3ra-226/21 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-226/21 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-226/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – M. Gandrabur

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru

ÎNCHEIERE

03 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Andrei Marcov,

Tatiana Chivriga și Victor Chivriga, precum și de către avocatul Rodion Tocan în

interesele Tatianei Chivriga și lui Victor Chivriga,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Andrei

Marcov împotriva lui Viorel Chivriga, Tatianei Chivriga, Olgăi Țaruș, persoane terțe

Consiliul mun. Chișinău, Primăria mun. Chișinău, Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice” cu privire la declararea ilegalității refuzului și permiterea

transmiterii în proprietate a terenului aferent,

cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Andrei Marcov

împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău, persoane terțe

Viorel Chivriga, Tatiana Chivriga, Alexandra Zubac și Olga Țaruș cu privire la

obligarea trecerii în proprietate a terenului

și acțiunea înaintată de către Viorel Chivriga și Tatiana Chivriga împotriva lui

Andrei Marcov, Olgăi Țaruș, Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău,

persoană terță Alexandra Zubac cu privire la considerarea ilegalității refuzului și

obligarea transmiterii în proprietate a terenului aferent,

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-au respins apelurile declarate de către Andrei Marcov, Viorel Chivriga, Tatiana

Chivriga și s-a menținut hotărârea din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani,

constată:

La 06 iulie 2016 Andrei Marcov a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva lui Viorel Chivriga, Tatianei

Chivriga și Olgăi Țaruș, intervenienți accesorii Consiliul mun. Chișinău, Primăria

mun. Chișinău și ÎS „Cadastru”, prin care a solicitat permiterea transmiterii în

proprietate privată de către Consiliul mun. Chișinău a lotului aferent caselor de locuit

din mun. Chișinău, str. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, lui Andrei Marcov-1/3

cotă-parte, Olgăi Țaruș - 1/3 cotă-parte, lui Viorel Chivriga și Tatianei Chivriga -1/3

1

cotă-parte, fără acordul lui Viorel Chivriga, Tatianei Chivriga și Olgăi Țaruș,

precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul Andrei Marcov a indicat că pe terenul din

mun. Chișinău, str. XXXXX, cu suprafața de 0,111 ha, proprietate a administrației

publice locale este înregistrată casa de locuit individuală cu suprafața de 139 m.p. ce

aparține cu drept de proprietate comună lui Marcov Andrei 1/3 cotă-parte, Olgăi

Țaruș 1/3 cotă-parte, lui Viorel Chivriga și Tatianei Chivriga 1/3 cotă-parte.

În scopul trecerii în proprietate conform cotelor părți ideale a terenului aferent

construcțiilor a inițiat mai multe solicitări către administrația publică locală, la care

însă a primit refuz pe motiv că nu este acordul tuturor coproprietarilor, iar în acest

sens s-a adresat către Viorel Chivriga, Tatiana Chivriga și Olga Țaruș, însă a primit

răspunsuri formale de refuz.

Consideră refuzurile de a depune cererile în scopul atribuirii terenului în

proprietate ca neîntemeiate și ilegale, prin ce i se încalcă dreptul de a dispune de

proprietatea sa în corespundere cu prevederile art. 11, 16 din Codul funciar, art. 347

și 351 din Codul civil, art. 9 din Legea cu privire la prețul normativ și modul de

vânzare-cumpărare a pământului, pct. 3 și 5 din Hotărârea Guvernului nr. 984 din

21 septembrie 1998 cu privire la unele măsuri pentru urgentarea procesului de

împroprietărire.

La data de 02 octombrie 2017 Andrei Marcov și-a concretizat pretențiile,

solicitând declararea ca fiind ilegal și neîntemeiat refuzul Olgăi Țaruș, lui Viorel

Chivriga și Tatianei Chivriga, permiterea transmiterii în proprietate privată de către

Consiliul mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău a terenului aferent casei de locuit

din str. XXXXX, mun. Chișinău, cu nr. cadastral XXXXX lui Andrei Marcov 1/3

cotă-parte ideală, Olgăi Țaruș 1/3 cotă-parte ideală, lui Viorel Chivriga și Tatianei

Chivriga 1/3 cotă-parte ideală, fără acordul Olgăi Țaruș, lui Viorel Chivriga și

Tatianei Chivriga, precum și încasarea cheltuielilor de judecată. (f.d. 79, vol. I)

Prin cererea de concretizare și completare a cerințelor din 21 martie 2019

împotriva lui Viorel Chivriga, Tatianei Chivriga, Alexandrei Zubac, Olgăi Țaruș,

intervenienți accesorii Consiliul mun. Chișinău, Primăria mun. Chișinău și IP

„Agenția Servicii Publice”, reclamantul Andrei Marcov a solicitat declararea

netemeiniciei refuzului lui Viorel Chivriga, Tatianei Chivriga și Olgăi Țaruș de a da

acordul pentru trecerea în proprietatea privată lui Andrei Marcov a 1/3 cotă-parte

ideală din terenul aferent casei de locuit din mun. Chișinău, str. XXXXX, cu nr.

cadastral XXXXX, declararea nulității contractului de donație nr. 163 din 17

ianuarie 2018, încheiat între Viorel Chivriga, Tatiana Chivriga și Alexandra Zubac.

(f.d. 122-124, vol. I)

În motivarea cerinței suplimentare de declarare a nulității contractului de

donație reclamantul Andrei Marcov a menționat că acest act juridic este unul fictiv

și contravine bunelor moravuri, mai mult, are ca scop tergiversarea procesului

necătând la faptul că acțiunea în justiție a fost notată în Registrul bunurilor imobile.

Consideră că tranzacția dată este fictivă sau lipsește sensul ei atâta timp cât mama

pârâtei Tatiana Chivriga este în etate și este exercitată cu scopul de a putea pretinde

mai mult teren și a tergiversa procesul sau de a face imposibilă executarea unei

eventuale hotărâri a instanței de judecată.

La data de 18 mai 2018 Andrei Marcov a înaintat acțiune împotriva

Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău, intervenienți accesorii Viorel

2

Chivriga, Tatiana Chivriga, Alexandra Zubac și Olga Țaruș, solicitând obligarea

Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău să treacă în proprietatea lui

Andrei Marcov a 1/3 cotă-parte ideală din terenul aferent caselor de locuit din mun.

Chișinău, str. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX. (f.d.146-147, vol. I)

În motivarea acțiunii reclamantul Andrei Marcov a indicat că conform anexei

nr. 3 la decizie Consiliului mun. Chișinău nr. 6/54-1 din 24.02.2004, numerele de

ordine 272-274 Tatianei Chivriga, lui Victor Marcov și Olgăi Țaruș li s-a transmis

în folosință câte 1/3 cotă-parte din terenul cu nr. cadastral XXXXX din str. XXXXX,

mun. Chișinău.

A indicat că este proprietar a 1/3 cotă-parte din bunul imobil cu nr. cadastral

XXXXX și unic proprietar al bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX în baza

procesului-verbal de recepție finală nr. 2 din 23.08.2017, însă acest drept nu a fost

înregistrat în Registrul bunurilor imobile pe motiv că terenul de sub construcție nu

este înregistrat cu drept de proprietate.

Prin încheierea din 08 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-au conexat pentru a fi examinate într-o procedură acțiunea depusă de către Andrei

Marcov împotriva Consiliului mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău,

intervenienți accesorii Viorel Chivriga, Tatiana Chivriga, Alexandra Zubac și Olga

Țaruș privind obligarea transmiterii dreptului de proprietate (nr. 3-612/2018) și

cauza civilă la acțiunea depusă de Andrei Marcov împotriva lui Viorel Chivriga,

Tatianei Chivriga, Alexandrei Zubac și Olgăi Țaruș, intervenienți accesorii Consiliul

mun. Chișinău, Primăria mun. Chișinău și IP „Agenția Servicii Publice” privind

transmiterea în proprietate privată a lotului (nr. 2-1640/16). (f.d. 173-174, vol. I)

La data de 23 octombrie 2019 Viorel Chivriga și Tatiana Chivriga au înaintat

acțiune împotriva lui Andrei Marcov, Olgăi Țaruș, Consiliului mun. Chișinău și

Primăriei mun. Chișinău, persoană terță Alexandra Zubac, prin care au solicitat a

considera, ca fiind ilegal refuzul exprimat de către Andrei Marcov și Olga Țaruș

privind privatizarea terenului cu nr. cadastral XXXXX din mun. Chișinău, str.

XXXXX, conform schemei propuse de Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și

Relații Funciare a Consiliului mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău, cu trecerea

în proprietate privată lui Viorel Chivriga și Tatianei Chivriga a terenului cu suprafața

de 334 m.p. pentru deservirea casei de locuit individuale cu nr. cadastral XXXXX

din mun. Chișinău, str. XXXXX, obligarea Consiliului mun. Chișinău, Primăriei

mun. Chișinău să transmită lotul cu suprafața de 334 m.p. din terenul cu nr. cadastral

XXXXX aferent casei de locuit din mun. Chișinău, str. XXXXX, cu nr. cadastral

XXXXX pentru deservirea și exploatarea casei de locuit individuale. (f.d. 1-10, vol.

II)

În motivarea acțiunii reclamanții Viorel Chivriga și Tatiana Chivriga au

indicat că construcția cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 130,8 m.p. este

proprietate privată comună a lor, ridicată pe terenul disputat în litigiu în temeiul

contractului de dare în folosință pe termen nelimitat în vederea exploatării

individuale a casei de locuit amplasate în curtea comună din mun. Chișinău, str.

XXXXX.

Au mai invocat că pe terenul cu nr. cadastral XXXXX sunt amplasate două

imobile cu nr. cadastrale XXXXX și XXXXX, iar întru elaborarea unui plan privind

posibilele variante de privatizare a terenului și stabilirea căilor posibile de acces s-

au adresat Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, care a

3

formulat răspunsul nr. 01/1-09-320 din 08 februarie 2019, în conținutul căreia s-a

identificat unica modalitate de stabilire a modului de folosință a terenului în limitele

hotarelor stabilite.

Reclamanții au menționat că au propus coproprietarilor inițierea procesului de

atribuire a terenului în proprietate, însă au fost refuzați.

Prin hotărârea din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-au

respins cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Marcov împotriva

lui Viorel Chivriga, Tatianei Chivriga, Olgăi Țaruș, persoane terțe Consiliul mun.

Chișinău, Primăria mun. Chișinău, IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la

declararea ilegalității refuzului și permiterea transmiterii în proprietate a terenului

aferent, cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Marcov împotriva

Consiliului mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău, persoane terțe Viorel Chivriga,

Tatiana Chivriga, Alexandra Zubac și Olga Țaruș cu privire la obligarea trecerii în

proprietate a terenului și acțiunea înaintată de către Viorel Chivriga și Tatiana

Chivriga împotriva lui Andrei Marcov, Olgăi Țaruș, Consiliului mun. Chișinău și

Primăriei mun. Chișinău, persoană terță Alexandra Zubac cu privire la considerarea

ilegalității refuzului și obligarea transmiterii în proprietate a terenului aferent ca fiind

neîntemeiate. (f.d. 83, 92-105, vol. II)

Hotărârea instanței de fond a fost contestată de către Andrei Marcov, Tatiana

Chivriga și Viorel Chivriga, conformându-se prevederilor legale cu privire la

termenul de depunere a apelului.

Prin decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

apelurile înaintate de către Andrei Marcov, reprezentat de avocatul Ion Mazur,

Viorel Chivriga, Tatiana Chivriga, reprezentați de avocatul Rodion Tocan și s-a

menținut hotărârea din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d.

198, 199-212, vol. II)

Instanța de fond cât și instanța de apel în motivarea soluției sale au reținut că

Andrei Marcov, Olga Țaruș, Viorel Chivriga, Tatiana Chivriga și Alexandra Zubac

dețin în coproprietate comună imobile amplasate pe terenul situat în mun. Chișinău,

str. XXXXX, cu suprafața de 0,111 ha, care aparține cu drept de proprietate

exclusivă a administrației publice locale, în persoana Consiliului mun. Chișinău.

Cu referire la prevederile Codului civil, Codului Funciar, Regulamentului

privind modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă

casă în localitățile urbane, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 984 din 21.09.1998

și Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25.02.1998 părțile au dreptul de

a trece în proprietate privată terenul aferent casei de locuit proporțional cotei-părți

deținute, însă ca asemenea proces să decurgă pe făgașul legal, să fie asigurată

echitatea, dreptul de vecinătate viabilă și exercitarea nestingherită a dreptului de

proprietate, subiecții interesați urmează să respecte o serie de exigențe ce derivă din

actele normative în vigoare. Este inadmisibil ca trecerea în proprietate să aibă loc

fără a identifica concret și în natură porțiunea de teren care se atribuie

coproprietarilor, ori în asemenea manieră s-ar ajunge la existența unor proprietăți

iluzorii. Atribuirea în proprietate a terenului aferent caselor de locuit trebuie să

asigure acces tuturor coproprietarilor la casele deținute în asemenea mod, o împărțire

abstractă fără proiecție reală asupra situației faptice pe teren poate duce la situația în

care divergențele între coproprietari s-ar amplifica pe motivul neclarității limitelor

hotarelor de teren și identificarea accesului.

4

În condițiile în care nu este cunoscută întinderea dreptului de proprietate

asupra bunului comun și nici bunurile în materialitatea lor ce aparțin fiecăruia în

parte, nefiind determinată nici cota-parte ideală din dreptul de proprietate, după cum

este la caz, atunci transmiterea terenului în asemenea situația nu este posibilă,

deoacere pe lângă faptul că prezentul litigiu nu ar fi fost soluționat de fapt, se vor

genera și alte litigii între coproprietari, iar hotărârea judecătorească ar deveni

inexecutorie. Totodată, transmiterea în proprietate a terenului aferent caselor de

locuit trebuie să aibă loc într-o formulă echidistantă și echitabilă, ori nici un

coproprietar să nu fie afectat de eventuala împărțire, iar mărirea unei porțiuni să nu

fie efectuată în detrimentul alteia, așa cum grevările cu servituți să îndeplinească

dezideratele enunțate.

Instanța de apel a considerat întemeiată concluzia instanței de fond precum că

instanța nu poate substitui acordurile ce emană de la coproprietari și nu poate impune

o anumită formulă de atribuire a terenului atunci când nu este agreată de toți

participanții procesului respectiv. Eforturile instanței de a soluționa pe cale amiabilă

litigiul dedus judecății nu s-au soldat cu succes, iar dispunerea efectuării unei

expertize în vederea identificării unor modalități de compromis în sensul atribuirii

terenului în proprietate nu a fost acceptată de părțile litigante. Prin urmare, instanța

de fond întemeiat a constatat că nu pot fi admise cerințele din acțiunile lui Andrei

Marcov, Viorel Chivriga și Tatiana Chivriga, inclusiv și varianta de privatizare

reflectată în răspunsul Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare

nr. 01/1-09-320 din 08 februarie 2019, deoarece nu instituie un consens între

coproprietari și nu se află în unison cu doleanțele acestora, susceptibilă să creeze

inevitabil un litigiu subsecvent.

Totodată, instanța de apel a considerat că instanța de fond întemeiat a respins

solicitarea lui Andrei Marcov privind declararea nulității contractului de donație nr.

163 din 17 ianuarie 2018 încheiat între Viorel Chivriga, Tatiana Chivriga și

Alexandra Zubac, ori Andrei Marcov nu a invocat motive plauzibile în acest sens și

nici nu au fost prezentate probe concludente care per ansamblu ar întemeia din

perspectiva art. 220 și art. 221 din Codul civil, supozițiile părții reclamante asupra

caracterului fictiv al contractului de donație și care se pretinde că contravine bunelor

moravuri.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Andrei Marcov a depus recurs,

solicitând admiterea recursului, casarea parțială a hotărârii din 10 martie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, cu emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea inițială să fie admisă

în totalitate, acțiunea reconvențională să fie respinsă, inclusiv și ca tardivă, precum

și încasarea cheltuielilor de judecată. (f.d. 213-216, 224-228, vol. II)

În motivarea recursului recurentul a invocat că prin soluția adoptată de către

instanțele ierarhic inferioare se îngrădește dreptul de a se bucura de proprietate a

unui coproprietar în cazul în care alții nu au dorința să devină. Legislația în vigoare

nu interzice ca asupra unui teren să existe proprietate municipală și privată, sau

diferiți coproprietari, persoane fizice sau persoane juridice. La cele 2/3 cotă-parte

ideală de teren nu încurcă să rămână în continuare proprietar Consiliul mun.

Chișinău și respectiv intimații îl pot deține în continuare în folosință.

Consideră că instanțele ierarhic inferioare au confundat circumstanțele cazului

și eronat au reținut că toate construcțiile de pe terenul în litigiu aparțin tuturor

5

coproprietarilor în proprietate în devălmășie, fiindcă construcția 03 aparține soților

Chivriga, construcția 02 lui Andrei Marcov și numai construcția 01 aparține în cote

ideale câte 1/3 la trei proprietari. Astfel, instanțele eronat s-au condus de prevederile

art. 347, 361, 363, 377, 396 din Codul civil, obiectul litigiului neconstituind

încetarea proprietății comune, ci de fapt trecerea în proprietate a terenului aferent

conform deciziei Consiliului mun. Chișinău câte 1/3 cotă-parte din teren în temeiul

art. 11 Cod funciar.

Cu recursuri au contestat hotărârile instanțelor ierarhic inferioare și Tatiana

Chivriga, Viorel Chivriga, cât și avocatul Rodion Tocan în interesele Tatianei

Chivriga și lui Viorel Chivriga, solicitând casarea parțială a hotărârii din 10 martie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și decizia din 11 noiembrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău în partea respingerii cererii reconvenționale, cu emiterea în

această parte a unei noi hotărâri, de admitere integrală a pretențiilor din cererea

reconvențională. (f.d. 218-219, 235-240, vol. II, 2-13, vol. III)

În motivarea recursului recurenții au invocat că instanța de fond nu a constatat

și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei,

concluziile fiind în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Consideră că instanțele corect au respins acțiunea lui Andrei Marcov în coraport

cu circumstanțele cauzei, iar la examinarea cererii reconvenționale nu s-a aplicat

norma legală aplicabilă speței și nu s-a soluționat problema apărută, precum și nu a

indicat o altă modalitate de soluționare decât cea din hotărârea adoptată.

Recurenții au menționat că proprietarii bunurilor imobile sunt de acord că este

necesar de privatizat terenul aferent construcțiilor, aflat în folosință, însă

divergențele constau în faptul care coproprietar și cât teren are în folosință și care

este cota fiecăruia în natură.

Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 11 noiembrie 2020.

La data de 12 noiembrie 2020 a depus recurs motivat Andrei Marcov.

De asemenea, la data de 01 decembrie 2020 avocatul Rodion Tocan, care a

acționat în interesele Tatianei Chivriga și lui Viorel Chivriga, prin poșta electronică

a expediat la Curtea de Apel Chișinău recursul nemotivat.

Curtea de Apel Chișinău a expediat prin poșta electronică decizia motivată a

instanței de apel avocatului Rodion Tocan, care reprezintă interesele Tatianei

Chivriga și lui Viorel Chivriga și avocatului Ion Mazur, care reprezintă interesele lui

Andrei Marcov, la data de 05 ianuarie 2021. (f.d. 222, vol. II)

Andrei Marcov a depus recurs motivat la data de 14 ianuarie 2021, fiind

înregistrat cu nr. 150 de Curtea Supremă de Justiție.

Tatiana Chivriga și Victor Chivriga, precum și avocatul Rodion Tocan, care a

acționat în interesele Tatianei Chivriga și lui Victor Chivriga, au depus recursuri

6

motivate la data de 22 ianuarie 2021 și 29 ianuarie 2021, fiind înregistrate cu nr. 287

și nr. 441 de Curtea Supremă de Justiție.

Astfel, în termen, recurenții Andrei Marcov, Tatiana Chivriga și Victor

Chivriga au îndeplinit obligația de contestare.

La 20 ianuarie 2021, 27 ianuarie 2021 și 01 februarie 2021, Curtea Supremă de

Justiție a expediat în adresa participanților la proces copia recursurilor motivate

declarate de către Andrei Marcov, Tatiana Chivriga și Viorel Chivriga.

Examinând temeiurile invocate în recursuri în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție le consideră drept inadmisibile, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

7

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(LevagesPrestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare

depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererile de recurs depuse de către recurenți sunt inadmisibile.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile depuse de către Andrei Marcov, Tatiana Chivriga și Victor

Chivriga, precum și de către avocatul Rodion Tocan în interesele Tatianei Chivriga

și lui Victor Chivriga se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

8