2ac-125/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- stramutarea cauzei
2ac-125/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr.2ac-125/23 2-21061984-01-2ac-10042023 Î N C H E I E R E 31 mai 2023 mun.
Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva judecători Mariana Pitic Aliona Miron examinând demersul președintelui interimar al Curții de Apel Comrat cu privire la strămutarea cauzei spre examinare în ordine de apel la o altă instanță de judecată de același nivel, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Izvecov împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, Inspectoratului de Poliție Comrat și Inspectoratului General al Poliției, persoană terță Vladimir Topal cu privire la anularea actelor administrative și obligarea Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia sau a Inspectoratului de Poliție Comrat să efectueze o anchetă de serviciu, c o n s t a t ă: La 26 aprilie 2021 Igor Izvecov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției de Poliție UTA Găgăuzia, Inspectoratului de Poliție Comrat, Inspectoratul General de Poliție al MAI, persoană terță Vladimir Topal cu privire la anularea răspunsului din 4 februarie 2021 a Direcției de Poliție UTA Găgăuzia în urma rezultatelor controlului efectuat la contestația lui Igor Izvecov,
a răspunsului nr. 3025 din 15 aprilie 2021 al Inspectoratului de Poliție Comrat și obligarea Direcției de Poliție UTA Găgăuzia sau a Inspectoratului de Poliție Comrat de a efectua ancheta de serviciu la contestația lui Igor Izvecov în adresa șefului Direcției de Poliție UTA Găgăuzia din 6 ianuarie 2021 cu tragerea lui Vladimir Topal la răspunderea sub formă de mustrare prevăzută de Statutul disciplinar al polițistului (f. d.1-2). Prin hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central s-a admis parțial cererea de chemare în judecată. S-a anulat decizia nr. 34/19-970 din 4 februarie 2021 a Direcției de Poliție UTA Găgăuzia și decizia nr. 34/2-713 din 2 martie 2021 a Inspectoratului General al Poliției MAI.
S-a obligat Direcția de Poliție UTA Găgăuzia să efectueze o anchetă de serviciu multilaterală, pornită în baza contestației din 6 ianuarie 2021 depusă de Igor Izvecov la Direcția de Poliției UTA Găgăuzia privind efectuarea anchetei de serviciu a inacțiunii din partea colaboratorului Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată (f. d.119, 128-136). 1 Nefiind de acord cu hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, la 14 decembrie 2021 Direcția de Poliție UTA Găgăuzia, precum Inspectoratul General de Poliție au contestat-o cu apel. Prin decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat s-au respins apelurile depuse de Inspectoratul General al Poliției și Direcția de Poliție UTA Găgăuzia și s- a menținut hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.
La 28 iunie 2022 Direcția de Poliție UTA Găgăuzia a depus recurs nemotivat, care ulterior, la 1 septembrie 2022, a fost completat cu motivare împotriva deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea actelor judecătorești ale instanțelor ierarhic inferioare, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii La 28 iunie 2022 Inspectoratul General al Poliției a depus recurs nemotivat, care ulterior, la 1 septembrie 2022, a fost completat cu motivare împotriva deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea actelor judecătorești ale instanțelor ierarhic inferioare, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.
Prin decizia din 07 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție au fost admise recursurile depuse de Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia și Inspectoratul General al Poliției, casată decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Comrat, în alt complet de judecată. Potrivit fișei de repartizare a dosarului, prezenta cauză a fost distribuită spre examinare în ordine de apel, în mod aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului-raportor al Curții de Apel Comrat, Afanasi Curdov, care face parte din completul de judecată în următoarea componență: Grigori Colev (președinte), Ștefan Starciuc (judecător) și Afanasi Curdov (judecător) (f.d.66).
La 04 aprilie 2023 președintele interimar al Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov a înaintat demers Curții Supreme de Justiție, solicitând strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad pentru judecarea acesteia în ordine de apel, din motivul imposibilității formării completului de judecată în cadrul Curții de Apel Comrat, deoarece judecătorii Andrei Mironov, Dmitri Fujenco și Liudmila Caraianu anterior au fost în componența colegiului care a examinat cauza în ordine de apel și prin urmare nu pot participa la examinarea cauzei, aceștia fiind indicați în programul PIGD ca judecători incompatibili.
La rândul său, judecătorul Afanasi Curdov a fost blocat în PIGD din data de 24 februarie 2023 în baza Hotărârii nr.67/3 din 23 februarie 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu eliberarea din funcția de judecător, în legătură cu demisia, începând cu 31 martie 2023, iar judecătorul Curții de Apel Comrat, Serghei Gubenco a fost blocat în PIGD din data de 20 martie 2023 în baza Hotărârii din 16 martie 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu eliberarea din funcția de judecător, în legătură cu demisia, începând cu 20 aprilie 2023. Astfel, la moment în cadrul Curții de Apel Comrat activează doar 5 judecători, dintre care doar doi sunt compatibili de a examina prezenta cauză, ceea ce atât tehnic, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cât și 2 manual, face imposibilă instituirea unui complet nou de judecată pentru a examina speța dată în ordine de apel (f.d.210).
Examinând actele cauzei în raport cu temeiurile invocate în demersul președintelui interimar al Curții de Apel Comrat cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că demersul este întemeiat și urmează a fi admis, cu strămutarea cauzei spre judecare în ordine de apel la Curtea de Apel Cahul, din următoarele considerente. Conform art.192 alin.(1) din Codul administrativ, pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel și la Curtea Supremă de Justiție se instituie complete și/sau colegii specializate de judecători. Potrivit art.193 alin.(2) din Codul administrativ, curțile de apel, atât ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.
Potrivit Regulamentului privind modul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.111/5 din 05 februarie 2013, prin noțiunea de complet de judecată se înțelege – organ colegial al instanței de judecată căruia îi revine sarcina de a soluționa litigii dintre părți și are atribuții privitor la cercetarea și lămurirea tuturor raportorilor dintre părți. Totodată, conform art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. Conform art.198 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, acțiunea în contencios administrativ reținută spre examinare de către o instanță de judecată cu respectarea normelor de competență se soluționează de către aceasta în fond, inclusiv în cazul devenirii ei ulterioare de competența unei alte instanțe.
Instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată. Potrivit Regulamentului privind modul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.111/5 din 05 februarie 2013, prin noțiunea de incompatibilitate se înțelege – restricția, interdicția legală de a face parte dintr-un complet de judecată sau de a participa în cadrul unui complet de judecători la examinarea unei cauze concrete.
Reieșind din prevederile pct.2, pct.3 și pct.4 din Regulamentul vizat, completele de judecată reprezintă expresia principiului colegialității instanței de judecată și se constituie în vederea asigurării obiectivității, eficienței, celerității și transparenței procesului de judecată. Constituirea sau schimbarea completelor de judecată este atribuită prin lege președinților instanțelor de judecată, iar în cazul absenței lor – de către vicepreședinți, sau, în cazul absenței ambilor – de către o persoană desemnată de Consiliul Superior al Magistraturii și are loc potrivit 3 procedurii și criteriilor obiective stabilite de prezentul Regulament.
Procesul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora este guvernat de următoarele principii generale: obiectivității – ce impune ca procesul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora să fie realizată just, onest în plan intelectual, fiind excluse conflictele de interese ce ar putea compromite legalitatea constituirii și schimbării membrilor completului de judecată, dar și imaginea profesiei de judecător; imparțialității – presupune formarea completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora în conformitate cu prevederile legale, fără restricții, influențe, presiuni, amenințări sau ingerințe, indiferent din a cui parte ar veni; transparenței – constituirea și schimbarea membrilor completului de judecată prin aplicarea transparentă a actelor procedurale; imutabilității – nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțământul său, de dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanță de judecată sau de judecătorii în a căror competență litigiul este dat, cu excepțiile prevăzute de lege și alte acte normative.
Potrivit pct.7 din Regulamentul nr.111/5 din 05 februarie 2013, actul care confirmă legalitatea constituirii completelor de judecată este dispoziția președintelui instanței de judecată, adusă la cunoștința judecătorilor, publicată pe pagina web a instanței și afișată pe panoul informațional de la sediu. Conform pct.14 din același Regulament, schimbarea membrilor completului de judecată se impune în cazurile în care există unul din temeiurile: a) boală îndelungată; b) deces; c) eliberare din funcție; d) abținere; e) recuzare; f) detașare; g) transferare; h) promovare; i) suspendare din funcție; j) incompatibilități.
Totodată, potrivit pct.15 și 16 din Regulament, în cazul suspendării, promovării, detașării, eliberării din funcție, unei boli îndelungate sau în cazul apariției situației de incompatibilitate, președintele instanței va emite o încheiere de schimbare a membrilor completului de judecată în ziua apariției incidentului procedural, dar nu mai târziu de 3 zile. În cazul admiterii cererii de abținere sau de recuzare a doi sau, după caz, a mai multor membri din completul de judecată la etapa pregătitoare a procesului, cauza poate fi repartizată aleatoriu altui complet de judecată pentru a nu periclita activitatea completului în care a apărut situația de incompatibilitate, oferind astfel posibilitatea pentru examinarea altor cauze repartizate.
Din prevederile pct.19 din Regulamentul nominalizat, schimbarea membrilor completului de judecată va avea loc prin selectarea aleatorie (din rândurile judecătorilor), în baza încheierii de admitere a cererii de abținere sau recuzare, ulterior judecătorul fiind numit prin intermediul modulului special din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor. Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central s-a admis parțial cererea de chemare în judecată. S-a anulat decizia nr. 34/19-970 din 4 februarie 2021 a Direcției de Poliție UTA Găgăuzia și decizia nr. 34/2-713 din 2 martie 2021 a Inspectoratului General al Poliției MAI.
S-a obligat Direcția de Poliție UTA Găgăuzia să efectueze o anchetă de serviciu multilaterală, pornită în baza contestației din 6 ianuarie 2021 depusă de Igor Izvecov la Direcția de Poliției UTA Găgăuzia privind efectuarea anchetei de serviciu a inacțiunii din partea colaboratorului Inspectoratului de Poliție 4 Comrat, Vladimir Topal. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată (f. d.119, 128-136). Nefiind de acord cu hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, la 14 decembrie 2021 Direcția de Poliție UTA Găgăuzia, precum Inspectoratul General de Poliție au contestat-o cu apel. Prin decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat s-au respins apelurile depuse de Inspectoratul General al Poliției și Direcția de Poliție UTA Găgăuzia și s- a menținut hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.
La 28 iunie 2022, Direcția de Poliție UTA Găgăuzia și Inspectoratul General al Poliției au contestat cu recurs decizia instanței de apel. Prin decizia din 07 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție au fost admise recursurile depuse de Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia și Inspectoratul General al Poliției, casată decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Comrat, în alt complet de judecată. Potrivit fișei de repartizare a dosarului, prezenta cauză a fost distribuită spre examinare în ordine de apel, în mod aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului-raportor al Curții de Apel Comrat, Afanasi Curdov, care face parte din completul de judecată în următoarea componență: Grigori Colev (președinte), Ștefan Starciuc (judecător) și Afanasi Curdov (judecător) (f.d.66).
Se reține că, judecătorul Afanasi Curdov a fost blocat în PIGD din data de 24 februarie 2023 în baza Hotărârii nr.67/3 din 23 februarie 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu eliberarea din funcția de judecător, în legătură cu demisia, începând cu 31 martie 2023, iar judecătorul Curții de Apel Comrat, Serghei Gubenco a fost blocat în PIGD din data de 20 martie 2023 în baza Hotărârii din 16 martie 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu eliberarea din funcția de judecător, în legătură cu demisia, începând cu 20 aprilie 2023. Totodată, se menționează că judecătorii Andrei Mironov, Dmitri Fujenco și Liudmila Caraianu anterior au fost în componența colegiului care a examinat cauza în ordine de apel (decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat) și prin urmare, în baza art. 49 alin. (2) CPC, nu pot participa la examinarea cauzei, aceștia fiind indicați în programul PIGD ca judecători incompatibili.
Astfel, la moment în cadrul Curții de Apel Comrat activează 5 judecători, dintre care doar doi judecători sunt compatibili de a examina prezenta cauză, ceea ce atât tehnic, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cât și manual, face imposibilă instituirea unui complet nou de judecată pentru a examina speța dată în ordine de apel.
În circumstanțele enunțate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de admite demersul și de a strămuta cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Izvecov împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, Inspectoratului de Poliție Comrat și Inspectoratului General al Poliției, persoană terță Vladimir Topal cu privire la anularea actelor administrative și obligarea Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia sau a Inspectoratului de Poliție Comrat să efectueze o anchetă de serviciu, la Curtea de Apel Cahul, care este o instanță de judecată de același nivel, or, la caz, cu 5 certitudine se atestă temeiurile prevăzute la art.198 alin.(3) lit.a) din Codul administrativ de strămutare a cauzei, întrucât în cadrul Curții de Apel Comrat substituirea judecătorilor, care urmează să examineze litigiul dat în ordine de apel, a devenit imposibilă.
În conformitate cu art.198 alin.(3) lit.a) și art.230 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se admite demersul președintelui interimar al Curții de Apel Comrat cu privire la strămutarea cauzei spre examinare în ordine de apel la o altă instanță de judecată de același nivel, în cauza de contencios administrativ, Igor Izvecov împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, Inspectoratului de Poliție Comrat și Inspectoratului General al Poliției, persoană terță Vladimir Topal cu privire la anularea actelor administrative și obligarea Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia sau a Inspectoratului de Poliție Comrat să efectueze o anchetă de serviciu.
Se strămută cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Izvecov împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, Inspectoratului de Poliție Comrat și Inspectoratului General al Poliției, persoană terță Vladimir Topal cu privire la anularea actelor administrative și obligarea Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia sau a Inspectoratului de Poliție Comrat să efectueze o anchetă de serviciu, la Curtea de Apel Cahul, pentru judecarea acesteia în ordine de apel. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva judecători Mariana Pitic Aliona Miron 6
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.