

2017 a Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia în partea aprobării tarifelor pentru

participanții la privatizare, din motiv că acesta nu este împuternicit de legislație de a

înainta în instanța de contencios administrativ prezenta acțiune, nefiind demonstrat

existența faptului încălcării sau contestării unui drept sau interes legitim a Oficiului

teritorial Comrat al Cancelariei de Stat prin emiterea actului administrativ normativ

contestat.

Or, în virtutea atribuțiilor prevăzute de lege, oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat

sunt subiecți de sesizare a instanței de judecată în procedura contenciosului administrativ

în privința aspectului legalității deciziilor autorităților administrației publice locale.

Atribuțiile de control obligatoriu, sub aspectul legalității actelor normative a Comitetului

Executiv al UTA Găgăuzia, rezultă din Hotărârea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie

2009 10 privind aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea, structurii

și efectivului-limită ale Cancelariei de Stat și Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18

decembrie 2009 cu privire la oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat.

Colegiul învederează că Hotărârea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009 și

Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009 sunt norme legislative speciale, ce

reglementează activitatea administrativă a unui domeniu specific de activitate, iar drept

consecință sunt norme derogatorii de la prevederile Codului administrativ.

Astfel, deși, prin adoptarea Codului administrativ, legiuitorul a modificat condițiile și

procedura de adresare în instanța de judecată cu acțiune în contencios administrativ,

acestea nu are aplicabilitatea în cazul acțiunilor depuse de către oficiile teritoriale ale

Cancelariei de Stat în temeiul pct. 9 subpct. 2) lit. b) din Regulamentul cu privire la

organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009.

Prin prisma art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, în condițiile speței, normele

legislative prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009 privind

6

aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea, structurii și efectivului-

limită ale Cancelariei de Stat și Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009 cu

privire la oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat au forță de norme legislative speciale

derogatorii de la regula generală, prevăzută în Codul administrativ.

În această ordine de idei, Colegiul notează că instanța de apel trebuia să verifice

legalitatea actului administrativ contestat de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de

Stat și să emită o hotărâre judecătorească, prin care să efectueze controlul judecătoresc al

pct. 1 al hotărîrii nr. 167 din 15 august 2017 a Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia în

partea aprobării tarifelor pentru participanții la privatizare.

Cu privire la natura actului administrativ contestat, instanța de recurs notează că

potrivit art. 111 alin. (1) și (3) din Constituția Republicii Moldova, Găgăuzia este o unitate

teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a

găgăuzilor, este parte integrantă și inalienabilă a Republicii Moldova și soluționează de

sine stătător, în limitele competenței sale, potrivit prevederilor Constituției Republicii

Moldova, în interesul întregii populații, problemele cu caracter politic, economic și

cultural.

În unitatea teritorială autonomă Găgăuzia activează organe reprezentative și

executive potrivit legii.

Cu scopul de a încadra activitatea acestora, la data de 23 decembrie 1994 Parlamentul

Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la statutul juridic al Găgăuziei.

Conform art. 16 alin. (1) din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei

(GagauzYeri) nr. 344 din 23 decembrie 1994, organul executiv permanent al Găgăuziei

este Comitetul executiv care este format de către Adunarea Populară la prima sesiune

pentru durata mandatului.

Deopotrivă, art. 72 alin (1) din Regulamentul Găgăuziei (Gagauz Yeri), adoptat prin

Legea locală a UTA Găgăuzia nr. 28-XXXI/I din 05 iunie 1998, prevede că organul

executiv permanent al Găgăuziei este Comitetul Executiv (Bakannik Komiteti) care este

format de către Adunarea Populară a Găgăuziei.

Potrivit art. 78 alin. (1) din Regulamentul Găgăuziei (Gagauz Yeri), Comitetul

Executiv al Găgăuziei emite hotărîri și dispozitii executorii pe teritoriul Găgăuziei și

asigura executarea lor.

În corespundere cu art. 17 alin. (1) din Legea cu privire la actele normative nr. 100

din 22 decembrie 2017, (1) autoritățile unităților teritoriale autonome cu statut juridic

special, în limitele competenței stabilite de Constituția Republicii Moldova, de Legea cu

privire la Guvern nr. 136/2017, de Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei

(Gagauz-Yeri) nr. 344/1994, de Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului

juridic special al localităților din stânga Nistrului (Transnistria) nr. 173/2005, precum și de

alte acte normative, adoptă legi locale și alte acte normative care se aplică doar în raza

teritoriului administrat de către acestea.

Art. 17 alin. (1) pct. c) din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei

(Gagauz-Yeri) nr. 344 din 23 decembrie 1994 prevede că Comitetul executiv al Găgăuziei

asigură reglementarea, în condițiile legii, a raporturilor de proprietate pe întreg teritoriul,

7

administrarea economiei, construcției social-culturale, sistemului financiar-bugetar local,

asistenței sociale, retribuirii muncii, sistemului fiscal local, protecției mediului

înconjurător și folosirii raționale a resurselor naturale

În conformitate cu art. 77 pct. 3 din Regulamentul Găgăuziei (Gagauz Yeri),

Comitetul Executiv al Găgăuziei asigură reglementarea, în condițiile legii, a raporturilor

de proprietate pe întreg teritoriul Găgăuziei, administrarea economiei, construcției social-

culturale, sistemului financiar-bugetar local, asistenței sociale, retribuirii muncii,

sistemului fiscal local, protecției mediului și folosirii raționale a resurselor naturale.

Curtea deduce din coroborarea art. 78 alin. (1) din Regulamentul Găgăuziei (Gagauz

Yeri) și art. 6 lit. g) din Legea cu privire la actele normative că hotărîrile, adoptate în

domeniile exhaustiv determinate au calitate de acte normative, în rând cu Constituția

Republicii Moldova, legile și hotărârile Guvernului, cât și alte acte normative prevăzute la

lit. e)-f) și lit. h).

La caz, Curtea constată că de fapt Comitetul Executiv a adoptat un act cu titlu de

„hotărîre” în cadrul competenței sale atribuite în art. 17 alin. (1) pct. c) din Legea cu

privire la statutul juridic al Găgăuziei, or în aceste circumstanțe actul emis are calitate de

act normativ și nu de act administrativ individual.

Curtea mai notează că în raport cu UTA Găgăuzia, nu este relevantă aplicarea art. 2

din Legea cu privire la actele normative și anume deducția caracterului individual al

actului emis din raționamentul a contrario că actul normativ este unul public, obligatoriu,

general și impersonal.

De fapt, natura actului emis de Comitetul Executiv a UTA Găgăuzia reiese din

calificarea sa în rând cu alte acte normative de către art. 6 din Legea cu privire la actele

normative.

În susținerea poziției sale, Curtea remarcă că Guvernul Republicii Moldova adoptă la

rândul său anumite acte normative sui generis privind modul de repartizare a mijloacelor

de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, taxă

pentru efectuarea procedurilor vamale. În aceste acte normative, subiectul actului este

individual determinat, actul nu produce efecte erga omnes ci urmărește stabilizarea unei

situații juridice precise în favoarea unui număr restrâns de subiecte de drept, cu toate

acestea nu este un act administrativ individual ci un act normativ, prin definiția Legii cu

privire la actele normative.

Pornind de la aceste principii și statutul special al Găgăuziei ca o formă de

autodeterminare, Curtea constată că același raționament este aplicat în coraport cu

autoritatea executivă a UTA Găgăuzia. Cu alte cuvinte, dacă Guvernul Republicii

Moldova adoptă acte normative, precum prevede art. 6 lit. d) din Legea cu privire la actele

normative, atunci potrivit art. 6 lit. g) din aceeași Lege, Comitetul Executiv a UTA

Găgăuzia adoptă la rândul său acte normative, indiferent de faptul că în fond actele

normative nu produc efecte erga omnes și se referă la un număr restrâns și determinat de

subiecți de drept.

8

Așadar, Colegiul deduce că, deși, în pct 2 al Hotărârii nr. 16/7 din 15 august 2017

este indicat că aceasta are aplicabilitate doar în privința subiecților ce participă la

privatizare, acest act nu este cu caracter individual, ci unul cu caracter normativ

Ce ține de instanța de judecată competentă de a examina prezentul litigiu, instanța de

recurs menționează următoarele.

În speță, Curtea de Apel Comrat, cu încălcarea competenței jurisdicționale, a

verificat, în ordine de apel, legalitatea actului administrativ cu caracter normativ contestat

- pct. 1 al hotărârii nr. 167 din 15 august 2017 a Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia în

partea aprobării tarifelor pentru participanții la privatizare. Deși, potrivit articolului 8 alin.

(5) din Legea contenciosului administrativ, verificarea legalității actelor administrative

emise sau adoptate de către autoritățile publice centrale ale Găgăuziei ține de competența

Curții de Apel Comrat.

Relevant la acest segment, este și faptul că, odată cu intrarea în vigoare a Codului

administrativ, competența verificării actelor cu caracter normativ prin articolul 192 a fost

atribuită de asemenea Curților de Apel. Deci, Curtea de Apel Comrat urma să examineze

litigiul ca instanță de fond.

Contrar celor invocate, Colegiul lărgit atestă că instanța inferioară a neglijat

competența jurisdicțională stabilită la art. 191 alin. (2) din Codul administrativ și a

considerat întemeiată hotărîrea instanței de fond.

În consecință, toate aceste fapte circumscrise denotă că instanța de apel nu a cercetat

în totalitate starea de fapt a speței, iar drept urmare prematur a tras concluzii temeinicia

hotărîrii Judecătoriei Comrat că Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei nu este abilitat de

a se adresa cu o acțiune în instanța de judecată, actul administrativ contestat este un act

administrativ individual, precum și greșit a fost interpretată competența jurisdicțională.

Această ipoteză profilează incertitudinea concluziei date de instanța de apel, care

rezultă din judecarea formală a cauzei, fapt ce constituie o violare a articolului 6 § 1

CEDO și a dreptului litiganților la un proces echitabil. Or, actul judecătoresc trebuie să

corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să

răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea

ce în speță lipsește.

În circumstanțele constatate și expuse supra instanța de recurs este în dificultate de a

exercita controlul judiciar asupra unei asemenea hotărâri date de Curtea de Apel Comrat,

de a verifica temeinicia și legalitatea acestei soluții.

Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie dictată de neelucidarea tuturor

circumstanțelor pertinente speței, iar lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de

examinare în recurs nu este posibilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție constată necesitatea admiterii recursului depus de către

Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, casării integrale decizia din 21 decembrie

2020 a Curții de Apel Comrat și hotărârea din 24 iunie 2020 a Judecătoriei Comrat și

restituirii cauzei instanței de apel, trimitere spre rejudecare în fond în Curtea de Apel

Comrat.

9

Conform art. 258 alin. (3) și art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat.

Se casează integral decizia din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat și

hotărârea din 24 iunie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central în cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat împotriva Comitetului Executiv al Găgăuziei, terț Direcția Generală de

Dezvoltare Economică a UTA Găgăuzia cu privire la contestarea în parte a actului

administrativ, cu trimitere spre rejudecare în fond în Curtea de Apel Comrat.

Decizia este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca – Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Anatolei Țurcan

Nicolae Craiu

10