2ac-125/23 — contestarea actului administrativ

2ac-125/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.2ac-125/23

2-21061984-01-2ac-10042023

Î N C H E I E R E

31 mai 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

examinând demersul președintelui interimar al Curții de Apel Comrat cu

privire la strămutarea cauzei spre examinare în ordine de apel la o altă instanță de

judecată de același nivel,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Igor Izvecov împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, Inspectoratului de

Poliție Comrat și Inspectoratului General al Poliției, persoană terță Vladimir Topal

cu privire la anularea actelor administrative și obligarea Direcției de Poliție a UTA

Găgăuzia sau a Inspectoratului de Poliție Comrat să efectueze o anchetă de

serviciu,

c o n s t a t ă:

La 26 aprilie 2021 Igor Izvecov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Direcției de Poliție UTA Găgăuzia, Inspectoratului de Poliție Comrat,

Inspectoratul General de Poliție al MAI, persoană terță Vladimir Topal cu privire la

anularea răspunsului din 4 februarie 2021 a Direcției de Poliție UTA Găgăuzia în

urma rezultatelor controlului efectuat la contestația lui Igor Izvecov, a răspunsului

nr. 3025 din 15 aprilie 2021 al Inspectoratului de Poliție Comrat și obligarea

Direcției de Poliție UTA Găgăuzia sau a Inspectoratului de Poliție Comrat de a

efectua ancheta de serviciu la contestația lui Igor Izvecov în adresa șefului Direcției

de Poliție UTA Găgăuzia din 6 ianuarie 2021 cu tragerea lui Vladimir Topal la

răspunderea sub formă de mustrare prevăzută de Statutul disciplinar al polițistului

(f. d.1-2).

Prin hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată. S-a anulat decizia nr. 34/19-970 din 4

februarie 2021 a Direcției de Poliție UTA Găgăuzia și decizia nr. 34/2-713 din 2

martie 2021 a Inspectoratului General al Poliției MAI. S-a obligat Direcția de

Poliție UTA Găgăuzia să efectueze o anchetă de serviciu multilaterală, pornită în

baza contestației din 6 ianuarie 2021 depusă de Igor Izvecov la Direcția de Poliției

UTA Găgăuzia privind efectuarea anchetei de serviciu a inacțiunii din partea

colaboratorului Inspectoratului de Poliție Comrat, Vladimir Topal. În rest, acțiunea

s-a respins ca fiind neîntemeiată (f. d.119, 128-136).

1

Nefiind de acord cu hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat,

sediul Central, la 14 decembrie 2021 Direcția de Poliție UTA Găgăuzia, precum

Inspectoratul General de Poliție au contestat-o cu apel.

Prin decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat s-au respins apelurile

depuse de Inspectoratul General al Poliției și Direcția de Poliție UTA Găgăuzia și s-

a menținut hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

La 28 iunie 2022 Direcția de Poliție UTA Găgăuzia a depus recurs nemotivat,

care ulterior, la 1 septembrie 2022, a fost completat cu motivare împotriva deciziei

din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea cererii de recurs,

casarea actelor judecătorești ale instanțelor ierarhic inferioare, cu emiterea unei noi

decizii de respingere a acțiunii

La 28 iunie 2022 Inspectoratul General al Poliției a depus recurs nemotivat,

care ulterior, la 1 septembrie 2022, a fost completat cu motivare împotriva deciziei

din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea cererii de recurs,

casarea actelor judecătorești ale instanțelor ierarhic inferioare, cu emiterea unei noi

decizii de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 07 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție au fost admise

recursurile depuse de Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia și Inspectoratul General

al Poliției, casată decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, cu remiterea

cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Comrat, în alt complet de judecată.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, prezenta cauză a fost distribuită spre

examinare în ordine de apel, în mod aleatoriu, prin intermediul Programului

Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului-raportor al Curții de Apel Comrat,

Afanasi Curdov, care face parte din completul de judecată în următoarea

componență: Grigori Colev (președinte), Ștefan Starciuc (judecător) și Afanasi

Curdov (judecător) (f.d.66).

La 04 aprilie 2023 președintele interimar al Curții de Apel Comrat, Andrei

Mironov a înaintat demers Curții Supreme de Justiție, solicitând strămutarea cauzei

la o altă instanță de judecată egală în grad pentru judecarea acesteia în ordine de

apel, din motivul imposibilității formării completului de judecată în cadrul Curții de

Apel Comrat, deoarece judecătorii Andrei Mironov, Dmitri Fujenco și Liudmila

Caraianu anterior au fost în componența colegiului care a examinat cauza în ordine

de apel și prin urmare nu pot participa la examinarea cauzei, aceștia fiind indicați în

programul PIGD ca judecători incompatibili.

La rândul său, judecătorul Afanasi Curdov a fost blocat în PIGD din data de

24 februarie 2023 în baza Hotărârii nr.67/3 din 23 februarie 2023 a Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii, cu eliberarea din funcția de judecător, în

legătură cu demisia, începând cu 31 martie 2023, iar judecătorul Curții de Apel

Comrat, Serghei Gubenco a fost blocat în PIGD din data de 20 martie 2023 în baza

Hotărârii din 16 martie 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu

eliberarea din funcția de judecător, în legătură cu demisia, începând cu 20 aprilie

2023.

Astfel, la moment în cadrul Curții de Apel Comrat activează doar 5 judecători,

dintre care doar doi sunt compatibili de a examina prezenta cauză, ceea ce atât

tehnic, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cât și

2

manual, face imposibilă instituirea unui complet nou de judecată pentru a examina

speța dată în ordine de apel (f.d.210).

Examinând actele cauzei în raport cu temeiurile invocate în demersul

președintelui interimar al Curții de Apel Comrat cu privire la strămutarea cauzei la

o altă instanță de judecată egală în grad, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că demersul este întemeiat și urmează a fi admis, cu strămutarea

cauzei spre judecare în ordine de apel la Curtea de Apel Cahul, din următoarele

considerente.

Conform art.192 alin.(1) din Codul administrativ, pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ la curțile de apel și la Curtea Supremă de Justiție se

instituie complete și/sau colegii specializate de judecători.

Potrivit art.193 alin.(2) din Codul administrativ, curțile de apel, atât ca instanță

de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în contencios

administrativ în complete formate din 3 judecători.

Potrivit Regulamentului privind modul de constituire a completelor de

judecată și schimbarea membrilor acestora, aprobat prin Hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii nr.111/5 din 05 februarie 2013, prin noțiunea de complet

de judecată se înțelege – organ colegial al instanței de judecată căruia îi revine

sarcina de a soluționa litigii dintre părți și are atribuții privitor la cercetarea și

lămurirea tuturor raportorilor dintre părți.

Totodată, conform art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de

dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin

lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

Conform art.198 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, acțiunea în contencios

administrativ reținută spre examinare de către o instanță de judecată cu respectarea

normelor de competență se soluționează de către aceasta în fond, inclusiv în cazul

devenirii ei ulterioare de competența unei alte instanțe. Instanța ierarhic superioară

decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în

contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu

poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai

multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine

imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o

perioadă îndelungată.

Potrivit Regulamentului privind modul de constituire a completelor de

judecată și schimbarea membrilor acestora, aprobat prin Hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii nr.111/5 din 05 februarie 2013, prin noțiunea de

incompatibilitate se înțelege – restricția, interdicția legală de a face parte dintr-un

complet de judecată sau de a participa în cadrul unui complet de judecători la

examinarea unei cauze concrete.

Reieșind din prevederile pct.2, pct.3 și pct.4 din Regulamentul vizat,

completele de judecată reprezintă expresia principiului colegialității instanței de

judecată și se constituie în vederea asigurării obiectivității, eficienței, celerității și

transparenței procesului de judecată. Constituirea sau schimbarea completelor de

judecată este atribuită prin lege președinților instanțelor de judecată, iar în cazul

absenței lor – de către vicepreședinți, sau, în cazul absenței ambilor – de către o

persoană desemnată de Consiliul Superior al Magistraturii și are loc potrivit

3

procedurii și criteriilor obiective stabilite de prezentul Regulament. Procesul de

constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora este

guvernat de următoarele principii generale: obiectivității – ce impune ca procesul

de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora să fie

realizată just, onest în plan intelectual, fiind excluse conflictele de interese ce ar

putea compromite legalitatea constituirii și schimbării membrilor completului de

judecată, dar și imaginea profesiei de judecător; imparțialității – presupune

formarea completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora în conformitate

cu prevederile legale, fără restricții, influențe, presiuni, amenințări sau ingerințe,

indiferent din a cui parte ar veni; transparenței – constituirea și schimbarea

membrilor completului de judecată prin aplicarea transparentă a actelor

procedurale; imutabilității – nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțământul său, de

dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanță de judecată sau de judecătorii în

a căror competență litigiul este dat, cu excepțiile prevăzute de lege și alte acte

normative.

Potrivit pct.7 din Regulamentul nr.111/5 din 05 februarie 2013, actul care

confirmă legalitatea constituirii completelor de judecată este dispoziția

președintelui instanței de judecată, adusă la cunoștința judecătorilor, publicată pe

pagina web a instanței și afișată pe panoul informațional de la sediu.

Conform pct.14 din același Regulament, schimbarea membrilor completului

de judecată se impune în cazurile în care există unul din temeiurile: a) boală

îndelungată; b) deces; c) eliberare din funcție; d) abținere; e) recuzare; f) detașare;

g) transferare; h) promovare; i) suspendare din funcție; j) incompatibilități.

Totodată, potrivit pct.15 și 16 din Regulament, în cazul suspendării,

promovării, detașării, eliberării din funcție, unei boli îndelungate sau în cazul

apariției situației de incompatibilitate, președintele instanței va emite o încheiere de

schimbare a membrilor completului de judecată în ziua apariției incidentului

procedural, dar nu mai târziu de 3 zile. În cazul admiterii cererii de abținere sau de

recuzare a doi sau, după caz, a mai multor membri din completul de judecată la

etapa pregătitoare a procesului, cauza poate fi repartizată aleatoriu altui complet de

judecată pentru a nu periclita activitatea completului în care a apărut situația de

incompatibilitate, oferind astfel posibilitatea pentru examinarea altor cauze

repartizate.

Din prevederile pct.19 din Regulamentul nominalizat, schimbarea membrilor

completului de judecată va avea loc prin selectarea aleatorie (din rândurile

judecătorilor), în baza încheierii de admitere a cererii de abținere sau recuzare,

ulterior judecătorul fiind numit prin intermediul modulului special din Programul

Integrat de Gestionare a Dosarelor.

Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 10 decembrie 2021 a

Judecătoriei Comrat, sediul Central s-a admis parțial cererea de chemare în

judecată. S-a anulat decizia nr. 34/19-970 din 4 februarie 2021 a Direcției de Poliție

UTA Găgăuzia și decizia nr. 34/2-713 din 2 martie 2021 a Inspectoratului General

al Poliției MAI. S-a obligat Direcția de Poliție UTA Găgăuzia să efectueze o

anchetă de serviciu multilaterală, pornită în baza contestației din 6 ianuarie 2021

depusă de Igor Izvecov la Direcția de Poliției UTA Găgăuzia privind efectuarea

anchetei de serviciu a inacțiunii din partea colaboratorului Inspectoratului de Poliție

4

Comrat, Vladimir Topal. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată (f. d.119,

128-136).

Nefiind de acord cu hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat,

sediul Central, la 14 decembrie 2021 Direcția de Poliție UTA Găgăuzia, precum

Inspectoratul General de Poliție au contestat-o cu apel.

Prin decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat s-au respins apelurile

depuse de Inspectoratul General al Poliției și Direcția de Poliție UTA Găgăuzia și s-

a menținut hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

La 28 iunie 2022, Direcția de Poliție UTA Găgăuzia și Inspectoratul General

al Poliției au contestat cu recurs decizia instanței de apel.

Prin decizia din 07 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție au fost admise

recursurile depuse de Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia și Inspectoratul General

al Poliției, casată decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, cu remiterea

cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Comrat, în alt complet de judecată.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, prezenta cauză a fost distribuită spre

examinare în ordine de apel, în mod aleatoriu, prin intermediul Programului

Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului-raportor al Curții de Apel Comrat,

Afanasi Curdov, care face parte din completul de judecată în următoarea

componență: Grigori Colev (președinte), Ștefan Starciuc (judecător) și Afanasi

Curdov (judecător) (f.d.66).

Se reține că, judecătorul Afanasi Curdov a fost blocat în PIGD din data de 24

februarie 2023 în baza Hotărârii nr.67/3 din 23 februarie 2023 a Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii, cu eliberarea din funcția de judecător, în

legătură cu demisia, începând cu 31 martie 2023, iar judecătorul Curții de Apel

Comrat, Serghei Gubenco a fost blocat în PIGD din data de 20 martie 2023 în baza

Hotărârii din 16 martie 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu

eliberarea din funcția de judecător, în legătură cu demisia, începând cu 20 aprilie

2023.

Totodată, se menționează că judecătorii Andrei Mironov, Dmitri Fujenco și

Liudmila Caraianu anterior au fost în componența colegiului care a examinat cauza

în ordine de apel (decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat) și prin

urmare, în baza art. 49 alin. (2) CPC, nu pot participa la examinarea cauzei, aceștia

fiind indicați în programul PIGD ca judecători incompatibili.

Astfel, la moment în cadrul Curții de Apel Comrat activează 5 judecători,

dintre care doar doi judecători sunt compatibili de a examina prezenta cauză, ceea

ce atât tehnic, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cât

și manual, face imposibilă instituirea unui complet nou de judecată pentru a

examina speța dată în ordine de apel.

În circumstanțele enunțate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de admite demersul și de a strămuta cauza de contencios

administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Izvecov împotriva

Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, Inspectoratului de Poliție Comrat și

Inspectoratului General al Poliției, persoană terță Vladimir Topal cu privire la

anularea actelor administrative și obligarea Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia sau

a Inspectoratului de Poliție Comrat să efectueze o anchetă de serviciu, la Curtea de

Apel Cahul, care este o instanță de judecată de același nivel, or, la caz, cu

5

certitudine se atestă temeiurile prevăzute la art.198 alin.(3) lit.a) din Codul

administrativ de strămutare a cauzei, întrucât în cadrul Curții de Apel Comrat

substituirea judecătorilor, care urmează să examineze litigiul dat în ordine de apel, a

devenit imposibilă.

În conformitate cu art.198 alin.(3) lit.a) și art.230 din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se admite demersul președintelui interimar al Curții de Apel Comrat cu privire

la strămutarea cauzei spre examinare în ordine de apel la o altă instanță de judecată

de același nivel, în cauza de contencios administrativ, Igor Izvecov împotriva

Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, Inspectoratului de Poliție Comrat și

Inspectoratului General al Poliției, persoană terță Vladimir Topal cu privire la

anularea actelor administrative și obligarea Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia sau

a Inspectoratului de Poliție Comrat să efectueze o anchetă de serviciu.

Se strămută cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în

judecată depusă de Igor Izvecov împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia,

Inspectoratului de Poliție Comrat și Inspectoratului General al Poliției, persoană

terță Vladimir Topal cu privire la anularea actelor administrative și obligarea

Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia sau a Inspectoratului de Poliție Comrat să

efectueze o anchetă de serviciu, la Curtea de Apel Cahul, pentru judecarea acesteia

în ordine de apel.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

6